ICCJ. Decizia nr. 1902/2009. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1902/2009
Dosar nr. 7812/1/2009
Şedinţa publică din 12 noiembrie 2009
Asupra cauzei penale de faţă;
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 6 octombrie 2009, iar la Secţia Penală la 7 octombrie 2009 sub nr. 7812/1/2009, T.M. a formulat contestaţie la executare în Dosarul nr. 10804/1/2008 în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 325 din 18 februarie 2009, definitivă la 28 septembrie 2009 apreciind că realitatea juridică a fost eludată atât în faza de cercetare penală, cât şi de instanţele de fond şi de recurs ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţe care au validat falsurile promovate şi induse de către procurori prin abuz procedural, cum ar fi neaudierea petenţilor, ignorarea probatoriului, preluarea şi neverificarea informaţiilor false furnizate de învinuiţi. În drept, sunt invocate dispoziţiile art. 461 lit. c) C. proc. pen.
În vederea soluţionării cauzei a fost ataşat Dosarul nr. 10804/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Concluziile reprezentatului Ministerului Public au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri.
Înalta Curte, examinând contestaţia la executare formulată de contestatorul T.M. împotriva sentinţei penale nr. 325 din 18 februarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o constată nefondată pentru următoarele considerente:
Prin sentinţa penală nr. 325 din 18 februarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a respins ca nefondată plângerea petiţionarului împotriva rezoluţiei nr. 1193/P/2008 din 12 noiembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistratul procuror S.E.A. apreciindu-se că acesta şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu cu respectarea dispoziţiilor legale, faptele sesizate de către petent necircumscriindu-se infracţiunilor reclamate, respectiv infracţiunile de abuz în serviciu în contra intereselor persoanei şi fals intelectual.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţie la executare petentul T.M. invocând cazul prevăzut de art. 461 lit. c) C. proc. pen. (se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare).
Contestaţia la executare reprezintă un mijloc procesual de rezolvare a plângerilor îndreptate împotriva actelor de executare, respectiv o activitate contencioasă privitoare la incidenţele de executare care necesită intervenţia organelor jurisdicţionale.
Împiedicările la executare trebuie să se datoreze unor cauze legale prin care nu se poate pune în executare hotărârea sau nu poate continua executarea acesteia.
Verificând hotărârea, Înalta Curte constată că sentinţa este clară, neexistând vreo nelămurire în conţinutul acesteia care să atragă incidenţa cazului de contestaţie prevăzut de art. 461 lit. c) C. proc. pen.
Înalta Curte va respinge ca nefondată contestaţia la executată, formulată de petiţionarul T.M.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatorul T.M. împotriva sentinţei penale nr. 325 din 18 februarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1900/2009. Penal. Abuz în serviciu contra... | ICCJ. Decizia nr. 1906/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
