ICCJ. Decizia nr. 4342/2011. Penal. Traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12). Recurs

Decizii penale ICCJ 2011

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4342/2011

Dosar nr. 4828/114/2010

Şedinţa publică din 21 decembrie 2011

Asupra recursurilor de faţă ;

Prin sentinţa penală nr. 48 din 24 martie 2011, Tribunalul Buzău a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii E.V., E.I.G. şi E.S.D. din trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunile de proxenetism, prevăzute de art. 329 alin. (1), (2) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul E.V. din art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul E.V., cu domiciliul în com. Grebănu, judeţul Buzău, la pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de trafic de persoane.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

S-a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de către inculpatul E.V.

S-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului E.V. şi s-a dedus din pedeapsa de executat reţinerea din 11 august 2010 şi arestul preventiv de la 12 august 2010 la zi.

2. În baza art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul E.I.G., domiciliat în com. Grebănu, judeţul Buzău, la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracţiunea de trafic de persoane.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

S-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului E.I.G. şi s-a dedus din pedeapsa de executat reţinerea din 11 august 2010 şi arestul preventiv de la 12 august 2010 la zi.

A fost obligat inculpatul E.I.G. la 6.000 euro la despăgubiri civile către partea civilă A.A.M. (echivalentul in lei de la data achitării obligaţiei).

S-a luat act că partea vătămată P.A. nu s-a constituit parte civilă.

S-a confiscat de la inculpatul E.I.G. echivalentul in lei ( de la data executării măsurii de siguranţă) a sumei de 12.000 euro obţinuţi de partea vătămată A.A.M. şi 10.000 euro obţinuţi de partea vătămată P.A.

În baza art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul E.S.D., domiciliat în com. Grebănu, judeţul Buzău, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru infracţiunea de trafic de persoane.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 76 lit. c C. pen. a fost condamnat inculpatul E.S.D. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracţiunea de spălare a banilor.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen., inculpatul E.S.D. execută pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit a teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

S-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului E.S.D. şi s-a dedus din pedeapsa reţinerea din 11 august 2010 şi arestul preventiv de la 12 august 2010 la zi.

A fost obligat inculpatul E.S.D., în solidar cu inculpatul E.V., la 10.000 lei daune morale către partea civilă R.N. şi 10.000 euro despăgubiri materiale către aceeaşi parte (în echivalentul in lei de la data achitării obligaţiei).

S-a confiscat de la inculpaţii E.S.D. si E.V. câte 14.000 euro fiecare (echivalentul în lei de la data executării măsurii de siguranţă), sumă obţinută de partea vătămată R.N. pentru care nu s-a dispus obligarea inculpaţilor la despăgubiri civile.

În baza art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul A.A., domiciliat în com. Grebanu, judeţul Buzău, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru infracţiunea de trafic de persoane.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

S-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsa de executat reţinerea şi arestul preventiv de la 11 august 2010 la zi.

S-a luat act că partea vătămată M.M. nu s-a constituit parte civilă.

S-a confiscat de la inculpatul A.A. (echivalentul in lei de la data executării măsurii de siguranţă) 55.000 euro obţinuţi de partea vătămată M.M. și 6.000 euro obţinuţi de D.A.M.

S-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului instituită prin ordonanţa procurorului din 23 august 2010 (fila 165 dosar de urmărire penală vol. I) cu privire la autoturismul, aparţinând inculpatului A.A.

În baza art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul A.S., domiciliat în com. Grebănu, judeţul Buzău, la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de trafic de persoane.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

S-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsa reţinerea din 11 august 2010 şi arestul preventiv de la 12 august 2010 la zi.

S-a confiscat de la inculpatul A.S. echivalentul în lei de la data executării măsurii de siguranţă a sumei de 60.000 euro realizată de G.V.M.

S-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa procurorului din 23 august 2010 cu privire la autoturismul, neînmatriculat în România, înscris în evidenţele austriece la 29 decembrie 2009 pe numele inculpatului A.S.

În baza art. 12 alin. (1), (2) lit a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul E.L.C., domiciliat în com. Grebănu, judeţul Buzău, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de trafic de persoane.

S-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe termen de 2 ani.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a infracţiunilor de spălare a banilor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul E.L.C., din două infracţiuni prevăzute de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 23 alin. (1) lit c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. într-o infracţiune prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. b), c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 lit c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen. inculpatul E.L.C. având de executat pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale

În baza art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului E.L.C., pe termen de încercare de 7 ani.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen.a a fost obligat inculpatul E. Laurenţiu Cătăplin să se supună următoarelor măsuri de supraveghere pe durata termenului de încercare:

a. Să se prezinte, la datele fixate, la consilierul desemnat cu supravegherea sa din cadrul Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Buzău;

b. Să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c. Să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă ;

d. Să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă ;

S-a atras atenţia inculpatului în conformitate cu dispoziţiile art. 86 4 alin. (1), (2) C. pen. și art. 359 C. proc. pen. asupra revocării suspendării sub supraveghere în cazul comiterii unei noi infracţiuni pe durata termenului de încercare ori a neîndeplinirii cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere dispuse .

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale se suspendă si executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 139 alin. (2) C. proc. pen., art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a revocat măsura arestului preventiv dispusă faţă de inculpatul E.L.C. prin încheierea de şedinţă din 12 august 2010 a Tribunalului Buzău şi s-a dispus punerea de îndată în libertate a acestuia de sub putea mandatului de arestare preventivă nr. 18 din 12 august 2010, Dosar nr. 3486/114/2010, dacă nu este arestat în altă cauză .

În baza art. 350 alin. (4) C. proc. pen. dispoziţia cu privire la punerea de îndată in libertate a inculpatului este executorie.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului E.L.C. reţinerea din 11 august 2010 şi arestul preventiv de la 12 august 2010 la data prezentei sentinţe.

În temeiul art. 25 din Legea nr. 656/2002, art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea autoturismului aparţinând inculpatului E.L.C. şi înmatriculat pe numele B.A.a, evaluat la suma de 12.030 euro.

S-a menţinut măsura asiguratorie dispusă cu privire la acest autoturism prin ordonanţa procurorului din 23 august 2010 .

S-a confiscat de la inculpaţii E.V. si E.L.C. câte 30.000 euro fiecare ( echivalentul in lei de la data executării măsurii de siguranţă ) reprezentând sumele obţinute din practicarea prostituţiei de către martora M.A.M.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. Buzău nr. 13/D/P/2010 din 25 octombrie 2010 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a următorilor inculpaţi:

1. E.V.,cu domiciliul în com. Grebănu, judeţul Buzău, pentru infracţiunea de trafic de persoane prev.de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a reţinut că inculpatul a recrutat-o în luna februarie 2010 pe partea vătămată R.N., pentru practicarea prostituţiei la Viena în baza înţelegerii prealabile cu inculpatul S.D., prin inducere în eroare cu privire la condiţiile de remunerare a respectivei activităţi, i-a asigurat cazarea împreună cu inculpatul S.D. la Viena în perioada februarie-aprilie 2010, sprijinindu-l în exploatarea sexuală a acesteia, prin conducerea victimei la locul unde racola clienţii pentru prostituţie şi prin supravegherea telefonică a ei, în condiţiile în care părţii vătămate i-au fost luate toate veniturile dobândite din prostituţie de către inculpatul E.S.D.; a asigurat transportul şi cazarea părţii vătămate A.A.M. recrutată pentru practicarea prostituţiei, prin inducere în eroare cu privire la condiţiile de remunerare a acestei activităţi de către inculpatul E.I.G., care a reţinut toate veniturile obţinute de partea vătămată din prostituţie-fapte petrecute în perioada noiembrie 2009 - ianuarie 2010; a asigurat cazarea numitei M.A.M. la Viena, recrutată pentru practicarea prostituţiei de către inculpatul E.L.C., prin inducere în eroare cu privire la condiţiile de remunerare a acestei activităţi colectând veniturile obţinute din prostituţie, fapte săvârşite împreună cu inculpatul E.L.C. în perioada martie 2009-august 2010.

2. E.S.D., domiciliat în com. Grebănu, judeţul Buzău, pentru comiterea infracţiunilor de trafic de persoane prev de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001,cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., şi spălare a banilor,prev.de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.

