ICCJ. Decizia nr. 336/2010. Penal. Cerere de transfer de procedură în materie penală (Legea 302/2004). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 336/2010
Dosar nr. 52/42/2010
Şedinţa publică din 29 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 5 din 23 ianuarie 2010 Curtea de Apel Ploieşti a admis cererea formulată de Parchetul din Boras – Suedia privind executarea mandatului european de arestare.
A luat act că persoana solicitată S.N.R. (fiul lui V. şi V., de cetăţenie română, cu antecedente penale) nu este de acord cu predarea către statul suedez, conform mandatului european de arestare, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt agravat, abuz grav, fraudă gravă, tentativă la fraudă gravă, toate C. pen. suedez, pedepsite cu maximul de 8 ani închisoare, comise în cursul anului 2008.
Prin aceeaşi sentinţă s-a autorizat predarea persoanei solicitate S.N.R. către autorităţile statului suedez, conform art. 90 alin. (7) şi (10) şi art. 94 din Legea nr. 302/2004.
A dispus arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 25 zile începând cu 23 ianuarie 2010, inclusiv, în vederea predării.
Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că prin adresa din 19 ianuarie 2010 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a transmis Curţii solicitarea M.I.R.A. – C.C.P.I. – Biroul Naţional Interpol însoţită de mandatul european de arestare emis de autoritatea judiciară suedeză – Parchetul din Boras, pentru urmărirea penală a persoanei solicitate S.N.R., pentru comiterea unor infracţiuni de furt calificat, deposedare ilegală gravă, înşelătorie gravă, tentativă la înşelătorie gravă, comise în cursul anului 2008 în 79 de situaţii, în diferite localităţi din Suedia, în complicitate cu o altă persoană, fapte incriminate de legislaţia suedeză.
Instanţa a motivat că solicitarea s-a formulat în conformitate cu Decizia cadru 2002/584/JAI din 13 iunie 2009 a Consiliului U.E. privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
A arătat că persoana solicitată nu consimte la predarea către autorităţile judiciare suedeze în condiţiile art. 90 şi art. 100 din Legea nr. 302/2004.
Curtea de apel a mai motivat că nu există nici unul dintre motivele de refuz a executării mandatului european de arestare astfel cum sunt prevăzute în art. 88 din lege.
Prin urmare, constatând că sunt întrunite condiţiile legale privind executarea mandatelor europene de arestare a admis solicitarea formulată de autoritatea judiciară suedeză.
Împotriva sentinţei a declarat recurs persoana solicitată care nu şi-a motivat recursul, iar în susţinerea orală a cerut admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, pe fond, respingerea cererii privind executarea mandatului.
Persoana solicitată a susţinut că nu este autorul faptelor pentru care s-a emis mandatul european de arestare.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea actelor dosarului rezultă că în cauză nu există nici unul din motivele de refuz a executării mandatului european de arestare reglementate la art. 88 din Legea nr. 302/2004, astfel cum a fost modificată.
Motivele invocate de recurent în recurs ţin de judecata în fond a cauzei pentru care este solicitat să răspundă în faţa justiţiei suedeze. Prin urmare, vor putea fi invocate în faţa autorităţilor ce urmează să stabilească răspunderea penală a persoanei solicitate.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., văzând şi art. 941 din Legea nr. 302/2004, Curtea va respinge recursul persoanei solicitate, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată S.N.R. împotriva sentinţei penale nr. 5 din 23 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta persoană solicitată, în sumă de 320 lei, se va plăti din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3079/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 3083/2010. Penal → |
|---|
