ICCJ. Decizia nr. 3664/2011. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3664/2011
Dosar nr. 721/116/2011
Şedinţa publică din 19 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
A. Prin Sentinţa penală nr. 44 din 17 martie 2011, Tribunalul Călăraşi în baza art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 - 76 C. pen., a condamnat pe inculpatul V.A.I. la 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 - 76 C. pen. a condamnat pe aceiaşi inculpat la 200 RON amendă penală.
În baza art. 33 lit. a) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani închisoare şi un an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la terminarea executării pedepsei.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus prevenţia de la 13 noiembrie 2010 la zi.
S-a admis cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă L.S. şi luând act şi de acordul inculpatului, acesta a fost obligat către partea civilă la plata sumei de 5000 RON daune materiale şi la 15.000 RON daune morale.
S-a admis cererea de despăgubiri formulată de partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi şi a fost obligat inculpatul către această parte civilă la plata sumei de 3995,89 RON, reprezentând cheltuieli de spitalizare.
S-a admis cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan Bucureşti şi a fost obligat inculpatul către această parte civilă la plata sumei de 6374.01 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială în folosul statului a briceagului folosit de către inculpat la săvârşirea infracţiunii sau a contravalorii acestuia în sumă de 20 RON.
A fost obligat inculpatul la 810 RON cheltuieli judiciare către stat, din care 400 de RON reprezentând onorariu apărător oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, în după amiaza zilei de 12 noiembrie 2010, inculpatul V.A.I., împreună cu prietenii săi - martorii B.A.N., O.C. şi C.J. au mers la barul aparţinând SC D.I. din satul Vărăşti, unde au consumat băuturi alcoolice.
De precizat că inculpatul avea asupra sa un cuţit (cuţitul pe care îl va folosi în aceeaşi seară pentru înjunghierea părţii vătămate L.S.), apărarea acestuia fiind că, în momentul în care a plecat de la muncă, s-a grăbit şi nu s-a mai schimbat de haine, cuţitul rămânând asupra sa.
În satul Vărăşti au existat unele persoane nemulţumite de faptul că le-au fost tăiate roţile de la biciclete, persoana bănuită fiind inculpatul V.A.I.
Ulterior, persoanele sus-menţionate s-au deplasat la barul aparţinând SC C. SRL, loc unde s-au întâlnit cu martorii G.I.A., M.F., M.N., T.V. şi I.I.
În jurul orelor 19:30, martorul B.A.N. a primit un telefon, astfel că l-a rugat pe martorul T.V. să-l ducă pe el şi pe V.A.I. în satul Vărăşti Ia barul SC D.I. SRL, fiind însoţit de M.F. şi M.N.
Inculpatul V.A.I. şi martorul B.A.N. au fost lăsaţi la barul sus-menţionat, ceilalţi revenind în comuna Dorobanţu.
La scurt timp, la barul SC C. SRL din comuna Dorobanţu au revenit inculpatul cu martorul B. fiind aduşi de martorul D.C.D.
Aici, martorul B. a spus tuturor că inculpatul V.A.I. tocmai îl bătuse pe martorul T.G.
Persoanele menţionate mai sus şi-au luat de băut şi s-au aşezat pe terasa barului în jurul mesei din stânga uşii de acces în bar.
Partea vătămată L.S. s-a întâlnit în acea seară, în satul Vărăşti, la barul SC B. SRL ca prieteni! sau C.G., l.M. şi G.C., unde au stat până la închidere orele 22:00, după care toţi patru s-au deplasat în comuna Dorobanţu la barul SC C. SRL.
De precizat că, în urmă cu aproximativ o săptămână, inculpatul V.A.I. îl bătuse pe nepotul părţii vătămate, respectiv numitul T.V., iar în momentul în care aflat şi despre incident, partea vătămată l-a sunat pe inculpat pentru a-i cere să îl lase în pace pe nepot, însă inculpatul i-a dat telefonul prietenului sau B.A.N. care a început să-i adreseze cuvinte jignitoare părţii civile.
Ajungând la barul SC C. SRL, partea vătămată împreună cu prietenii săi şi-au comandat câte o bere şi s-au aşezat la masa situată în dreapta terasei.
Martorul C.G. împreună cu inculpatul au mers la autoturismul martorului unde au discutai de o vânătoare.