S-a reţinut că în luna februarie 2010 a recrutat pe partea vătămată R.N., pentru practicarea prostituţiei la Viena, in baza înţelegerii prealabile cu inc. E.V. prin inducere in eroare cu privire la condiţiile de remunerare a respectivei activităţi, i-a asigurat cazarea la Viena împreuna cu inc. E.V. si a exploatat-o sexual prin colectarea veniturilor realizate din practicarea prostituţiei, în perioada februarie - aprilie 2010 in cuantum de 40.000 euro; a ascuns, in baza înţelegerii cu inc. E.L.C., întocmind un contract de vânzare - cumpărare pentru un autoturism, la data de 07 decembrie 2009, provenienţa bunului si titularul dreptului de dispoziţie asupra vehiculului, lăsând sa se creadă ca maşina a fost dobândita de la făptuitorul M.C.A. si revânduta ulterior inv. B.A., deşi, in fapt, s-a aflat in posesia inc. E.L.C., fapta comisa in condiţiile in care maşina fusese dobândita cu bani proveniţi din activitatea infracţionala de trafic de persoane, comisa de inc. E.V. și E.L.C. în dauna numitei M.A.M.

3. E.I.G. (, domiciliat in com. Grebănu, judeţul Buzău, pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane prev.de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.

S-a reţinut că inculpatul a recrutat-o pe partea vătămată A.A.M. pentru practicarea prostituţiei la Viena prin inducere în eroare cu privire la condiţiile de remunerare a acestei activităţi, i-a asigurat cazarea împreuna cu inc. E.V. si a exploatat-o sexual, prin însuşirea veniturilor dobândite de partea vătămată din prostituţie in cuantum de 23.000 euro, fapte petrecute in perioada nov. 2009 -ianuarie 2010 ; a recrutat în luna ianuarie 2010 pe partea vătmată P.A., prin inducere in eroare cu privire la natura activităţii pe care urma sa o desfăşoare la Viena si cu condiţiile de remunerare a activităţii, a exploatat-o sexual, determinând-o sa se prostitueze, inclusiv prin acte de ameninţare și violenta, cu consecinţa însuşirii în totalitate a veniturilor dobândite din prostituţie, în valoare de aproximativ 10.000 euro, fapte din perioada ianuarie - martie 2010.

4. E.L.C., domiciliat în com. Grebănu, judeţul Buzău, pentru săvârşirea infracţiunii trafic de persoane prev.de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și spălare a banilor art. 23 alin. (1) lit. c) Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.

în fapt, inculpatul a recrutat-o pentru practicarea prostituţiei la Viena începând cu primăvara anului 2009 si luna august 2010 pe numita M.A.M., prin inducere în eroare cu privire la condiţiile de remunerare a acestei activităţi i-a asigurat cazarea împreuna cu inc. E.V. si a predat-o acestuia, în vederea exploatării sexuale, şi-a însuşit veniturile dobândite de partea vătămată din prostituţie; a întocmit trei contracte de vânzare-cumpărare pentru un autoturism, dobândit cu bani din activitatea infracţionala, acte întocmite la datele de 10 august 2009, 06 octombrie 2009 și 08 decembrie 2009, in care se stipula inexact ca s-a transferat posesia maşinii și titularul dreptului de dispoziţie asupra acesteia, fapte concretizate în ascunderea provenienţei vehiculului, in situaţia in care a fost dobândit cu bani din activitatea infracţionala și s-a aflat in permanenta in stăpânirea de fapt a inc. E.L.C.

5. A.A., domiciliat în com. Grebanu, judeţul Buzău, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev.de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la fapta inculpatului se reţine că împreuna cu învinuiţii A.V. și A.T.D., a recrutat pentru prostituţie la Viena pe partea vătămată M.M., prin inducere in eroare cu privire la condiţiile de desfăşurare si remunerare a acestei activităţi, i-a asigurat cazarea in acea localitate si a exploatat-o sexual prin colectarea veniturilor obţinute din prostituţie, fapte din perioada noiembrie 2009-ianuarie 2010 si 08 iunie - 16 iulie 2010; a recrutat pentru prostituţie la Viena în perioada mai - iulie 2010 pe numita D.A.M., prin inducere in eroare cu privire la condiţiile de remunerare a activităţii, cu consecinţa însuşirii veniturilor dobândite de aceasta din prostituţie.

6. N.S., domiciliat în com. Grebănu, judeţul Buzău, pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane prev.de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în recrutarea pentru prostituţie la Viena, in vara anului 2009, prin inducere in eroare cu privire la condiţiile de remunerare a acestei activităţi, pe victima G.V.M., de a-i asigura cazarea împreuna cu inc. A.A. si de a o exploata sexual, în perioada iulie 2009 - ianuarie 2010, prin colectarea veniturilor dobândite de partea vătămată din prostituţie.

Din analiza mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, tribunalul a reţinut cu privire la faptele penale pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii situaţia de fapt ce se va expune în continuare.

Partea vătămată A.A.M. l-a cunoscut pe inculpatul E.l.G., prin intermediul numitului M.F., la vârsta de 17 ani în anul 2009, inculpatul propunându-i să fie prieteni si apoi să locuiască împreună în locuinţa sa din com. Grebănu jud Buzău.

Partea vătămată a susţinut că trecea printr-o perioadă foarte grea, ambii părinţi fiind decedaţi, nu avea venituri proprii şi locuia singură astfel încât a acceptat să meargă la domiciliul inculpatului.

La scurt timp, inculpatul i-a propus părţii vătămate să meargă la Viena, după ce va împlini 18 ani, pentru a practica prostituţia urmând să împartă egal veniturile obţinute. Anterior împlinirii vârstei de 18 ani, partea vătămată A.A.M. s-a deplasat la Viena împreună cu inculpatul E.l.G., reuşind să treacă frontiera de stat fără documente legale de călătorie (respectiv acordul persoanei în îngrijirea căreia se afla).

Partea vătămată a mai susţinut că inculpatul E.l.G. i-a precizat că va locui împreună cu fratele său E.V. (zis O.) într-un apartament din Viena.

Inculpatul E.l.G. şi partea vătămată A.A.M. s-au deplasat din nou la Viena a doua zi după ce aceasta a împlinit vârsta de 18 ani (2 decembrie 2009), costul transportului cu trenul fiind achitat din banii trimişi de către inculpatul E.V. care i-a aşteptat pe cei doi la gară şi i-a condus în apartamentul în care mai locuiau numita P.E. (concubina inculpatului E.V.), inculpatul E.L.C. şi martora M.A.M.

La sugestia inculpaţilor E.V. și E.l.G., partea vătămată a făcut demersuri pentru a fi luată în evidenţele autorităţilor austriece ca prostituată, obţinând înscrisurile necesare pentru această activitate. A început să practice prostituţia, în stradă, timp de aproximativ 2 luni, având programul fixat de către inculpaţii E.V. si E.l.G., de la orele 18,30 la 5 dimineaţa. Câştigurile realizate erau în medie 300 euro pe seară. A.A.M. a obţinut din practicarea prostituţiei suma de 20.000 euro din care a beneficiat de 600 euro și 3.900 lei, iar 600 euro i-a trimis sorii sale.

Locul unde se racolau clienţii era stabilit de inculpaţii E.V. si E.l.G. iar deplasarea se făcea cu maşina condusă de către inculpaţii E.V. sau A.A.

Partea vătămată a mai declarat că mergea în fiecare seară în stradă împreună cu partea vătămată R.N. şi alte două fete S. și Veronica, fiind supravegheate de inculpatul E.l.G. ori de prietenii lor, iar banii obţinuţi în fiecare seară erau daţi inculpatului E.l.G.

Susţinerile părţii vătămate în legătură cu programul de lucru, numărul clienţilor, modalităţile de racolare a acestora, sumele de bani obţinute de la fiecare au fost confirmate si de declaraţiile părţii vătămate R.N. care practica prostituţia la Viena în perioada respectivă.

Partea vătămată A.A.M. a mai declarat că inculpatul E.V. le solicita să realizeze o anumită sumă de bani într-o seară (minim 100-150 euro,sau chiar 50 euro), că le supraveghea.

Partea vătămată P.A. l-a cunoscut pe inculpatul E.l.G. care i-a promis că o va lua în căsătorie, apoi au locuit împreună, o săptămână în locuinţa inculpatului din com, Grebănu jud Buzău. În acest timp, i-a propus părţii vătămate să meargă împreună în Austria, unde se afla şi fratele său E.V. pentru a-i găsi de lucru.

Partea vătămată şi inculpatul E.l.G. s-au deplasat la Viena în luna februarie 2010 si au fost cazaţi în apartamentul închiriat de către inculpatul E.V.,unde se mai aflau martora M.A.M., şi alte două fete S. si Leana.

