ICCJ. Decizia nr. 1841/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1841/2011
Dosar nr. 3002/88/2010
Şedinţa publică din 5 mai 2011
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 01 septembrie 2010 la Tribunalul Tulcea, contestatoarea P.I. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei penale nr. 651 din 22 februarie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, apreciind hotărârea de condamnare nelegală şi netemeinică întrucât pe parcursul cercetării penale s-au comis o serie de abuzuri şi erori judiciare.
Tribunalul Tulcea, prin sentinţa penală nr. 308 din 19 octombrie 2010 a admis excepţia de necompetenţă şi a declinat competenta de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având în vedere disp. art. 389 C. proc. pen.
Dosarul a fost declinat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, unde a fost înregistrat la data de 27 ianuarie 2011.
Contestaţia în anulare este inadmisibilă.
Analizându-se, în principiu, contestaţia în anulare, se constată că, potrivit disp. art. 391 alin. (2) C. proc. pen. instanţa are obligaţia de a examina prioritar daca cererea de contestaţie este făcuta în termenul prevăzut de lege, dacă motivul pe care se sprijină contestaţia este din cele prev. de art. 386 şi dacă în sprijinul contestaţiei se depun ori se invoca dovezi care sunt la dosar.
În sensul celor anterior menţionate, verificându-se actele aflate la dosar, Curtea constată că, contestatoarea P.I. s-a adresat cu prezenta cerere de contestaţie instanţei, respectiv Tribunalului Tulcea la data de 30 august 2010, (fila 3 dosar cont. în anul.) astfel cum rezultă din ştampila poştei aplicată pe plicul prin care petenta a trimis cererea din Penitenciarul Tulcea, cerere înregistrată la instanţă la data de 1 septembrie 2010.
Potrivit disp. art. 388 alin. (1) contestaţia în anulare pentru motivele arătate în art. 386 lit. a)-c) poate fi introdusă de către persoana împotriva căreia se face executarea, cel mai târziu în 10 zile de la începerea executării.
Or, verificând actele dosarului, se constată, conform adresei emise de Penitenciarul Tulcea , aflată la fila 213 dos. inst. fond nr. 2733/P/2006 al Tribunalului Tulcea, că la data de 5 martie 2008 numita P.I. a fost arestată de I.P.J. Tulcea, în baza mandatului de executare nr. 122/2008 emis de Tribunalul Tulcea.
Aşa fiind declararea contestaţiei în anulare la peste 2 ani de zile de la data începerii executării, s-a făcut cu depăşirea termenului procedural de 10 zile prevăzut de lege.
În consecinţă, contestaţia în anulare este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare, şi a fi obligată contestatoarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea P.I. împotriva deciziei penale nr. 651 din 22 februarie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1761/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1843/2011. Penal. Prostituţia (art. 328... → |
|---|