La un moment dat, partea vătămată s-a dus la martorul B. să-i ceară socoteală cu privire la limbajul avut la telefon, iar după discuţii contradictorii aceştia au început să se îmbrâncească, cei doi fiind despărţiţi de martorii C.G. şi G.C.
După momentul în care cei doi au fost despărţiţi, a intervenit şi inculpatul V.A.I. care, la rândul său, a început să se lupte cu partea vătămată, prinzându-se reciproc într-o încleştare a braţelor.
La un moment dat, inculpatul V.A.I. a îmbrâncit mai tare pe partea vătămată care s-a dat un pas mai în spate, ocazie cu care inculpatul a scos cuţitul pe care-l avea asupra sa şi l-a înfipt în abdomenul părţii vătămate, după care, trecând pe lângă aceasta, i-a înfipt din nou cuţitul în zona rinichilor, fugind apoi imediat de la locul faptei.
Prietenii părţii vătămate au anunţat evenimentul la numărul de urgenţe 112, iar un echipaj al Serviciului Ambulanţă a transportat partea vătămată la Spitalul Judeţean Călăraşi, unde aceasta a fost supusă unei intervenţii chirurgicale.
Partea vătămată a fost internată cu diagnosticul: „Plagă înjunghiată abdominală penetrantă regiunea ombilicală cu evisceraţie cu anse intestin subţire. Plagă jejunală. Plagă de mezenter semiperitoneu masiv. Plagă înjunghiată regiunea lombară stânga. Şoc hemoragic. Hematom perirenal stâng";.
Partea vătămată a fost internată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi în perioada 12 noiembrie - 17 noiembrie 2010 fiind apoi transferată la Spitalul Sf. Ioan din Bucureşti unde a fost internată în perioada 17 noiembrie - 29 noiembrie 2010.
Conform raportului medico-legal din 18 ianuarie 2011 al S.M.L. Călăraşi, partea vătămată necesită 25 - 30 zile îngrijiri medicale, dacă nu survin complicaţii, leziunile de violenţă punând în pericol viaţa victimei.
După ce a plecat de la locul săvârşirii faptei, inculpatul V.A.I. s-a deplasat la domiciliu unde, pentru a putea înscena o eventuală legitimă apărare, s-a tăiat singur cu cuţitul pe coapsa stângă, s-a zgâriat cu acelaşi cuţit pe abdomen şi şi-a tăiat bluza, după care, la scurt timp a fost sunat de prietenul său B. (vecin cu inculpatul), s-a deplasat la domiciliul martorului, acesta din urmă informându-l că partea vătămată a fost transportată la spital.
Văzând leziunile autoprovocate ale inculpatului, martorul B. l-a îndrumat să meargă la spital, astfel că l-au sunat pe martorul G.I.A., prieten cu cei doi, care deţine autoturism, după care toţi trei s-au deplasat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi unde l-au lăsat pe inculpat.
Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul V.A.I. a recunoscut săvârşirea faptelor încercând în acelaşi timp o ameliorare a situaţiei în care se afla, precizând că a intervenit între bătaia dintre partea vătămată şi martorul B., timp în care partea vătămată a început să-l lovească cu pumnii şi cu picioarele, după care, jos fiind, au început să-l lovească şi prietenii acestuia, moment în care s-a ridicat, a scos briceagul pe care-l avea asupra sa şi l-a lovit pe L.S. de două ori, apoi a fugit direct acasă, precizând că a lovit partea vătămată de teamă.
Cu privire la briceag, a arătat că a uitat să-l lase la locul de muncă, fiind grăbit, iar cu privire la leziunile autoprovocate a precizat că a făcut acest lucru fiind enervat şi deprimat.
Partea vătămată a arăta că între el şi B. a izbucnit un conflict, începând să se îmbrâncească, fără să se lovească, însă au intervenit prietenii lor care i-au despărţit, precizând că inculpatul nu a intervenit în acei conflict pentru că nu se afla acolo.
A arătat că, în momentul în care încerca să se elibereze din strânsoarea prietenilor săi, a venit inculpatul care, fără să zică nimic, l-a înţepat în spate, au căzut amândoi jos, fiind despărţiţi de prieteni, iar în momentul când inculpatul s-a ridicat de jos i-a mai aplicat o lovitură cu cuţitul în abdomen, după care a fugit.