Inculpaţii E.V. şi E.l.G. i-au propus să practice prostituţia în stradă, partea vătămată fiind lovită şi ameninţată de către inculpatul E.l.G. De teamă, a acceptat să practice prostituţia după programul impus de către inculpaţi, respectiv la ora 19.00, împreună cu celelalte fete,fiind transportate pe o anumită stradă unde fiecare avea locul stabilit.

Partea vătămată P.A. a practicat prostituţia în Viena aproximativ o lună şi jumătate, banii obţinuţi fiind daţi inculpatului E.l.G. Din prostituţie, obţinea aproximativ 200 euro pe seară, percepând de la fiecare client câte 50 euro. Din totalul sumei de aproximativ 10.000 de euro partea vătămată nu a beneficiat decât de 50 euro pe care i-a expediat mamei sale în România. La solicitarea părţii vătămate de a i se permite să se întoarcă în România, inculpatul E.l.G. a ameninţat-o că îi omoară familia şi că îi va da foc cu benzină.

Partea vătămată a fost adusă în România de către inculpatul E.l.G. la intervenţia mamei acesteia care l-a ameninţat că va sesiza organele de poliţie în cazul în care nu-i lasă fiica să se reîntoarcă în ţară.

În declaraţia dată în faţa instanţei, partea vătămată a revenit asupra unora dintre aspectele menţionate la urmărirea penală susţinând că a fost de acord să practice prostituţia la Viena,că ameninţările la care s-a referit nu au fost exercitate de către inculpatul E.I.G.,fiind doar o glumă pe care o făceau împreună în casă.

Partea vătămată R.N. a fost recrutată în vederea practicării prostituţiei la Viena de către inculpatul E.S.D., în luna februarie 2010. fiind condusă iniţial în locuinţa inculpatului din com. Grebănu şi apoi însoţită în localitatea de destinaţie de către inculpat, care a achitat costul transportului cu trenul.

Deşi, în actul de sesizare a instanţei se reţine că partea vătămată a fost recrutată de inculpatul E.V., în declaraţia dată în instanţă, partea vătămată a precizat că îl cunoştea pe inculpatul E.V. din anul 2005, când s-a aflat în Spania. A mai susţinut că a fost cazată în Viena într-un apartament în care se aflau inculpatul E.V. şi două fete S. şi E. De asemenea, a precizat că în acelaşi imobil mai locuiau într-un alt apartament inculpatul A.A. cu o fată M. şi inculpatul A.S. împreună cu o tânără care se prostitua pentru el, precum si inculpatul E.I.G. si partea vătămată A.A.M.

Inculpatul E.V. a însoţit-o pe partea vătămată la primăria din Viena, la poliţie si la medic, fiind de acord să figureze cu locuinţa în spaţiul pe care acesta îl închiriase. Anterior împlinirii termenului de 2 săptămâni în care autorităţile austriece verificau îndeplinirea condiţiilor pentru exprimarea acordului în vederea practicării prostituţiei, inculpaţii E.V. si E.S.D. i-au cerut părţii vătămate să practice prostituţia în stradă, fără documente legale, motivând că au nevoie de bani. Programul fixat de către inculpaţi începea la ora 19,00 partea vătămată şi celelalte fete, respectiv S. (C.S.), M.A.M., A.A.M., M. fiind transportate cu maşina de către inculpaţii E.V. sau A.A.

Inculpaţii E.V. si E.S.D. fixau locul în care fiecare dintre părţile vătămate trebuiau să stea până la 6 dimineaţa, timp în care întreţineau relaţii sexuale cu clienţii în maşinile acestora sau în apartamentele închiriate de inculpaţi. Sumele obţinute în fiecare seară, erau potrivit declaraţiei părţii vătămate de aproximativ 500 euro, iar la final de săptămână de 1.000-1.100 euro.

R.N. s-a constituit parte civilă cu suma de 30.000 euro despăgubiri materiale si 10.000 lei daune morale. Pentru a justifica suma solicitată cu titlu de daune morale, a precizat că a fost supusă unor suferinţe psihice şi fizice cu privire la condiţiile în care a trebuit să practice prostituţia, făcând referire la temperaturile scăzute, programul de lucru fixat de către inculpaţi dar şi la faptul că nu aveau bani pentru a-şi cumpăra alimente,lenjerie intimă,şampon sau detergent. Pentru a procura aceste bunuri, inculpaţii E.V. și E.S.D. le cereau fetelor, inclusiv părţii vătămate R.N. să fure din magazine fiind însoţite în acest scop de numita P.E. care le învăţa cum să procedeze.

R.N. a declarat în instanţă (fila 194) că banii pe care-i obţinea îi dădea inculpatului E.S.D. care i-a cumpărat în perioada de 3 luni cât a practicat prostituţia doar o pereche de adidaşi. Inculpatul E.l.G. a efectuat acţiuni de recrutare a părţilor vătămate A.A.M. și P.A. si de transport în vederea exploatării la Viena prin obligarea la practicarea prostituţiei.

Recrutarea acestor părţi vătămate s-a efectuat profitându-se de situaţia victimelor cărora li s-a prezentat o posibilă relaţie de prietenie sau chiar căsătorie, precum si posibilitatea obţinerii unor sume importante de bani la Viena.

Partea vătămată P.A. a declarat iniţial că nu a cunoscut ce activitate urma să presteze la Viena, că a crezut în promisiunile inculpatului E.l.G. care i-a relatat că vor fi ajutaţi în Viena de fratele său E.V.

S-a reţinut că recrutarea părţii vătămate P.A. s-a făcut prin inducere în eroare, fiind obligată să practice prostituţia iar ca să plece din Viena a recurs la ajutorul mamei sale care l-a ameninţat pe inculpat că va aduce aceste fapte la cunoştinţa organelor de poliţie.

De asemenea, A.A.M. a fost recrutată de acelaşi inculpat anterior împlinirii vârstei de 18 ani, în condiţiile în care locuia singură, nu avea mijloace de existenţă iar părinţii decedaţi. Pe fondul acestei vulnerabilităţi inculpatul i-a promis că va avea grijă de ea si a dus-o la Viena anterior împlinirii vârstei de 18 ani fără a-i prezenta în concret condiţiile în care celelalte fete practicau prostituţia. Instanţa a reţinut că a existat o inducere în eroare a părţii vătămate A.A.M. care avea să constate în Viena că inculpatul E.l.G. cheltuia banii la jocurile electronice, pe substanţe halucinogene ori la pariuri.

Părţile vătămate A.A.M. si P.A. au fost cazate de inculpatul E.V. în apartamentul pe care acesta îl avea închiriat în Viena, fapt confirmat de declaraţiile părţii vătămate care au susţinut că nu puteau să obţină documente legale de practicare a prostituţiei dacă nu aveau o locuinţă, în caz contrar autorităţile ar fi făcut verificări la hotel ori nu şi-ar fi dat avizul cu privire la această activitate.

Inculpaţii E.I.G. si E.V. au comis, în calitate de coautori infracţiunea de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu privire la partea vătămată A.A.M. Astfel, după ce victima a fost recrutată în România de către inculpatul E.I.G. care i-a prezentat situaţia din Austria, posibilitatea unor câştiguri şi a întemeierii unui cămin, inculpatul E.V. i-a asigurat cazarea, a însoţit-o la autorităţile din Viena apoi a determinat-o să practice prostituţia în alte condiţii decât cele legale, a supravegheat-o atent şi a transportat-o la locurile anume fixate împreună cu inculpatul E.I.G.

Acţiunile ce intră în conţinutul infracţiunii de trafic de persoane comise de către inculpatul E.I.G. privind pe părţile vătămate A.A.M. si P.A. au fost încadrate în dispoziţiile art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001,cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. Inculpatul a comis, la intervale scurte de timp, sfârşitul anului 2009-începutul anului 2010 acţiuni ce intră în conţinutul aceleaşi infracţiuni, în baza aceleaşi hotărâri infracţionale, astfel încât s-au reţinut disp.art. 41 alin. (2) C. pen. cu privire la caracterul continuat al faptei.

în ceea ce o priveşte pe partea vătămată R.N., infracţiunea de trafic de persoane a fost comisă de către inculpaţii E.S.D. şi E.V., în calitate de coautori, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev.de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Partea vătămată a fost recrutată şi transportată la Viena de către inculpatul E.S.D. care i-a precizat că va practica prostituţia şi vor împărţi veniturile obţinute.

Inculpatul E.V. a acceptat să o cazeze pe partea vătămată si a supravegheat-o, transportat-o la locul pentru practicarea prostituţiei.

