ICCJ. Decizia nr. 1378/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1378/2010
Dosar nr.1067/46/2009
Şedinţa publică din 12 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 21 septembrie 2007, respectiv la data de 22 ianuarie 2008, partea vătămată SC B. SA Râmnicu Vâlcea a formulat două plângeri penale împotriva ofiţerului de poliţie C.C. pentru a fi cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), plângeri care au fost înregistrate pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti sub nr. 417/P/2007 şi nr. 15/P/2008.
Prin rezoluţia din 10 iulie 2008 a acestui parchet s-a dispus conexarea celor două cauze, la dosarul mai vechi, înregistrat sub nr. 417/P/2007.
Din actele premergătoare efectuate în cauză s-a reţinut că, iniţial partea vătămată SC B. SA Râmnicu Vâlcea a solicitat să se efectueze cercetări faţă de primarul oraşului Ocnele Mari şi a membrilor Comisiei de inventariere a domeniului public pentru infracţiunile prevăzute de art. 246, 288 şi 289 C. pen., întrucât, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, aceştia au inserat rea-credinţă în procesul-verbal de inventariere terenurile în suprafaţă de 19.292 mp, 8.745,37 mp şi 5.567,667 mp, aferente Ştrandului Ocniţa, Ştrandului Ocnele Mari şi Campingului Ocnele Mari. O plângere asemănătoare a fost formulată de partea vătămată şi împotriva lui Z.F., primarul municipiului Râmnicu Vâlcea, şi a membrilor Comisiei de inventariere a domeniului public pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 246 şi 289 C. pen.
Aceste plângeri au fost cercetate de lucrătorul de poliţie C.C., care a întocmit referate cu propuneri de a nu se începe urmărirea penală faţă de persoanele nominalizate în plângerile înaintate, iar prin rezoluţiile nr. 516/P/2006 şi 517/P/2006 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea au fost confirmate propunerile organului de poliţie.
S-a mai reţinut de către procuror în rezoluţia atacată că ofiţerul de poliţie C.C., prin efectuarea actelor de cercetare în dosarele mai sus menţionate nu şi-a exercitat în mod abuziv sau defectuos atribuţiile de serviciu şi prin aceasta să aducă o vătămare intereselor patrimoniale de SC B. SA, aşa cum a pretins partea vătămată prin plângerea depusă împotriva subinspectorului de poliţie C.C.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, prin rezoluţia din 16 aprilie 2008, dată în Dosarul nr. 263/II/2/2009 a respins, ca nefondată plângerea petentei împotriva Rezoluţiei nr. 417/P/2007 din data de 20 februarie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti.
Împotriva rezoluţiei procurorului partea vătămată a formulat, în termen legal, plângere în faţa judecătorului, prin care a reiterat motivele arătate în plângerea introductivă.
Prin Sentinţa penală nr. 114/F din 17 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Piteşti a fost respinsă, ca nefondată, plângerea petentei împotriva Rezoluţiei nr. 417/P/2007 din 20 februarie 2009.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că situaţia de fapt a fost corect reţinută de procuror, care a avut în vedere toate aspectele menţionate de petentă în plângere şi i-a analizat temeinic înscrisurile prezentate, constatând că nu există niciun indiciu pentru săvârşirea infracţiunilor imputate intimatului.
Împotriva acestei sentinţe persoana vătămată a declarat recurs în scris, prin care solicită admiterea plângerii împotriva Rezoluţiei nr. 417/P/2007, desfiinţarea acesteia şi trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale.
Recursul nu este fondat.
Verificând rezoluţia atacată, atât în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este temeinică şi legală, instanţa de fond, pe baza actelor din dosar, justificat a respins plângerea ca nefondată.
Cum din actele premergătoare nu a rezultat că ofiţerul de poliţie C.C., în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă nu a îndeplinit un act, sau l-a îndeplinit în mod defectuos, greşit, necorespunzător conţinutului îndatoririlor sale, ori că a încălcat din culpă vreo îndatorire de serviciu, prin care să fi cauzat o vătămare a intereselor legale ale petentei, în mod legal s-a dispus prin rezoluţia atacată soluţia de neîncepere a urmăririi penale.
De altfel, propunerile formulate de ofiţerul de poliţie au fost verificate de către procuror, care le-a validat prin rezoluţiile pronunţate în cauzele respective.
În consecinţă, recursul nu este fondat şi va fi respins în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) din acelaşi Cod, recurenta va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara SC B. SA Râmnicu Vâlcea împotriva Sentinţei penale nr. 114/F din 17 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenta-petiţionară la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 aprilie 2010.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 1376/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1422/2010. Penal → |
|---|
