ICCJ. Decizia nr. 1831/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1831/2009
Dosar nr. 6067/1/2009
Şedinţa publică din 5 noiembrie 2009
Asupra cauzei penale de faţă;
Prin rezoluţia din 30 aprilie 2009 dată în Dosarul nr. 9912/ 2251/VIII/1/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, s-a dispus respingerea plângerii formulate de petiţionarul M.G. ca neîntemeiată.
S-a reţinut că la data de 22 aprilie 2009 a fost înregistrată la Secţia de urmărire penală şi criminalistică plângerea transmisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti al cărei semnatar este M.G.
În conţinutul sesizării petentul solicită cercetarea magistraţilor C.F. procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, R.S., R.M. procuror şi I.V. secretară.
Împrejurările pentru care solicită cercetarea acestora sunt următoarele "la data de 6 iunie 2000 atât domnul C. cât şi doamna I. ştiau că comisia de cenzori (asociaţia de proprietari din blocul T8 Drumul Taberei) fusese revocată".
Procuror C.F. ocupa funcţia de prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, iar I.V. era secretară la aceeaşi unitate.
Petiţionarul mai menţionează că "îşi pusese toate speranţele în persoana domnului C.F. care trebuia să soluţioneze plângerea".
Cercetările făcute de procuror S.R. nu au fost mulţumitoare pentru petent.
Este evident că petiţionarul - după trecerea a 9 ani de zile de la momentul când menţionează că a formulat o plângere către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti (fără a menţiona numărul) este nemulţumit de modul de rezolvare; aceasta însă nu justifică efectuarea cercetărilor penale faţă de magistraţii menţionaţi pentru infracţiunea de abuz în serviciu ale cărei elemente nu se regăsesc în situaţia de fapt.
Este de prisos să facem discuţie asupra termenului de prescripţie.
Împotriva acestei rezoluţii a formulat plângere petentul M.G.
Prin rezoluţia din 19 iunie 2009 dată sub nr. 6027/2857/VIII/1/2009 de către Procurorul şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea petentului.
S-a reţinut că memoriul adresat parchetului de către petent la data de 7 aprilie 2009 nu are caracterul unei plângeri penale în înţelesul disp. art. 222 C. proc. pen.
Nici chiar din cuprinsul plângerii formulate de petent potrivit disp. art. 278 C. proc. pen. nu rezultă în concret care sunt faptele ce ar fi fost comise de magistraţi şi de grefier în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Împotriva acestor rezoluţii petentul M.G. a formulat plângere,pe care a adresat-o Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Curtea reţine că, potrivit art. 2781 C. proc. pen.,cenzura instanţei de judecată este limitată la soluţiile de neurmărire sau netrimitere în judecată,neputându-se interfera în activitatea organului de urmărire penală până la emiterea unei asemenea soluţii şi,cu atât mai puţin,în lipsa unei asemenea soluţii.
În acelaşi timp,plângerea,ca modalitate de sesizare prev. de art. 222 C. proc. pen.,trebuie să cuprindă descrierea faptei care formează obiectul său;în lipsa acestei menţiuni obligatorii,organul de urmărire penală se află practic în imposibilitate de a efectua cercetări în cauză şi de a dispune asupra începerii urmăririi penale,în condiţiile prev. de art. 228 C. proc. pen.
În speţă, Curtea constată că organul de urmărire penală nu a dispus una dintre soluţiile care,potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., pot fi atacate în faţa instanţei,condiţii în care plângerea cu care petentul a investit Înalta Curte este inadmisibilă şi va fi respinsă conform art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen.,obligându-l pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de petiţionarul M.G. împotriva rezoluţiei din 30 aprilie 2009 dată în Dosarul nr. 9912/2251/VIII/1/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs .
Pronunţată în şedinţă publică,azi 5 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1808/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1835/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