Chiar dacă a cunoscut natura activităţii ce urma să o desfăşoare la Viena, partea vătămată a fost indusă în eroare atât cu privire la condiţiile în care urma să practice această activitate, fiind obligată să respecte un anumit program (de la ora 19 la ora 5-6 dimineaţa),în condiţii de frig deosebit, în stradă, sub supravegherea inculpaţilor, chiar si la modalitatea în care vor fi împărţite veniturile din această activitate.

M.M. a avut o relaţie apropiată cu inculpatul A.V. care i-a propus să meargă la Viena pentru a lucra într-un club de noapte cu saună, activitate ce nu implica practicarea prostituţiei.

A fost de acord cu propunerea prietenului său, în condiţiile în care acesta i-a precizat că va fi cazată şi ajutată să înceapă serviciul de către fratele său, inculpatul A.A.

Costul transportului cu trenul până la Viena a fost plătit de inculpatul A.A. care a aşteptat-o pe partea vătămată la gară şi a cazat-o în apartamentul închiriat în care locuia împreună cu soţia sa A.T.D., fratele său, inculpatul A.S. şi M. (prietena inculpatului A.S., identificată ulterior ca fiind G.V.M.).

Inculpatul A.A. i-a precizat părţii vătămate M.M. că trebuie să se înregistreze ca prostituată la autorităţile din Viena pentru a putea să lucreze în club, însă ulterior, sub motiv că nu mai sunt locuri pentru activitatea promisă, i-a solicitat părţii vătămate să practice prostituţia în stradă, activitate cu care partea vătămată nu a fost iniţial de acord.

Partea vătămată a acceptat să practice prostituţia întreţinând raporturi sexuale cu clienţii în camere de hotel, obţinând în fiecare seară aproximativ 800 euro şi a pus la dispoziţia inculpatului A.A. suma de 48.000 euro.

La sfârşitul lunii mai 2010, A.A. i-a cerut să revină în Viena pentru a practica prostituţia situaţie în care va beneficia de banii obţinuţi.

În aceeaşi perioadă în apartament mai locuia si martora D.A.M. care practica prostituţia în stradă împreună cu partea vătămată M.M. iar banii obţinuţi îi puneau la dispoziţia soţiei inculpatului A.A.

Banii obţinuţi din practicarea prostituţiei,în medie 300 euro pe seară de către partea vătămată M.M. si câte 150-200 euro de către martora D.A.M. erau daţi soţiei inculpatului A.A.. A.T.D. care le-a motivat că îi păstrează în condiţii mai sigure,urmând să-i expedieze rudelor acestora,respectiv lui M.C., fratele părţii vătămate M.M. si mamei si fratelui martorei D.A.M. Banii erau expediaţi în realitate inculpatului A.A. care se afla în România.

Cele două fete erau supravegheate de către A.T.D. iar atunci când acestea nu se conformau solicitărilor învinuitei era contactat A.A. care le cerea imperativ să se supună dispoziţiilor soţiei lui (filele 77-80 dosar urmărire penală vol. V).

În perioada de aproximativ o lună cât a practicat prostituţia în Viena, partea vătămată M.M. a dat inculpatului A.A. si soţiei acestuia A.T.D. suma de 20.000 euro din care a beneficiat la plecarea în România de 200 euro.

Inculpatul A.A. a comis infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001,cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. faptă ce a constat în cazarea părţii vătămate M.M. recrutată prin inducere în eroare de către fratele său A.V. cu privire la activitatea ce urma să o desfăşoare în Viena şi obligarea la practicarea prostituţiei în scopul însuşirii sumelor de bani obţinute, în perioada noiembrie 2009-ianuarie 2010 și 8 iunie 2010-16 iulie 2010. De asemenea a recrutat pe martora D.A.M. prin inducere în eroare cu privire la condiţiile remunerării a activităţii ce urma a fi desfăşurată şi însuşirea veniturilor obţinute.

Partea vătămată G.V.M. a fost recrutată în vederea practicării prostituţiei de către inculpatul A.S., iniţial pe teritoriul Spaniei și apoi în Viena începând cu luna mai 2009. Inculpatul i-a promis că se va căsători cu ea solicitându-i să practice prostituţia pentru a aduna bani în vederea întemeierii unui cămin. La Viena, G.V.M. a practicat prostituţia într-o saună iar apoi în stradă, raporturile sexuale cu clienţii fiind întreţinute în locuinţe închiriate sau pe o arteră stradală din oraşul respectiv. Banii obţinuţi erau daţi inculpatului A.A.

Fapta inculpatului A.S. constând în recrutarea victimei G.V.M. în vara anului 2009, în vederea practicării prostituţiei, prin inducere în eroare cu privire la condiţiile de desfăşurare a acestei activităţi, invocând o relaţie de prietenie, câştiguri financiare deosebite, cazarea acesteia împreună cu inculpatul A.A. şi însuşirea veniturilor obţinute din practicarea prostituţiei în perioada iulie 2009-ianuarie 2010 întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev.de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001,cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Martora M.A.M. a fost recrutată pentru practicarea prostituţiei de către inculpatul E.L.C. care a indus-o în eroare cu privire la condiţiile în care urmau să împartă banii obţinuţi.

Inculpatul E.L.C. a efectuat acte ce intră în conţinutul infracţiunii de trafic de persoane în modalitatea recrutării prin inducere în eroare în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei a martorei M.A.M. în cooperare cu inculpatul E.V. care a asigurat cazarea si supravegherea martorei iar veniturile obţinute erau obţinute de ambii inculpaţi. In perioada în care inculpatul E.L.C. nu se afla în Viena, martora era supravegheată de tatăl acestuia, inculpatul E.V., care-i impunea,ca şi celorlalte tinere un program după care trebuia să fie prezentă în stradă unde se practica prostituţia, să dea un apel telefonic atunci când avea un client iar banii erau colectaţi de inculpatul E.V. sau numita P.E. (în acest sens fiind declaraţia martorei R.N.).

S-a apreciat că fapta inculpatului E.L.C. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev.de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001,cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., acţiunile desfăşurate de către inculpat fiind realizate la diferite intervale de timp însă în realizarea aceleaşi hotărâri infracţionale.

Cu privire la inculpatul E.V. a fost dovedită pe baza mijloacelor de probă vinovăţia în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de persoane, prev.de art. 12 alin. (1) ,(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001,cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,fapta comisă în mod continuat faţă de victimele R.N.,A.A.M. si M.A.M.

Inculpatul E.V. a comis această infracţiune în stare de recidivă postcondamnatorie, prev.de art. 37 lit. b) C. pen., primul termen al recidivei constituindu-l pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 415 din 15 iulie 2003 a Judecătoriei Râmnicu Sărat, definitivă prin Decizia penală nr. 917 din 28 august 2003 a Curţii de Apel Ploieşti, pedeapsă executată în perioada 23 februarie 2003-19 ianuarie 2005 când inculpatul a fost liberat condiţionat cu un rest de pedeapsă de 840 de zile închisoare (cazier judiciar fila 137 dosar de urmărire penală vol. I și sentinţa penală nr. 415/2003, dosar fond ).

Inculpatul E.V. a comis, în baza aceleiaşi hotărâri infracţionale,în perioada martie 2009-august 2010, acţiuni repetate, prevăzute ca modalităţi alternative în conţinutul infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/20001,privind părţile vătămate A.A.M.,împreună cu inculpatul E.l.G., partea vătămată R.N., împreună cu inculpatul E.S.D. şi martora M.A.M. împreună cu inculpatul E.L.C.

Inculpatul E.V. a asigurat cazarea, uneori banii necesari transportului şi apoi supravegherea şi obligarea părţii vătămate şi a martorei să practice prostituţia, cunoscând faptul că victimele nu beneficiau de sumele obţinute din această activitate, impunându-le împreună cu inculpaţii un program strict în vederea practicării prostituţiei.

Limitarea libertăţii de voinţă şi acţiunea privind viaţa sexuală a victimelor s-a realizat prin prezentarea de către inculpaţii care le-au racolat a posibilităţii obţinerii unor venituri la Viena, pe fondul invocării unor relaţii de prietenie sau eventual căsătorie cu acestea, astfel încât o dată ajunse în ţara de destinaţie, victimele aflau că trebuie să practice prostituţia pe stradă, după un program fixat de inculpaţi iar banii erau puşi la dispoziţia inculpaţilor E.I.G., E.S.D., E.L.C. sau E.V. Victimele nu se deplasau singure la locul de practicare a prostituţiei, nu cunoşteau limba germană şi se temeau să reclame autorităţilor condiţiile de lucru pe care erau obligate să le accepte faptul că intrau sub supravegherea inculpaţilor şi realizau după trecerea unei perioade de timp că nu vor primi bani din activitatea pe care o prestau.

