ICCJ. Decizia nr. 2416/2011. Penal
| Comentarii |
|
Curtea de apel Timișoara, secția penală, prin încheierea penală nr. 174/PI din 5 mai 2011 în baza art. 1608alin. (1) C. proc. pen. a admis în principiu cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul B.G.C., iar în temeiul art. 1608a alin. (6) C. proc. pen. a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a se hotărî astfel s-au reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 269/P/2010 al D.N.A. - Secția de Combatere a Corupției, inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat și luare de mită, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.
Organul de urmărire penală a reținut în sarcina inculpatului următoarele:
în perioada septembrie 2010 - noiembrie 2010, lucrătorul vamal B.G.C. a aderat la un grup infracțional organizat alcătuit din alți lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Moravița, polițiști de frontieră din cadrul PTF Moravița, precum și din mai multe persoane implicate în contrabanda cu țigări, grup ce acționează în mod organizat pentru comiterea unor infracțiuni de corupție și contrabandă, în scopul obținerii de beneficii materiale care, ulterior, se împart între membrii grupării infracționale.
Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a inculpatului, iar starea de arest a fost prelungită succesiv de către aceeași instanță.
Instanța a constat că în concordanță cu prevederile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu dispozițiile art. 1604alin. (1), raportat la art. 1602alin. (2) C. proc. pen., prevăd posibilitatea instanței de judecată de a dispune liberarea provizorie sub control judiciar în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Liberarea provizorie sub control judiciar este o măsură preventivă limitativă de drepturi instituită pentru a înlocui arestarea preventivă, cu o măsură mai puțin gravă, suficientă însă pentru a asigura desfășurarea procesului penal sau pentru a împiedica comiterea altor fapte penale.
Analizând regulile instituite de dispozițiile procesuale care reglementează instituția liberării provizorii sub control judiciar, în raport cu situația concretă a inculpatului, instanța a apreciat că în raport cu disp. art. 1604alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 1602alin. (1) C. proc. pen., inculpatul are vocația de a beneficia de liberare provizorie sub control judiciar în ceea ce privește maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina lui de către organul de urmărire penală, însă cererea apare ca neîntemeiată având în vedere natura, gravitatea faptelor pentru care este cercetat și împrejurările concrete în care au fost ele comise.
Astfel, Curtea a reținut că din întreg probatoriul administrat în dosarul de urmărire penală a rezultat indicii temeinice că inculpatul ar fi comis infracțiunile de care este acuzat.
Instanța a constat că în speța de față sunt întrunite astfel condițiile prev. de art. 143 și art. 148 lit. f) C. proc. pen., în sensul că există o presupunere rezonabilă cu privire la săvârșirea de către inculpat a infracțiunilor menționate mai sus care sunt pedepsite de legea penală cu închisoare mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică raportat la natura, gravitatea infracțiunilor de care este acuzat.
Analizând acuzațiile aduse inculpatului, instanța a constat că acestea sunt grave, cu un impact social deosebit, deoarece se referă la activitatea mai multor persoane, iar lăsarea în libertate a inculpatului ar spori sentimentul de nesiguranță și ar conduce la o scădere a încrederii populației în capacitatea de protecție a organelor statului, fiind necesare o ripostă fermă a societății pentru eradicarea climatului infracțional, în caz contrar ar fi încurajate și alte persoane în vederea comiterii de acte cu caracter penal de aceeași natură.
Instanța a apreciat că gravitatea infracțiunilor și pericolul concret pentru ordinea publică rezidă din modalitatea în care a acționat grupul infracțional organizat, din care se pare că a făcut parte inculpatul, existând indicii temeinice în acest sens, care și-au folosit cunoștințele profesionale și funcția avută pentru a asigura grupului infracțional organizat un mod de operare cât mai eficient, pe de o parte vitregind bugetul consolidat al statului de resurse financiare, afectând buna desfășurare a activității comercianților onești pe segmentul comerțului de țigări.
împotriva acestei încheieri, inculpatul B.G.C. a declarat, în termen legal, prezentul recurs.
Recursul nu este fondat.
înalta Curte analizând actele și lucrările dosarului constată că prin încheierea de ședință din 6 mai 2011 Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a revocat măsura arestării preventive a inculpatului.
Recursul declarat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara, împotriva sus-arătatei încheieri, a fost respins ca nefondat prin Decizia penală nr. 1854 din 7 mai 2011 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.
Așa fiind, recursul declarat de inculpatul B.G.C. împotriva încheierii penale nr. 174 PI din 5 mai 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, prin care a fost respinsă cererea de liberare provizorie sub control judiciar, a rămas fără obiect.
Recursul declarat învederându-se, așadar nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2413/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2409/2011. Penal → |
|---|
