ICCJ. Decizia nr. 1973/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1973/2009
Dosar nr.6079/1/2009
Şedinţa publică din 20 noiembrie 2009
Asupra procesului penal de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin plângerea introdusă la data de 16 iulie 2009 de către Societatea Agricolă Inoteşti, reprezentată de D.M., înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală cu nr. 6079/1/2009 se solicită analizarea unor „soluţii ilegale” pronunţate în dosarul Ministerului Public, respectiv al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
Prin rezoluţia din data de 6 mai 2008 înregistrată la Dosarul nr. 7142/1711/VIII/1/2008 se constată că petentul a solicitat efectuarea de cercetări faţă de magistratul neidentificat de la Ministerul Public/Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a sustras, ascuns, neînregistrat şi nesoluţionat plângerea depusă în completarea multitudinii de plângeri pe care le-a depus în cauzele sale penale si care se face astfel vinovat de săvârşirea mai multor infracţiuni prevăzute de Codul penal.
În urma examinării se constată că „solicitarea” petentului nu se încadrează în dispoziţiile legale aplicabile în materia plângerii sau a denunţului, respectiv dispoziţiile art. 222 C. proc. pen. şi art. 223 C. proc. pen., întrucât nu a indicat în mod concret persoanele faţa de care solicită a fi efectuate cercetări, nu a prezentat coerent şi logic situaţia de fapt prin descrierea şi prezentarea infracţiunilor presupus a fi comise de această persoană şi nu a ataşat mijloacele materiale pe care înţelege să le folosească ca probe pentru susţinerea si dovedirea afirmaţiilor sale.
Simplele afirmaţii, cu privire la săvârşirea de către o persoană a unor infracţiuni, nu sunt de natură să conducă la concluzia că aceasta este şi autoarea acestora, dacă în cauză nu se aduc dovezi în acest sens.
Împotriva acestei rezoluţii, petenta formulează plângere în baza dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen. la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Analizând această plângere, Înalta Curte constată că în cauză nu s-a pronunţat o soluţie de netrimitere în judecată, ci a fost respinsă ca fiind inadmisibilă de către parchet, cu motivarea sus-menţionată.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate de dispoziţiile art.2781 C. proc. pen., urmând ca, în baza dispoziţiilor art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., să o respingă ca inadmisibilă.
Va obliga petenta, conform art.191 C. proc. pen., la plata cheltuielilor de judecată către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiţionara S.A. Inoteşti reprezentată de D.M. împotriva rezoluţiei nr. 7142/1711/VIII/1/2008 din 6 mai 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Obligă petiţionara la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1918/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1986/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