Faţă de aceste împrejurări solicitarea inculpaţilor E.V., E.S.D. si E.I.G. de a se dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată în infracţiunea de proxenetism prev.de art. 329 alin. (1), (2) C. pen. s-a apreciat neîntemeiată si respinsă ca atare.

Inculpatul E.L.C. a întocmit 3 contracte de vânzare-cumpărare pentru autoturismul, pe care l-a dobândit cu bani din activitatea infracţională, respectiv contractul încheiat la 10 august 2009 cu martorul M.C.A. (filele 188 vol. V), ulterior autoturismul fiind vândut inculpatului E.S.D. la 6 octombrie 2009 (prin contractul încheiat între martorul M.C. si inculpat,fila 187) iar în final autoturismul fiind vândut de către inculpatul E.S.D., prin contractul de vânzare-cumpărare martorei B.A.a la 7 decembrie 2009 (fila 191).

Menţiunile din contracte sunt nereale, în sensul că preţul vânzării a fost de 17.000 lei, respectiv 17.500 lei, autoturismul rămânând în posesia inculpatului E.L.C., fără a fi plătit preţul pretinsei vânzări, urmărindu-se ascunderea naturii provenienţei, a situării, dispoziţiei, circulaţiei şi provenienţei bunurilor cunoscând că bunul provine din săvârşirea unei infracţiuni.

Inculpatul E.S.D. a comis prin acţiunile sale dintre variantele alternative prev. de art. 23 din Legea nr. 656/2002, fapta de spălare a banilor constând în ascunderea si disimularea adevăratei naturi a provenienţei, situării şi dispoziţiei bunului respectiv,fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev.de art. 23 lit. b) din Legea nr. 656/2002.

Inculpatul E.L.C. a comis infracţiunea prev.de art. 23 alin. (1) lit. b), c din acelaşi act normativ în modalităţile dobândirii, deţinerii, folosirii, ascunderii, disimulării adevăratei naturi a provenienţei bunului respectiv,a dispoziţiei si circulaţiei acestuia astfel încât s-a dispus schimbarea încadrării juridice, în conformitate cu art. 334 C. proc. pen. din două infracţiuni de spălare a banilor pentru care a fost trimis în judecată,într-o singură infracţiune prev. de art. 23 alin. (1) lit. b), c) din Legea nr. 656/2002,cu aplicarea art. 41 alin. (2).

Vinovăţia inculpaţilor cu privire la infracţiunile reţinute în sarcina acestora a fost stabilită pe baza mijloacelor de probă analizate, respectiv declaraţiile părţilor vătămate, martorilor, procesele verbale de certificare a convorbirilor telefonice, înscrisurile financiar-bancare privind transferul de sume de bani, coroborat, în parte cu declaraţiile inculpaţilor.

La stabilirea pedepselor s-au avut în vedere criteriile de individualizare prev.de art. 72 C. pen., respectiv gradul ridicat de pericol social al infracţiunilor comise, împrejurările în care au acţionat inculpaţii prin limitarea libertăţii de voinţă şi acţiune a părţilor vătămate cu privire la viaţa sexuală, condiţiile în care acestea nu aveau vreo sursă de venituri, preluarea sumelor pe care le obţineau din practicarea prostituţiei, fiind relevant în acest sens scopul în care au acţionat inculpaţii.

S-a reţinut că inculpaţii E.V. si E.I.G. au comis infracţiunile în stare de recidivă postexecutorie prev.de art. 37 lit. b), dar și faptul că inculpaţii A.S. şi E.L.C. au efectuat acte de trafic de persoane cu privire la câte o singură parte vătămată.

La stabilirea pedepselor s-a reţinut şi contribuţiile acestora la traficarea victimelor, numărul persoanelor traficate ca şi veniturile obţinute din exploatarea tinerelor fete.

Inculpaţii E.L.C.,E.S.D., A.A. si A.S. sunt necunoscuţi cu antecedente penale, au recunoscut în parte comiterea faptelor susţinând că nu au urmărit inducerea în eroare a părţilor vătămate şi faţă de pericolul concret al faptelor comise s-au reţinut în favoarea acestora circumstanţele atenuante prev.de art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen., cu consecinţa reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege.

În latura civilă s-a luat act că părţile vătămate M.M. și P.A. nu s-au constituit părţi civile.

Inculpatul E.I.G. a fost obligat la 6000 euro despăgubiri civile către partea civilă A.A.M., reprezentând echivalentul în lei de la data executării obligaţiei în conformitate cu art. 998,999 C. civ. si art. 14 C. proc. pen.

Partea civilă a declarat că a primit de la inculpat 3900 lei și 1000 euro în total 2000 de euro din totalul de 20.000 euro realizaţi pe perioada practicării prostituţiei (aproximativ 2 luni si jumătate). Avându-se în vedere veniturile pe care le-ar putut obţine partea civilă în condiţiile în care ar fi practicat activităţile respective în condiţii legale,cu plătirea taxelor aferente,tribunalul a constatat cererea întemeiată raportat la nr. de zile, la veniturile medii pe care le-ar fi putut obţine într-o seară (aproximativ 150 euro).

Aşa cum a rezultat din declaraţiile părţilor vătămate şi ale martorilor audiaţi, veniturile obţinute erau între 200-300 euro pe seară, în week-end depăşeau 1.000 euro/seară iar partea vătămată M.M. realiza din practicarea prostituţiei sume ce depăşeau uneori veniturile medii ale celorlalte fete.

Diferenţa de 12.000 euro pentru care partea vătămată A.A.M. nu s-a constituit parte civilă s-a confiscat de la inculpatul E.I.G. în conformitate cu art. 19 din Legea nr. 678/2001 și art. 118 lit. e) C. pen.

În temeiul aceloraşi dispoziţii legale, s-a dispus confiscarea sumei de 10.000 euro de la inculpatul E.I.G. obţinuţi de către partea vătămată P.A.

Partea vătămată R.N. s-a constituit parte civilă cu suma de 30.000 euro daune materiale si 10.000 lei daune morale. S-au apreciat despăgubirile civile justificate, în conformitate cu art. 998,999 C. civ. și art. 14 C. proc. pen. în cuantum de 10.000 euro, iar daunele morale de 10.000 lei astfel cum au fost solicitate.

Partea vătămată a susţinut că a fost supusă unor suferinţe psihice si fizice fiind nevoită să îndure, frigul deosebit, condiţii precare de alimentaţie şi îmbrăcăminte, uneori fiind trimise de către inculpaţi să fure alimente din magazine, în acest sens fiind si declaraţia inculpatului E.I.G.

Având în vedere că infracţiunea de trafic de persoane a fost comisă faţă de partea vătămată R.N. de către inculpaţii E.I.G. si E.V., împreună, s-a dispus obligarea acestora în solidar la despăgubiri civile si daune morale către partea civilă şi confiscarea de la inculpaţi a diferenţei ce a rezultat că a fost obţinută de către partea vătămată R.N. şi care nu a fost acordată cu titlul de despăgubiri, respectiv câte 14.000 euro fiecare. S-a avut în vedere la confiscarea acestor sume de la fiecare inculpat,declaraţia părţii vătămate care a susţinut că înţeles că banii pe care-i obţinea ajungeau la inculpatul E.V. şi faptul că acesta din urmă le pretindea părţilor vătămate sume mai mari decât cele reale cu titlul de chirie.

S-a dispus dispune confiscarea, în temeiul art. 19 din Legea nr. 678/2001 si art. 118 lit. e) C. pen. a sumelor de bani obţinute de partea vătămată M.M. si martora D.A.M., respectiv 55.000 euro si 6000 euro de la inculpatul A.A. iar de la inculpatul A.S. a sumei de 60.000 euro realizaţi de partea vătămată Geru Veronica M.

S-au confiscat de la inculpaţii E.V. si E.L.C. câte 30.000 euro reprezentând sumele obţinute din practicarea prostituţiei de către martora M.A.M.

De asemenea, s-a menţinut măsura asiguratorie dispusă cu privire la acest autoturism prin ordonanţa procurorului din 23 august 2010 .

Împotriva sentinţei Tribunalului Buzău au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Buzău şi inculpaţii E.V., E.S.D., E.I.G., A.A. şi A.S.

Prin decizia penală nr. 104 din 30 iunie 2011, Curtea de Apel Ploieşti a respins ca nefondate apelurile declarate.

