ICCJ. Decizia nr. 3687/2011. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 46 din 15 martie 2011, Tribunalul Brăila, în baza art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul R.P.
în baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) pe durata executării pedepsei și anume: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
în baza art. 350 C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 20 mai 2010 la zi .
în baza art. 14 C. proc. pen. și art. 346 C. proc. pen. în referire la art. 161C. proc. pen. art. 998 C. civ. și art. 313 din Legea 95/2006, a admis acțiunile civile și a obligat inculpatul, astfel cum rezultă din dispozitivul sentinței.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că la data de 19 mai 2010, în jurul orelor 2015, a stropit-o cu soluție de terpinol pe victima L.M. (concubina sa), după care a aruncat spre aceasta un băț de chibrit aprins, producându-i combustia hainelor și arsuri la nivelul capului, gâtului, toracelui, pieptului și membrelor superioare. Aceste leziuni i-au produs victimei suferințe de maximă intensitate, pentru care, inițial, s-a apreciat că sunt necesare pentru vindecare un număr de 45 - 50 zile de îngrijiri medicale în caz de evoluție favorabilă, dar în urma cărora în data de 09 iunie 2010 a decedat.
Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, prin decizia penală nr. 152/A din 10 iunie 2011, a respins, ca tardiv, apelul declarat de inculpat.
împotriva deciziei condamnatul a declarat recurs.
Examinând actele dosarului, înalta Curte constată că recursul inculpatului este nefondat.
Potrivit art. 363 alin. (1) C. proc. pen., termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, iar, conform art. 363 alin. (3) din același cod, pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare, termenul curge de la pronunțare. Pentru părțile care au lipsit atât la dezbateri, cât și la pronunțare, precum și pentru inculpatul deținut ori pentru inculpatul militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei instituții militare de învățământ, ori pentru inculpatul internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, care au lipsit de la pronunțare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
Potrivit disp. art. 187 C. proc. pen., "actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administrația locului de deținere ori la unitatea militară sau la oficiul poștal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. înregistrarea sau atestarea făcută de către administrația locului de deținere pe actul depus, recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută de unitatea militară pe actul depus, servesc ca dovadă a datei depunerii actului".
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului se constată că la Tribunalul Brăila, la termenul din data de 08 martie 2011 la care au avut loc dezbaterile, inculpatul R.P. a fost prezent, fiind asistat din oficiu de apărător desemnat din oficiu.
Totodată, din actele dosarului, rezultă că dovada de comunicare a sentinței penale nr. 46 din data de 15 martie 2011, a fost semnată personal de inculpat, la Penitenciarul Galați, la data de 18 martie 2011, moment în care nu a declarat apel (fila 218, dosar fond).
Ulterior, la data de 22 aprilie 2011, a fost înaintată Tribunalului Brăila prin poșta A.N.P. declarația inculpatului de apel, peste termenul legal de 10 zile (fila 233,234).
De altfel, instanța a efectuat ample verificări la unitatea de deținere, cu privire la susținerile inculpatului că ar fi declarat apel la 18 martie 2011 și că biroul de evidență nu i-a trimis cererea, însă a rezultat că acestea nu corespund realității.
Pentru aceste motive, recursul declarat de recurentul inculpat R.P. împotriva deciziei penale nr. 152/A din 10 iunie 2011 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1031/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3677/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
