ICCJ. Decizia nr. 670/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Sentinţa nr. 670/2009

Dosar nr. 59/1/2009

Şedinţa publică din 31 martie 2009

Asupra plângerii de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Printr-o plângere formulată potrivit art. 2781 C. proc. pen. şi înregistrată pe rolul Înaltei Curţi sub nr. 59/1/2009 petentul A.I. a solicitat desfiinţarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispusă faţă de intimatul procuror E.P. în Dosarul nr. 1280/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.

În motivarea plângerii petiţionarul reiterează nemulţumirile sale cu privire la soluţia atacată făcând referire la faptele pe care le impută intimatului.

În cauză s-a dispus ataşarea Dosarului nr. 1280/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Examinând actele şi lucrările dosarului Înalta Curte constată că petiţionarul A.I. a depus o plângere penală împotriva procurorului E.P., intimat în cauza de faţă, solicitând efectuarea cercetărilor faţă de acesta sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen.; favorizarea infractorului, prev. de art. 264 C. pen. şi fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen., fapte presupus a fi comise cu ocazia soluţionării Dosarelor nr. 753/P/2008 şi 1083/P/2008 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.

În motivarea plângerii penale petentul a susţinut că intimatul magistrat „deşi a avut la dosarele cauzelor actele probatorii ale unor infracţiuni comise, le-a ignorat sau le-a sustras”, astfel că se face vinovat de săvârşirea faptelor imputate.

Prin rezoluţia nr. 1280/P/2008 din 18 noiembrie 2008 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimatul E.P. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen.; art. 264 C. pen. şi art. 289 C. pen., stabilindu-se că faptele nu există.

În esenţă, s-a motivat în considerentele rezoluţiei că susţinerile petentului nu se confirmă, nefiind susţinute de nici un mijloc de probă, reprezentând simple supoziţii, fără corespondent în plan real.

Nemulţumit de soluţia adoptată petentul a formulat plângere conform art. 278 C. proc. pen., respinsă ca neîntemeiată de procurorul şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin rezoluţia nr. 11693/6587/II/2/2008 din 15 decembrie 2008.

Ulterior, petentul s-a adresat instanţei cu plângere întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi sub nr. 59/1/2009 şi a solicitat desfiinţarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispusă faţă de intimat.

Plângerea nu este întemeiată.

Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că prin rezoluţia nr. 753/P/2008 din 25 septembrie 2008, intimatul E.P. în calitate de procuror a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de procurorul I.M.E. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 264 şi art. 289 C. pen., întrucât faptele reclamate nu există.

Prin rezoluţia nr. 1083/P/2008 din 22 septembrie 2008, procurorul reclamat a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de procurorul R.J. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., art. 264 C. pen. şi art. 289 C. pen., întrucât faptele nu există.

Nemulţumit de rezoluţiile adoptate de către intimat, petentul a formulat plângere penală împotriva acestuia, încercând ca pe această cale ocolită să repună în discuţie soluţiile adoptate.

În condiţiile în care rezoluţiile adoptate de procuror sunt supuse cenzurii în căile de atac prevăzute de lege (care de altfel au fost valorificate de către petiţionar) iar în cauza de faţă nu au rezultat indicii în sensul săvârşirii de către intimatul magistrat a faptelor reclamate, rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă faţă de acesta este legală şi temeinică, urmând a fi menţinută.

Împrejurarea că petentul este nemulţumit de soluţiile dispuse de intimat, nu poate duce la concluzia că magistratul procuror s-ar face vinovat de infracţiunile reclamate, fiind inadmisibil ca pe calea formulării unei plângeri penale împotriva persoanei care a adoptat soluţia respectivă să se instituie în realitate o nouă cale de atac, neprevăzută de lege.

Pe de altă parte este de arătat că emiterea unor soluţii de către procuror, cu respectarea normelor procedurale incident, nu poate atrage răspunderea penală a acestuia, câtă vreme dispoziţiile art. 63 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 stipulează că „în soluţiile dispuse procurorul este independent”.

Pentru considerentele arătate Înalta Curte constată, că rezoluţia de neurmărire penală dispusă în cauză faţă de intimat este corectă, astfel că plângerea formulată de petiţionar apare ca nefondată şi va fi respinsă ca atare potrivit art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul A.I. împotriva rezoluţiei nr. 1280/P/2008 din 18 noiembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Menţine rezoluţia atacată.

Obligă petiţionarul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 martie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 670/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond