ICCJ. Decizia nr. 2752/2011. Penal. înlocuirea măsurii preventive (art. 139 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2752/2011
Dosar nr. 5922/1/2011
Şedinţa publică din 22 iulie 2011
Asupra recursului penal de faţă;
Prin încheierea din 1 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în dosarul nr. 6097/2/2011, în baza art. 139 alin. (1) cu ref. art. 145/1 C. proc. pen. s-a înlocuit măsura arestării preventive a apelantului inculpat R.E. cu măsura obligării de a nu părăsi România fără încuviinţarea instanţei, începând cu data punerii în libertate şi până la soluţionarea definitivă a cauzei.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză, lucru care s-a şi întâmplat la data de 2 iulie 2011.
Curtea reţine că pentru declararea ca admisibilă a unei căi de atac, nu este suficient ca aceasta să fie în mod obiectiv recunoscută de lege, prin raportare la hotărârea care se atacă şi la persoana care o exercită, ci este necesar ca aceasta din urmă să aibă şi un interes în promovarea ei.
Aceasta înseamnă că, prin formularea respectivei căi de atac se tinde la modificarea soluţiei pronunţate în cauză, într-un sens favorabil persoanei care a atacat-o.
În ipoteza în care soluţia instanţei, cuprinsă în hotărârea atacată, corespunde celor solicitate de către parte, fiind de pildă admisă o cerere a acesteia, în termenii în care a fost formulată, exercitarea unei căi de atac împotriva acestei hotărâri, chiar de către persoana în favoarea căreia hotărârea a fost pronunţată, este inadmisibilă, căci nu există un interes propriu în exercitarea acesteia.
Or, în speţă, prin încheierea recurată, ce a avut ca obiect verificarea temeiurilor care au stat la baza arestării preventive a inculpatului, s-a dispus o soluţie favorabilă acestuia, respectiv punerea sa în libertate, astfel încât nu există un interes al inculpatului în sensul promovării unei căi de atac.
În aceste condiţii, cum inculpatul a înţeles să recureze totuşi încheierea respectivă, calea sa de atac este inadmisibilă şi va fi respinsă conform art. 385/15 pct. 1 lit. a), cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul inculpat R.E. împotriva încheierii din 1 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în dosarul nr. 6097/2/2011.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 iulie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2745/2011. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2753/2011. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
