ICCJ. Decizia nr. 3878/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3878/2011
Dosar nr. 52726/3/2010
Şedinţa publică din 2 noiembrie 2011
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 975/F din 23 decembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. 52726/3/2010 s-a dispus, în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 3201 C. proc. pen., condamnarea inculpatului D.R.L. (născut la 3 martie 1980 în Bucureşti) la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani.
În baza art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.
Conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa mai grea, de 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul art. 864 alin. (1) C. pen., s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 719 din 26 mai 2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, şi s-a dispus executarea acesteia pe lângă pedeapsa rezultantă stabilită în cauză, astfel că, în final, s-a dispus ca inculpatul D.R.L. să execute pedeapsa de 11 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive, de la 2 februarie 2005 la 1 iunie 2005 şi de la 6 octombrie 2010, la zi, menţinând starea de arest a inculpatului, conform art. 350 C. proc. pen.
În baza art. 17 alin. (1) şi art. 18 din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpat cantitatea de 1,57 grame substanţă ce conţine heroină şi 10 comprimate ce conţin ca substanţă activă Metadonă Clorhidrat, rămase în urma analizelor de laborator şi s-a dispus distrugerea acestora.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.600 RON reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut în fapt următoarele:
În data de 31 martie 2010, lucrători de poliţie din cadrul B.C.C.O. Bucureşti – Biroul Sector 4 – s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul D.R.L. comercializează heroină în locuinţa sa din Bucureşti.
Prin Ordonanţa din 4 mai 2010 au fost introduşi în cauză un investigator sub acoperire şi un colaborator, fiind autorizată cumpărarea de droguri de la inculpat.
De asemenea, Tribunalul Bucureşti a emis Autorizaţia din 5 mai 2010 pentru interpretarea şi înregistrarea de imagini audio/video în mediu ambiental privind activitatea infracţională de trafic de droguri desfăşurată de inculpatul D.R.L.
La data de 21 mai 2010, colaboratorul „Z.C.” a cumpărat de la inculpatul D.R.L. 0,32 grame de heroină în schimbul sumei de 100 RON.
După încheierea tranzacţiei, colaboratorul a predat cele două doze investigatorului sub acoperire, care-l aştepta în apropiere.
În aceeaşi modalitate au fost cumpărate droguri şi în zilele următoare (27 iulie 2010, 1 iunie 2010), iar în 5 octombrie 2010 s-a efectuat o percheziţie domiciliară la locuinţa inculpatului D.R.L.
În momentul în care organele de poliţie au pătruns în locuinţă, inculpatul a aruncat pe fereastră o cutie din plastic de culoare roşie în care se aflau 19 doze heroină, iar într-un dulap din cameră a fost găsit un blister în care se aflau un număr de 20 comprimate „Sintalgon”.
Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 8 octombrie 2010 rezultă că cele 19 doze conţin 1,70 grame heroină, iar cele 20 comprimate „Sintalgon” conţin ca substanţă activă clorhidrat de metadonă.
În drept, faptele inculpatului au fost încadrate în dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea şi art. 37 lit. a) C. pen., respectiv art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond a declarat apel inculpatul D.R.L., solicitând reducerea pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 76 din 15 martie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. 52726/3/2010 s-a dispus respingerea apelului declarat de inculpat ca fiind nefondat.
S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus perioada detenţiei provizorii de la 2 februarie 2005 la zi.
A fost obligat apelantul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul, invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
A solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 cu consecinţa reducerii pedepsei.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând recursul prin prisma criticilor formulate, dar şi din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul D.R.L., în perioada 21 mai 2010 – 6 octombrie 2010 a vândut heroină, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, obţinând diverse sume de bani.
De asemenea, efectuându-se o percheziţie la domiciliul inculpatului, au fost identificate alte 19 doze de heroină, respectiv 20 comprimate de metadonă.
Faptele inculpatului realizează elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000, respectiv deţinere de droguri pentru consumul propriu prevăzută de art. 4 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Inculpatul a recunoscut faptele, solicitând a fi aplicată procedura simplificată şi reducerea pedepsei între limitele stabilite de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen.
În cursul judecării recursurilor, deşi inculpatul a invocat dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, nu a depus înscrisuri din care să rezulte formularea unui denunţ care să se materializeze în sensul cerinţelor prevăzute în textul de lege enunţat.
În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei, Înalta Curte constată că nu există motive care să permită reducerea acesteia sub limita stabilită de instanţa de fond.
Inculpatul a comis faptele în mod repetat, sistarea activităţii sale infracţionale fiind determinată de intervenţia autorităţilor care aveau date conform cărora acesta comercializează heroină.
La percheziţia domiciliară a fost ridicată o cantitate însemnată de heroină deţinută de inculpat pentru consum propriu.
Gravitatea deosebită a faptelor este generată şi de săvârşirea acestora în stare de recidivă post-condamnatorie faţă de condamnarea anterioară pentru acelaşi gen de infracţiuni.
Faptele deduse judecăţii au fost comise în termenul de încercare al suspendării executării pedepsei sub supraveghere, aspect ce reflectă o periculozitate deosebită a inculpatului.
Aşa fiind, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.R.L. împotriva Deciziei penale nr. 76/A din 15 martie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.
În baza art. 38517 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) şi art. 381 C. proc. pen., se va deduce perioada arestului de la 2 februarie 2005 la zi.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.R.L. împotriva Deciziei penale nr. 76/A din 15 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia II-a penală.
Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, durata prevenţiei de la 2 februarie 2005 la 1 iunie 2005, precum şi durata reţinerii şi arestării preventive de la 6 octombrie 2010 la 2 noiembrie 2011.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul parţial apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 noiembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3927/2011. Penal. Traficul de droguri (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 3842/2011. Penal → |
|---|
