ICCJ. Decizia nr. 1974/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M A N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTITIE
SECTIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1974/2009
Dosar nr. 6514/1/2009
Şedinţa publică din 20 noiembrie 2009
Asupra plângerii de faţă constată;
Petentul B.D. - domiciliat în comuna Stâlpeni, sat Livezeni judeţul Argeş, în baza art. 2781 C. proc. pen. a formulat plângere împotriva rezoluţiei nr. 483/P/2009 din 12 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
În esenţă, în plângerea adresată parchetului şi trimisă spre competentă soluţionare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie potrivit dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen., persoana vătămată B.D. este nemulţumită de soluţia de neurmărire penală dispusă faţă de magistraţii A.T. de la Curtea de Apel Piteşti, A.D. şi E.V. de la Tribunalul Argeş, faţă de care s-au efectuat cercetări prealabile pentru infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen.
În rezoluţia atacată, menţinută prin rezoluţia nr. 5921/2847/II/2/2009 a procurorului şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-au reţinut următoarele:
Persoana vătămată B.D. a formulat acţiune civilă înregistrată la Judecătoria Câmpulung sub nr. 3500 din 10 octombrie 2007. Prin aceasta B.D. în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală a comunei Stâlpeni Argeş şi Comisia Judeţeană Argeş de aplicare a Fondului Funciar a cerut instanţei să dispună obligarea pârâtelor să-l pună în posesia suprafeţei de 2600 mp situată în comuna Stâlpeni judeţul Argeş. A mai reţinut că prin sentinţa civilă nr. 2227 din 31 octombrie 2007 Judecătoria Câmpulung a respins acţiunea reclamantului B.D. cu motivarea că pentru valorificarea dreptului său de proprietate reclamantul are la dispoziţie calea unei alte acţiuni şi nu aceea de obligare de punere în posesie.
Prin decizia civilă nr. 1221 din 10 septembrie 2008 pronunţată de magistraţii judecători A.D.A.T. şi E.V. de la Tribunalul Argeş s-au admis recursurile declarate de reclamantul B.I.D. împotriva sentinţei nr. 2227/2007 şi a sentinţei civile nr. 317 din 14 februarie 2007 ale Judecătoriei Câmpulung, sentinţe care au fost casate, cauza fiind trimisă spre rejudecare.
La 13 octombrie 2008 s-a înregistrat la Judecătoria Câmpulung după casare, cauza nr. 2997/205/2008, în care, prin încheierea din 3 noiembrie 2008, Judecătoria Câmpulung a luat act de cererea reclamantului B.I.D. de renunţare la judecarea cauzei.
Faţă de această situaţie în rezoluţia atacată procurorul a motivat că nu există indicii referitoare la comiterea unor fapte penale de către magistraţii judecători care au participat la judecarea cauzelor. S-a mai motivat că potrivit art. 124 alin. (3) din Constituţie şi art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, soluţiile lor exprimând convingerea creată de probele din dosar.
În rezoluţie, se constată în baza actelor prealabile, că magistraţii judecători reclamaţi şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu fără părtinire şi s-a conchis că hotărârile judecătoreşti soluţionate greşit pot fi îndreptate numai prin exercitarea căilor de atac.
Din examinarea plângerii petentului formulată în baza art. 2781 C. proc. pen. Înalta Curte observă că persoana vătămată este nemulţumită de modul în care au fost soluţionate cauzele civile în care aceasta a fost parte.
Din actele prealabile nu rezultă că magistraţii împotriva cărora s-a plâns petentul au soluţionat cauzele civile cu rea-credinţă. Nu rezultă că s-au comis infracţiuni în legătură cu modul de soluţionare a acelor cauze.
În mod corect în rezoluţia procurorului s-a apreciat că hotărârile judecătoreşti se controlează în căile de atac prevăzute de lege.
Aşa fiind, Curtea constată că rezoluţia atacată este legală şi temeinică, astfel că în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. va respinge ca nefondată plângerea împotriva rezoluţiei pe care o va menţine.
Petentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul B.D. împotriva rezoluţiei nr. 483/P/2009 din 12 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, pe care o menţine.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1970/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1976/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