A mai arătat că apreciază că dacă inculpatul nu ar fi intervenit, conflictul dintre el şi martorul B. s-ar fi încheiat atunci fără vătămări, precizând totodată că ştia că inculpatul obişnuia să poarte cuţit asupra sa, întrucât i-a arătat de mai multe ori un briceag.
Martorii C.G., l.M. şi G.C. au confirmat situaţia descrisă mai sus, pretinzând că au văzut când, după conflictul menţionat, inculpatul a lovit partea vătămată de două ori după care a fugit.
Persoanele din grupul inculpatului au dat declaraţii evazive, în sensul că martorul O.C. a spus că nu a văzut dacă se îmbrânceau, nu a văzut şi nici nu cunoaşte dacă partea vătămată a fost înjunghiată.
Martorul C.J. a declarat că a văzut conflictul dintre partea vătămată şi martorul B., după care a văzut că partea vătămată a început să se lovească cu inculpatul, la un moment dat inculpatul a fugit, fără să vadă ce s-a întâmplat.
Martorul T.V. a precizat că partea vătămată a avut o discuţie contradictorie cu B., dar nu a văzut cu ce a lovit partea vătămată.
Martorii G.I.A. şi D.M., au spus că după izbucnirea conflictului au plecat din locul respectiv.
Martorul B.A.N. a declarat că a văzut conflictul dintre cei doi, a văzut că n-au *iuc.t ă bătaie, lovindu-se amândoi cu pumnii, căzând jos, după care s-au ridicat, iar inculpatul a fugit în stradă, negând că inculpatul i-ar fi spus că s-a tăiat singur, negând şi faptul că briceagul folosit de inculpat s-a aflat la el.
Martorii M.F., M.N., B.I. şi I.I. au refuzat să dea amănunte despre împrejurările comiterii faptelor, arătând că nu au văzut ce s-a întâmplat.
În şedinţa publică din 10 martie 2011; audiat fiind, inculpatul a precizat că doreşte ca judecata să se - 4:ac£ v? pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, înţelegând să beneficieze de prevederile art. 3201 C. proc. pen.
Faţă de această situaţie, instanţa a constatat că, în drept, fapta inculpatului I.A.l. care, la data de 12 noiembrie G.I.G. în timp ce se afla pe terasa barului SC C. SRL om localitatea Dorobanţu, a înjunghiat-o pe partea vătămată L.S., în două rânduri, în zona abdominală şi lombară, cu un briceag pe care-l purta asupra sa, punând astfel în pericol viaţa victimei, constituie elementele infracţiunii prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 rep.
La individualizarea pedepsei instanţa a avut în vedere circumstanţele reale în care s-a săvârşit fapta modalitatea şi împrejurările comiterii acesteia (pe fondul consumului de alcool, leziunile punându-i în primejdie viaţa), circumstanţele personale ale inculpatului care a avut o atitudine de recunoaştere a faptei, înţelegând consecinţele produse, fără antecedente penale, regretând cele întâmplate, apreciind că faptele s-au putut întâmpla şi datorită consumului de alcool, solicitând în acelaşi timp ca executarea pedepsei să se facă în regim de detenţie, fiind de acord şi cu despăgubirea părţilor civile în cuantumurile solicitate, precum şi criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Faţă de aceste circumstanţe, instanţa a apreciat că o pedeapsă de 3 ani închisoare cu executare în regim de detenţie este suficientă pentru atingerea dublului scop al pedepsei, coercitiv-educativ.
B. Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul greşitei acordări a circumstanţelor atenuante prev. de art. 74, 76 C. pen.
Prin Decizia penală nr. 154 din 17 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia l penală, s-a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi împotriva Sentinţei penale nr. 44 din 17 martie 2011 pronunţată de Tribunalul Călăraşi, s-a desfiinţat, în parte, pe latură penală, sentinţa penală apelată şi rejudecând: s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară de 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în pedepsele componente care au fost repuse în individualitatea lor; s-a majorat pedeapsa principală aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplic. art. 3201 C. proc. pen., de la 3 ani la 5 (cinci) ani închisoare, prin înlăturarea disp. art. 74 - 76 C. pen. şi de la 200 RON amendă penală la 6 luni închisoare, pedeapsa aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 21 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare,
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, precum şi starea de arest a inculpatului, computându-se prevenţia la zi.