S-a reţinut că situaţia de fapt a fost stabilită corect şi complet de prima instanţă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti.

Cu privire la motivul de apel invocat de inculpaţi vizând încadrarea juridică dată faptelor, s-a apreciat că nu se impune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea de proxenetism, prevăzute de art. 329 alin. (1), (2) C. pen.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia în interesul Legii nr. 16/2007, a starutat că distincţia dintre infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 şi, respectiv, art. 13 din Legea nr. 678/2001 şi cea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. este dată de obiectul juridic generic diferit al celor două incriminări, respectiv de valoarea socială diferită, protejată de legiuitor prin textele incriminatorii ale celor două legi: în cazul infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001 fiind apărarea dreptului la libertatea de voinţă şi acţiune a persoanei, iar în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 329 C. pen., apărarea bunelor moravuri în relaţiile de convieţuire socială şi de asigurare licită a mijloacelor de existentă.

Drept urmare, în cazul în care o persoană, fără a întrebuinţa constrângeri, îndeamnă sau înlesneşte practicarea prostituţiei ori trage foloase de pe urma practicării prostituţiei de către persoane majore, săvârşeşte infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen.

În cazul în care o persoană, fără a întrebuinţa constrângerea, recrutează persoane majore pentru prostituţie ori trafichează persoane majore în acest scop, fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (2) tezele I şi a II-a C. pen.

În situaţia unor acte de recrutare, transportare, transferare, cazare sau primire a unei persoane, prin ameninţare, violenţă, răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau prin alte forme de constrângere ori profitând de imposibilitatea acelei persoane de a-şi exprima voinţa sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 din Legea nr. 678/2001.

În speţă, au fost realizate acte de exploatare ale părţilor vătămate de către inculpaţii apelanţi, care au întrebuinţat ameninţarea şi înşelăciunea în acest scop şi prin intermediul cărora au determinat părţile vătămate să le predea veniturile obţinute ca urmare a practicării prostituţiei în Austria.

În acest sens, din coroborarea declaraţiilor părţilor vătămate date în cursul urmăririi penale şi nemijlocit în faţa instanţei de judecată, cu celelalte mijloace de probă administrate, a rezultat că modul de acţiune al apelanţilor inculpaţi, era identic în ceea ce le priveşte pe acestea.

În România, inculpaţii recrutau părţile vătămate, profitând de situaţia materială precară a acestora, promiţându-le fie obţinerea unor sume importante de bani din practicarea prostituţiei în Viena, fie prin promisiuni de căsătorie. Este irelevant că părţile vătămate au cunoscut scopul deplasării în Austria, în condiţiile în care determinarea s-a realizat prin mijloacele de persuasiune menţionate, iar pe de altă parte nu au cunoscut şi condiţiile în care vor presta această activitate sau au fost induse în eroare cu privire la acest aspect.

Ajunse în Austria victimele erau trimise să practice prostituţia, după ce în prealabil se realizau formalităţile legale impuse de legea austriacă pentru practicarea prostituţiei iar această activitate se realiza sub controlul inculpaţilor care supravegheau părţile vătămate, fiind prezenţi în locurile în care acostau clienţii. În intervalul de timp în care s-au aflat în Viena, inculpaţii stabileau programul de lucru al părţilor vătămate, locurile în care îşi desfăşurau activitatea, modalităţile de racolare a clienţilor şi sumele de bani ce trebuiau să le ceară acestora, veniturile obţinute fiind aproape în totalitate predate inculpaţilor.

În aceste condiţii nu se poate aprecia că acţiunile inculpaţilor întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 C. pen., care nu s-au limitat la a înlesni practicarea prostituţiei de către părţile vătămate şi la obţinerea unor foloase, ci aşa cum a reţinut şi prima instanţă, reprezintă elementul material al infracţiunii de trafic de persoane pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii apelanţi, prin faptele acestora realizându-se o restrângere a libertăţii de mişcare şi a posibilităţii de exprimare a voinţei de către părţile vătămate. S-a apreciat că instanţa de fond corect a apreciat că cererea inculpaţilor este neîntemeiată şi a respins-o ca atare, critica apelanţilor sub acest aspect fiind nefondată.

În ceea ce priveşte critica apelantului E.V., vizând inexistenţa probelor care să conducă la concluzia vinovăţiei sale de comiterea infracţiunii pentru care s-a dipus condamnarea sa, s-a apreciat că din materialul probator a rezultat contrariul.

Astfel, din coroborarea declaraţiilor date de către părţile vătămate A.A.M., R.N. şi P.A., în cursul urmării penale, şi în parte în faţa primei instanţe, a rezultat că inculpatul, împreună cu fratele său inc. E.I.G., a cazat părţile vătămate, recrutate de fratele său în apartamentul închiriat în Viena, a mers împreună cu acestea în faţa autorităţilor locale, a stabilit c)u coinculpatul E.I.G. programul de lucru al părţilor vătămate, locurile de acţiune şi a asigurat supravegherea acestora. De asemenea, inculpatul era cel care le transporta în locurile de racolare a clienţilor împreună cu coinculpatul A.A. şi colecta sumele de bani obţinute, pe care le împărţea cu E.I.G.. împreună cu inculpatul E.I.G. a exercitat asupra părţilor vătămate ameninţări şi acte de violenţă apte să conducă la înfrângerea voinţei acestora, limitându-le atât libertatea de mişcare, cât şi capacitatea de a dispune liber cu privire la acţiunile lor.

Ca atare, probele administrate au dovedit comiterea faptei de către inculpatul E.V.

S-a apreciat că instanţa de fond a stabilit o corectă încadrare juridică, acţiunile inculpatului întrunind elementele constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina acestuia, prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, prima instanţă a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate acestui inculpat, fiind stabilită între limitele prevăzute de textul legal incriminator, după analizarea criteriilor prev. de art. 72 C. pen., relevante fiind împrejurările în care a acţionat, care relevă pericolul social ridicat pe care îl prezintă, iar pe de altă parte conduita acestuia atât înaintea comiterii acestei infracţiuni, cât şi ulterior acestui moment.

În aceste condiţii, reducerea pedepsei nu se justifică întrucât din examinarea fişei de cazier judiciar a inculpatului E.V. a rezultat că a suferit mai multe condamnări anterioare, una dintre acestea, care constituie şi primul termen al recidivei vizând comiterea unei infracţiuni de proxenetism, reliefând persistenţă infracţională semnificativă în comiterea aceluiaşi gen de infracţiuni pe baza căreia se poate conluziona că încălcarea legii penale poate fi calificată de către inculpat ca mod de viaţă constituind totodată motivul ce a determinat prima instanţă la aplicarea pedepsei acestui inculpat.

Cu privire la apelurile inculpaţilor E.I.G. şi E.S.D., care vizează pe lângă schimbarea încadrării juridice şi reindividualizarea pedepselor stabilite, s-a apreciat critica nefondată, instanţa de fond procedând la o justă individualizare a pedepselor aplicate acestora. Conduitei relativ sincere adoptată, i-a fost dată eficienţă stabilind pedepse spre minimul special prevăzut de lege, iar în ceea ce îl priveşte pe inc. E.S.D. reţinând circumstanţe atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. cu consecinţa prev. de art. 76 C. pen. a reducerii pedepsei sub minimul special.

În mod just nu s-au aplicat în cauză prevederile dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. în ceea ce îl priveşte pe inculpatul E.S.D., întrucât nu a recunoscut integral comiterea infracţiunii ce face obiectul cauzei şi nici nu a solicitat ca judecata să se realizeze exclusiv pe baza probelor aflate la dosarul cauzei.

Ca atare, s-a apreciat că nu se impune reindividualizarea judiciară a pedepselor aplicate celor doi apelanţi, efectul preventiv educativ al pedepsei prev. de art. 52 C. pen. fiind în măsură a se realiza numai prin executarea în modalitatea stabilită de către prima instanţă, chiar dacă inculpatul E.S.D. este necunoscut cu antecedente penale.

În ceea ce priveşte apelurile declarate de inculpaţii A.A. şi A.S., s-a apreciat că prima instanţă a reţinut pe baza probelor administrate corespunzător situaţia de fapt. Inculpaţii au exercitat actele infracţionale specifice infracţiunii de trafic de persoane faţă de părţile vătămate M.M., D.A.M. şi respectiv G.V.M.

Modalitatea în care s-au realizat în concret acţiunile infracţionale este similară celei în care au acţionat inculpaţii E., între cele două familii existând de altfel şi o colaborare, apelanţii A. având închiriat un apartament în imobilul în care locuia şi familia E., supravegherea părţilor vătămate realizându-se în comun în anumite ocazii.

