ICCJ. Decizia nr. 1376/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1376/2010
Dosar nr.1005/64/2009
Şedinţa publică din 12 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea formulată la 5 mai 2009 petiţionarul M.I. a solicitat tragerea la răspundere penală a magistraţilor U.C., procuror la Parchetul de pe lângă judecătoria Zărneşti şi C.C.A. prim-procuror la acelaşi parchet, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzute la art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
În motivarea plângerii petiţionarul a susţinut că procurorul a dat o soluţie greşită în Dosarul nr. 733/P/2008 prin netrimiterea în judecată a celor şase făptuitori împotriva cărora el formulase plângere pentru mărturie mincinoasă în dosarul nr. 1355/388/2008 al Judecătoriei Zărneşti, declaraţii care au dus la condamnarea sa şi că primul procuror a respins greşit plângerea sa împotriva rezoluţiei procurorului de caz.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov prin Rezoluţia nr. 1807/P/2009 din 30 noiembrie 2009 a dispus în baza art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale, faţă de cei doi magistraţi procurori reţinând că faptele reclamate nu există.
Prin Rezoluţia nr. 1001/11/2/2009 din 21 decembrie 2004 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov a fost respinsă plângerea petiţionarului împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale cu motivarea că soluţia atacată este legală şi temeinică.
Împotriva rezoluţiei de netrimitere în judecată petiţionarul M.I. a formulat plângere, în baza art. 2781 C. proc. pen., care a fost respinsă prin Sentinţa penală nr. 9/F din 1 februarie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, din actele premergătoare efectuate, că cei doi magistraţi procurori nu au săvârşit infracţiunea reclamată de petiţionar şi că ei au respectat îndatoririle de serviciu la soluţionarea Dosarului nr. 733/P/2008.
În contra acestei hotărâri a declarat recurs petiţionarul M.I., care a susţinut că sentinţa atacată este nelegală şi netemeinică şi că faptele reclamate există. A solicitat casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei la parchet.
Recursul declarat nu este întemeiat.
Din examinarea actelor dosarului se constată că petiţionarul, condamnat la 6 ani închisoare în baza art. 20 raportat la art. 197 alin. (1) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. prin Sentinţa penală nr. 69 din 1 iunie 2009 a Judecătoriei Zărneşti, pronunţată în Dosarul nr. 1355/338/2008 aflată în apel, a formulat plângere penală împotriva a 6 persoane audiate ca martori în cauza sa penală, procurorul U.C. dispunând prin Rezoluţia nr. 733/P/2008 din 3 martie 2003 neînceperea urmăririi penale, soluţie menţinută de procurorul ierarhic superior C.C.A. prin Rezoluţia nr. 123/11/2/2009 din 9 aprilie 2009.
Actele premergătoare efectuate au confirmat că cei doi magistraţi procurori şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu cu respectarea dispoziţiilor procesual penale incidente, nerezultând indicii ca în mod deliberat, prin înfrângerea legii au îndeplinit vreun act în mod defectuos, cu consecinţa vătămării intereselor petiţionarului.
În consecinţă, neexistând faptele reclamate în materialitatea lor, în mod justificat s-a dispus prin hotărârea atacată menţinerea rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale faţă de cei doi magistraţi.
Faţă de considerentele ce preced, constatând neîntemeiate criticile formulate în recurs, Curtea, în baza art. 3851 pct. 1 lit. b) şi a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de petiţionarul M.I., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul M.I. împotriva Sentinţei penale nr. 9/F din 1 februarie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul-petiţionar la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 aprilie 2010.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 1364/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1378/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