Pentru a decide în acest sens, instanţa de apel a reţinut că, în mod nejustificat, instanţa de fond i-a acordat inculpatului circumstanţele atenuante prev. de art. 74 - 76 C. pen., fără a lua în considerare leziunile extrem de grave suferite de partea vătămată, leziuni care i-au pus viaţa în primejdie, aceasta fiind salvată numai datorită promptitudinii şi profesionalismului medicilor. Instanţa de apel a mai reţinut că instanţa de fond a minimalizat şi infracţiunea de port ilegal de cuţit în loc public de către inculpat, în considerentele soluţiei nefăcând vorbire despre această faptă deşi inculpatul a şi utilizat în concret arma albă la înjunghierea părţii vătămate, iar pedeapsa amenzii penale de 200 RON are caracter simbolic şi nu de sancţiune penală.
Având în vedere şi împrejurarea că, după săvârşirea faptei, inculpatul şi-a provocat sieşi răni pentru a invoca faptul că a săvârşit fapta în legitimă apărare, precum şi faptul că lipsa antecedentelor penale nu poate fi reţinută cu titlu de circumstanţă atenuantă, instanţa de apel a reţinut că se impune cu necesitate înlăturarea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 - 76 C. pen. pentru ambele infracţiuni reţinute în sarcina inculpatului şi aplicarea unei pedepse ferme, direct proporţională cu periculozitatea manifestată concret de către inculpat, atât pentru prevenţie socială cât şi pentru educarea inculpatului.
C. Împotriva acestui caz în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei ce i-a fost aplicată, cu motivarea că a dat dovadă de sinceritate încă din primul moment al anchetei, recunoscând şi regretând comiterea faptei şi fiind de acord cu despăgubirea părţii vătămate cu sumele solicitate de aceasta, iar privitor la portul cuţitului a arătat că acest fapt din împrejurări că nu apucase să-şi schimbe hainele de lucru, iar cuţitul este un instrument indispensabil muncii sale, fiind angajat al unei societăţi.
Examinând decizia recurată prin dispoziţia de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., iar Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, Înalta Curte apreciază că instanţa de apel, pe baza situaţiei de fapt corect reţinute de prima instanţă la data de 22 noiembrie 2010, în timp ce se afla pe terasa barului SC C. SRL din localitatea Dorobanţu, inculpatul a înjunghiat pe partea vătămată L.S., în două rânduri, în zona abdominală şi punându-i astfel în pericol viaţa - a procedat la o justă individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, al cărei cuantum a fost stabilit ţinând seama de leziunile grave; (...) de împrejurarea că inculpatul a utilizat o armă albă la înjunghiere; că, după săvârşirea faptei, inculpatul şi-a provocat singur răni pentru a putea invoca faptul că a săvârşit fapta în legitimă apărare precum şi de faptul că lipsa antecedentelor penale nu constituie - autorii o circumstanţă atenuantă; or, raportat la toate aceste aspecte, (...).
Totodată, în baza propriului examen Înalta Curte apreciază că solicitarea inculpatului de a i se reduce pedeapsa, este nejustificată, întrucât în raport de împrejurările şi modalitatea în care a fost comisă fapta, aşa cum a fost descrisă mai sus, de gravitatea acesteia, instanţa de apel a dozat corespunzător cuantumul pedepsei aplicate orientând-o doar cu puţin peste minimul special prevăzut de lege după reducerea potrivit dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., ţinând seama totodată şi de datele ce caracterizează persoana inculpatului care, deşi este relativ tânăr, a avut o poziţie sinceră şi este necunoscut cu antecedente penale, nu prezentă garanţiile unei conduite care să permite instanţei să dea dovada de o mai mare clemenţă.
Pentru aceste considerente, având în vedere şi faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispoziţiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge recursul formulat de inculpat ca nefondat, constatând că pedeapsa aplicată de instanţa de apel este bine dozată şi nu se justifică modificarea acesteia, întrucât, prin cuantumul şi modalitatea de executare, este aptă să asigure reeducarea inculpatului, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni dar şi o constrângere corespunzătoare încălcării legii penale.
Conform dispoziţiilor art. 38516 alin. (2) C. proc. pen. se va computa durata arestării preventive, la zi iar în baza art. 192 alin. (2) din acelaşi cod recurentul-inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.A.I. împotriva Deciziei penale nr. 154 din 17 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia penală.
Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului V.A.I., durata inclusă arestării preventive de la 13 noiembrie 2010 la 19 octombrie 2011.
Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul parţial apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 octombrie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 3668/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3661/2011. Penal → |
---|