Coroborarea declaraţiilor părţilor vătămate, date în cursul urmăririi penale cu declaraţiile martorilor D.A.M., C.O. şi L.E., au confirmat comiterea de către inculpaţii A.A. şi A.S. a infracţiunii reţinute în sarcina fiecăruia, respectiv recrutarea pentru prostituţie a părţilor vătămate, prin inducerea în eroare a acestora cu privire la condiţiile de desfăşurare a activităţii, şi ulterior exploatarea acestora prin colectarea veniturilor obţinute, precum şi limitarea libertăţii de acţiune a acestora.

Împrejurarea că partea vătămată M.M. a revenit asupra declaraţiilor date în cursul urmăririi penale, nu este de natură a conduce la concluzia că aspectele relatate iniţial nu corespund realităţii. Prima instanţă a analizat just toate elementele de natură a conduce la validarea uneia dintre cele două depoziţii, iar concluzia la care a ajuns a fost apreciată de instanţa de apel ca fiind cea corectă, declaraţiile în cursul cercetării judecătoreşti fiind viciate urmare a intervenţiei familiei inculpaţilor apelanţi. Mai mult, coroborarea elementelor din declaraţia pe care a dat-o partea vătămată în cursul urmăririi penale cu celelalte mijloace probatorii, conduc la concluzia că această declaraţie reflectă realitatea.

Stării de fapt reţinute, prima instanţă i-a dat o corespunzătoare încadrare juridică, acţiunile inculpaţilor întrunind elementele constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina acestora, prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei aplicată fiecărui inculpat, s-a apreciat că a fost realizată cu respectarea criteriilor prev. de art. 72 C. pen., fiind analizate toate elementele privind circumstanţele reale ale comiterii faptei, gravitatea faptelor şi urmările produse, iar pe de altă parte persoana inculpaţilor, conduita în societate, anterior comiterii infracţiunii, cât şi ulterior acestui moment. Din coroborarea acestora a rezultat o pedeapsă care, în condiţiile reţinerii în favoarea inculpaţilor a circumstanţei atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost coborâtă sub limita minimă stabilită de textul legal incriminator, iar modalitatea de executare a acesteia este în măsură a conduce la atingerea scopului educativ preventiv al pedepsei.

În ceea ce priveşte apelul parchetului, vizează confiscarea sumelor de câte 14.000 euro de la fiecare dintre inculpaţii E.V. şi E.S.D., măsură apreciată netemeinică, întrucât numai inc. E.S.D. a beneficiat de banii obţinuţi de la partea vătămată R.N.

Critica formulată s-a apreciat nefondată întrucât partea vătămată R.N. în depoziţia sa a indicat suficiente elemente care conduc la concluzia că afirmaţia pe care a făcut-o cu privire la împărţirea sumelor de bani pe care le obţinea între inculpaţi este reală. Astfel, a arătat că inculpatul E.V. era cel care i-a cerut să contribuie cu sume de bani pentru plata chiriei şi de asemenea cel care i-a trimis diverse sume de bani în tară la solicitarea sa.

Toate aceste elemente, conduc la concluzia primei instanţe anume că sumele de bani obţinute ca urmare a exploatării părţii vătămate R.N. de către inculpaţii E.V. şi E.S.D. au fost împărţite de aceştia, astfel încât măsura de confiscare dispusă de către prima instanţă este în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 678/2001 coroborat cu art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen.

Împotriva Deciziei penale nr. 104 din 30 iunie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti au declarat recurs inculpaţii E.V., E.S.D., E.I.G.

Inculpatul E.V. a invocat cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen. în motivare, a susţinut că instanţa a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de condamnare, întrucât nu există probe că a săvârşit infracţiunea de trafic de persoane, solicitând achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 2 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Inculpaţii E.S.D. şi E.I.G. au invocat cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepselor aplicate şi schimbarea modalităţii de executare din detenţie în suspendarea executării pedepsei sub supraveghere prev.de art. 86¹, urmând a se avea în vedere circumstanţele personale favorabile.

Recursurile declarate de inculpaţii E.V., E.S.D. şi E.I.G. sunt fondate.

Potrivit art. 329 C. pen., infracţiunea de proxenetism constă în îndemnul ori înlesnirea practicării prostituţiei sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către o persoană. In aliniatul 2 este prevăzută forma agravantă a acestei infracţiuni care constă în recrutarea unei persoane pentru prostituţie ori traficul de persoane în acest scop, precum şi în constrângerea la prostituţie.

În raport cu această din urmă reglementare, elementul material al formei agravante a infracţiunii de proxenetism se poate realiza atât prin săvârşirea unei acţiuni de recrutare de persoane pentru prostituţie ori traficul de persoane în acest scop, cât şi prin constrângere la prostituţie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 678/2001, constituie infracţiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazare sau primirea unei persoane, prin ameninţare, violenţă sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane în scopul exploatării acestei persoane.

În raport cu dispoziţiile legale enunţate, infracţiunea de trafic de persoane incriminată în art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 se poate realiza numai prin acte de constrângere ori asimilate acestora, precum şi prin acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei ce are autoritate asupra celei vizate să facă obiectul exploatării, prin exploatare înţelegându-se şi obligarea la practicarea prostituţiei.

Prin Decizia nr. 16 din 19 martie 2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul legii, s-a statuat că distincţia dintre infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 şi respectiv, art. 13 din Legea nr. 678/2001 şi cea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. este dată de obiectul juridic generic diferit al celor două încriminări, respectiv, de valoarea socială diferită protejată de legiuitor prin textele incriminatorii ale celor două legi: în cazul infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001 fiind apărarea dreptului la libertate de voinţă şi acţiune a persoanei, iar în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 C. pen., apărarea bunelor moravuri în relaţiile de convieţuire socială şi de asigurare licită a mijloacelor de existentă.

Ca urmare, în cazul în care o persoană, fără a întrebuinţa constrângeri îndeamnă sau înlesneşte practicarea prostituţiei ori trage foloase de pe urma practicării prostituţiei de către persoane majore, săvârşeşte infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen.

În cazul în care o persoană fără a întrebuinţa constrângerea, recrutează persoane majore pentru prostituţie ori trafichează persoane majore în acest scop, fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (2) tezele I şi a II-a C. pen.

În cauza dedusă judecăţii, faptele inculpaţilor E.V., E.S.D. şi E.I.G. realizează elementele constitutive ale infracţiunilor de proxenetism prevăzute de dispoziţiile art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen. săvârşite în formă continuată

Din probele administrate, constând în depoziţiile părţilor vătămate R.N., A.A.M., P.A. coroborate cu declaraţiile martorilor M.A.M., L.E. audiaţi în proces, a reieşit că recrutarea părţilor vătămate s-a realizat cu acordul acestora, care au cunoscut că vor lucra ca prostituate în Viena şi că o parte din banii obţinuţi din practicarea prostituţiei o vor remite inculpaţilor.

În speţă, nu este realizată sub aspectul laturii obiective niciuna dintre modalităţile alternative ale infracţiunii de trafic de persoane prevăzută în art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 şi anume, recrutarea, transferarea, cazarea, primirea unei persoane prin ameninţare, violenţă sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă sau înşelăciune, abuz de autoritate sau alte modalităţi prevăzute în text, nefiind identificate acte de constrângere în acţiunile celor trei inculpaţi.

Părţile vătămate nu au fost induse în eroare cu privire la natura muncii ce o vor realiza în Austria, de altfel, chiar în actul de sesizare a instanţei reţinându-se că inculpaţii au recrutat părţile vătămate pentru practicarea prostituţiei în Viena; de asemenea, au cunoscut scopul plecării lor în străinătate.

În Austria - Viena - părţile vătămate au practicat prostituţia, inculpaţii asigurându-le cazarea şi obţinând profituri de pe urma prostituţiei, uneori însuşindu-şi toate veniturile părţilor vătămate sau împărţindu-le cu acestea. De asemenea, în străinătate, victimele au avut libertatea de acţiune, R.N. precizând că după practicarea prostituţiei în Viena a plecat în Italia cu acelaşi scop, neexistând o constrângere a acestora, în sensul dispoziţiilor art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001.

Ca atare, faptele săvârşite de inculpaţi ce au constat în recrutarea părţilor vătămate pentru prostituţie, înlesnirea practicării prostituţiei în sensul demersurilor făcute, necesare ieşirii din ţară a părţilor vătămate, cazarea acestora pe anumite perioade, obţinerea de profituri din practicarea prostituţiei constituie infracţiunea de proxenetism.

