ICCJ. Decizia nr. 1088/2009. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1088/2009
Dosar nr. 47660/3/2008
Şedinţa publică din 29 mai 2009
Asupra contestaţiei la executare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 111/F din 2 februarie 2009 - Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Bucureşti şi în baza art. 461 alin. (2) C. proc. pen. a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de petenta S.M.D. în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Verificând lucrările dosarului instanţa reţine că S.M.D. a formulat contestaţie la executare, solicitând „anularea titlului executoriu” privind cheltuielile judiciare la care a fost obligată în Dosarul nr. 2133/1/2008 al Î.C.C.J., în cuantum de 420 lei.
În motivarea cererii, petenta a arătat că este soţie de veteran de război şi beneficiază de scutire de impozite şi taxe, are multiple boli şi nu are posibilităţi materiale să achite această taxă.
În drept a fost invocat art. 461 lit. c) C. proc. pen., considerând că există o împiedicare la executare.
Contestaţia la executare nu este fondată.
Contestaţia la executare este un procedeu jurisdicţional de rezolvare a plângerilor îndreptate împotriva actelor de executare respectiv o activitate contencioasă privitoare la incidentele de executare care necesită intervenţia organelor jurisdicţionale.
Această contestaţie se îndreaptă contra executării şi nu hotărârii judecătoreşti.
Art. 461 lit. c) se referă la ivirea vreunei nelămuriri cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.
Nelămurirea ivită are în vedere limitele în care hotărârea se execută şi nu valabilitatea ei în ce priveşte textele de lege şi principiile aplicate.
În cauză, hotărârea este clară în ce priveşte obligarea contestatoarei la cheltuieli judiciare, dispozitivul hotărârii fiind neechivoc.
Cât priveşte „împiedicarea la executare”, este de observat că împrejurările invocate de contestatoare: posibilităţile financiare reduse, stare de boală, soţie de veteran de război, ar fi putut constitui, eventual, motive pentru asistenţă judiciară gratuită, sau elemente care să fie avute în vedere de instanţa a cărei hotărâre se atacă, la stabilirea cheltuielilor judiciare, ele neputând constitui motive care să atragă admiterea contestaţiei la executare, deoarece ea se îndreaptă contra executării şi nu hotărârii judecătoreşti.
Faţă de aceste considerente, va fi respinsă contestaţia la executare ca nefondată.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligată contestatoarea la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatoarea S.M.D. împotriva sentinţei nr. 593 10 octombrie 2007 a Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în Dosarul nr. 7931/1/2007.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 10 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1049/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1141/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
