ICCJ. Decizia nr. 4012/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4012/2010
Dosar nr. 9072/1/2010
Şedinţa publică din 10 noiembrie 2010
Asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Încheierea din 28 octombrie 2010 pronunţată în Dosarul nr. 11294/2/2009 (2766/2009), Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie privind menţinerea măsurii arestării preventive conform art. 3002 din C. proc. pen. şi, în baza art. 1608a alin. (2) din acelaşi cod, a admis cererea inculpatului R.D. şi a dispus punerea în libertate provizorie sub control judiciar a acestuia.
În baza art. 1602 alin. (3) din C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să respecte următoarele:
- să nu depăşească limita teritorială a ţării decât în condiţiile stabilite de instanţă;
- să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea, conform programului întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemat;
- să nu-şi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei de judecată;
- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.
În baza art. 1602 alin. (33) C. proc. pen., inculpatul urma să respecte pe timpul liberării provizorii şi următoarele obligaţii:
- să nu se deplaseze la sediul Tribunalului Prahova;
- să nu se apropie, să nu comunice în vreun fel, direct sau indirect cu niciunul dintre inculpaţi.
De asemenea, în baza art. 1602 alin. (32) din acelaşi cod, instanţa a atras atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care-i revin, se va lua măsura arestării preventive.
Pentru a dispune în acest sens, instanţa a reţinut că prin Rechizitoriul nr. 207/P/2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv pe inculpatul R.D. pentru săvârşirea a 2 infracţiuni de luare de mită prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi 2 infracţiuni de favorizare a infractorului prev. de art. 264 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) din acelaşi cod. Prin acelaşi act de inculpare au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, inculpaţii P.V.I., S.I. şi M.E.
În fapt, s-a reţinut că în luna septembrie 2009, inculpatul recurent, în calitate de judecător la Tribunalul Prahova, a pretins şi a primit, prin intermediul inculpatei P.V.I. - avocat în Baroul Prahova, suma de 20.000 euro de la inculpaţii S.I. şi S.Z. pentru punerea în libertate a celui din urmă, cercetat în stare de arest preventiv, în Dosarul nr. 6419/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti.
Acelaşi inculpat, în luna octombrie 2009, fiind învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 1084/105/2009 al Tribunalului Prahova privind pe inculpatul P.F., a primit de la acesta prin intermediul inculpatei P.V.I. suma de 20.000 euro, pentru a-l pune în libertate.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Încheierea din 5 noiembrie 2009, a luat faţă de inculpatul R.D. măsura arestării preventive, măsură prelungită în mod repetat până la această dată, apreciindu-se că există indicii temeinice că inculpatul a săvârşit faptele pentru care este cercetat, pedepsele prevăzute de lege pentru aceste infracţiuni sunt mai mari de 4 ani închisoare şi lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
La acest moment însă, instanţa de fond a apreciat că se poate dispune cercetarea în stare de libertate a inculpatului, cu obligarea la respectarea anumitor reguli şi impunerea unui control judiciar, cererea de liberare provizorie este atât admisibilă în principiu, cât şi în fond, iar procesul penal poate continua cu inculpatul în stare de libertate, mai ales că timp de 4 luni cercetarea judecătorească este întârziată din motive neimputabile inculpatului.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs inculpatul, recurs pe care l-a retras astăzi în şedinţă publică.
Înalta Curte, analizând recursul declarat de inculpat şi poziţia adoptată de acesta în faţa sa, în baza art. 3854 rap. la art. 369 din C. proc. pen., urmează să ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul R.D. împotriva Încheierii din 28 octombrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Potrivit dispoziţiilor legale arătate, până la închiderea dezbaterilor la instanţa de recurs, oricare din părţi îşi poate retrage apelul declarat, iar retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandat special, condiţie îndeplinită în cauza de faţă.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., cheltuielile judiciare urmează a fi suportate de recurentul inculpat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul R.D. împotriva Încheierii din 28 octombrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. 11294/2/2009.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 150 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul datorat apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1762/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 402/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