Fiind incident cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen., care se ia în considerare din oficiu numai când a influenţat asupra hotărârii în defavoarea inculpaţilor, ceea ce în speţă s-a realizat, în temeiul dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen. se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpaţilor E.V., E.S.D. şi E.I.G. din infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea de proxenetism prev.de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., din considerentele arătate.

În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., invocat de inculpatul E.V. nu este incident în cauză, întrucât nu ne aflăm în ipoteza unei situaţii de fapt stabilite contrar probelor dosarului.

Acţiunile infracţionale ale inculpatului E.V. au fost dovedite cu probe certe de vinovăţie, în acest sens fiind avute în vedere depoziţiile părţilor vătămate A.A.M., R.N. şi P.A. coroborate cu relatările martorilor L.E., C.O., inclusiv cu declaraţiile inculpaţilor E.S.D. şi E.I.G.

Probele au atestat că inculpatul E.V. a cazat părţile vătămate, recrutate de inculpatul E.I.G., în apartamentul închiriat în Viena, le-a însoţit la autorităţile locale pentru obţinerea autorizaţiilor necesare practicării prostituţiei, a stabilit împreună cu E.I.G. programul de lucru al tinerelor, asigurând supravegherea acestora şi obţinând profituri de pe urma practicării prostituţiei. Se constată că prin acţiunile desfăşurate de inculpatul E.V. probate prin declaraţiile părţilor vătămate şi ale martorilor au fost realizate elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism în modalitatea expusă anterior.

În recurs, inculpaţii E.V., E.S.D. şi E.I.G. au invocat şi cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., pedepse greşit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen.

Înalta Curte constată că la individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor pentru faptele de proxenetism săvârşite sunt avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul de lege (de la 3 la 10 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi) natura şi gravitatea faptelor comise -infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială -urmările produse ce constau într-o încălcare a normelor de convieţuire socială referitoare la viaţa sexuală, precum şi circumstanţele personale ale inculpaţilor, inculpaţii E.V. şi E.I.G. recidivişti în modalitatea prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen., iar inculpatul E.S.D. necunoscut cu antecedente penale. Infracţiunile au fost săvârşite în formă continuată (mai multe acte materiale săvârşite în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale) prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen., împrejurare care, potrivit dispoziţiilor art. 42 C. pen. este de natură să atragă agravarea răspunderii penale.

Fiind stabilite pedepse în cuantum de câte 5 ani închisoare, inculpaţilor E.V. şi E.I.G. şi de 2 ani şi 6 luni închisoare inculpatului E.S.D., sub minimul special prevăzut de lege ca efect al circumstanţelor atenuante reţinute, se au în vedere într-o măsură suficientă atât datele care circumstantiază persoana inculpaţilor (vârsta, antecedentele penale), cât şi pericolul social concret al faptelor, pus în evidenţă de împrejurările şi modalitatea în care au acţionat.

În ceea ce priveşte schimbarea modalităţii de executare a pedepselor din detenţie în suspendarea executării sub supraveghere, nu este posibilă în cazul inculpaţilor E.V. şi E.l.G., întrucât au mai fost condamnaţi anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, fiind recidivişti, iar pedepsele aplicate este închisoarea de 5 ani. Cu privire la inculpatul E.S.D., suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere nu se justifică în raport cu circumstanţele reale ale comiterii faptelor şi existenţa stărilor de agravare a pedepsei, infracţiunea continuată şi concursul de infracţiuni, inculpatul săvârşind în concurs infracţiunile de proxenetism şi spălare de bani.

Sub aspectul laturii civile ce se examinează prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. - hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii -şi se ia în considerare din oficiu, întrucât a influenţat asupra hotărârii în defavoarea inculpaţilor, se impune a fi înlăturată dispoziţia privind obligarea inculpatului E.l.G. la plata sumei de 6.000 euro cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă A.A.M. şi dispoziţia privind obligarea inculpatului E.S.D. în solidar cu inculpatul E.V. la plata sumei de 10.000 lei daune morale către partea civilă R.N. şi a sumei de 10.000 euro, despăgubiri materiale către aceeaşi parte civilă.

În acest sens, se are în vedere împrejurarea că părţile civile A.A.M. şi R.N. nu au dovedit despăgubirile civile solicitate şi acordate de prima instanţă, declaraţiile acestora fiind insuficiente în dovedirea pretenţiilor.

Pe de altă parte, în conformitate cu dispoziţiile art. 329 alin. (4) C. proc. pen., banii, valorile sau orice alte bunuri, care au servit sau au fost destinate să servească, direct sau indirect la comiterea infracţiunii prevăzute în alin. (1)-(3) şi cele care au fost dobândite prin săvârşirea acesteia se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

Ca atare, banii obţinuţi de către inculpaţi din săvârşirea infracţiunii de proxenetism se impuneau a fi confiscaţi în temeiul dispoziţiilor legale enunţate, însă aplicarea măsurii de siguranţă speciale inculpaţilor în propria cale de atac constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 385⁸ C. proc. pen., care prevăd că instanţa de recurs soluţionând cauza, nu poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a declarat recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursurile declarate de inculpaţii E.S.D., E.V. şi E.I.G. împotriva Deciziei nr. 104 din 30 iunie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Va casa decizia penală atacată şi în parte, sentinţa penală nr. 48 din 24 martie 2011 a Tribunalului Buzăum secţia penală, şi rejudecând:

În baza art. 334 C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică privind pe inculpaţii E.S.D., E.V. şi E.I.G. din infracţiunea prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., va condamna pe inculpatul E.V. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., va condamna pe inculpatul E.I.G. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Va înlătura aplicarea art. 33-34 lit. b) C. pen. în ce priveşte pe inculpatul E.S.D. şi va repune în individualitatea lor pedepsele aplicate acestui inculpat, după cum urmează:

- 4 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 lit. b) C. pen. şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b C. pen., ca pedeapsă complementară;

- 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen.

În baza art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., va condamna pe inculpatul E.S.D. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

Va menţine pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.

În baza art. 33, 34 lit. b), art. 35 C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

Va deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor durata reţinerii şi arestării preventive de la 11 august 2010 la 21 decembrie 2011.

Va înlătura dispoziţia privind obligarea inculpatului E.I.G. la plata sumei de 6000 euro cu titlu de despăgubiri civile, către partea civilă A.A.M. şi dispoziţia privind obligarea aceluiaşi inculpat în solidar cu inculpatul E.V. la plata sumei de 10.000 lei daune morale către partea civilă R.N. şi a sumei de 10.000 euro, despăgubiri materiale către aceeaşi parte civilă.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, în temeiul dispoziţiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de inculpaţii E.S.D., E.V. şi E.I.G. împotriva Deciziei nr. 104 din 30 iunie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Casează decizia penală atacată şi în parte sentinţa penală nr. 48 din 24 martie 2011 a Tribunalului Buzău, secţia penală şi, rejudecând:

În baza art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică privind pe inculpaţii E.S.D., E.V. şi E.I.G. din infracţiunea prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., condamnă pe inculpatul E.V. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., condamnă pe inculpatul E.I.G. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Înlătură aplicarea art. 33-34 lit. b) C. pen. în ce priveşte pe inculpatul E.S.D. şi repune în individualitatea lor pedepsele aplicate acestui inculpat, după cum urmează:

- 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen.

În baza art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., condamnă pe inculpatul E.S.D. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

Menţine pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.

În baza art. 33, 34 lit. b), art. 35 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor durata reţinerii şi arestării preventive de la 11 august 2010 la 21 decembrie 2011.

Înlătură dispoziţia privind obligarea inculpatului E.I.G. la plata sumei de 6000 euro cu titlu de despăgubiri civile, către partea civilă A.A.M. şi dispoziţia privind obligarea aceluiaşi inculpat în solidar cu inculpatul E.V. la plata sumei de 10.000 Iei daune morale către partea civilă R.N. şi a sumei de 10.000 euro, despăgubiri materiale către aceeaşi parte civilă.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi, în sumă de câte 300 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimatele părţi civile R.N. şi A.A.M. şi pentru intimatele părţi vătămate P.A., M.M. şi M.A.M. în sumă de câte 150 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 decembrie 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 4341/2011. Penal. Traficul de droguri (Legea...		ICCJ. Decizia nr. 2487/2011. Penal. Traficul de droguri (Legea... →

ICCJ. Decizia nr. 4342/2011. Penal. Traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4342/2011. Penal. Traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12). Recurs