ICCJ. Decizia nr. 4280/2011. Penal. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4280/2011
Dosar nr. 42079/3/2005
Şedinţa publică din 15 decembrie 2011
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 249/F din data de 29 martie 2010 pronunţată în Dosarul nr. 42079/3/2005 Tribunalul Bucureşti, secţia a ll-a penală, a dispus:
1. În baza art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, a fost condamnată inculpata G.A., la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus perioada reţinerii şi a arestării preventive de la data de 12 august 2005 la 14 aprilie 2006.
S-a făcut aplicaţiunea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatei G.A. pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
2. În baza art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, a fost condamnat inculpatul G.A., la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. a dedus perioada reţinerii şi a arestării preventive de la data de 12 august 2005 la 14 aprilie 2006.
În baza art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului G.A. pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
3. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 257 C. pen. şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic, art. 74 lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. a fost condamnat inculpatul D.R.T., la o pedeapsă de 1 an închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a) şi lit. b) C. pen.
4. În baza art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cu aplic, art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen. a fost condamnată inculpata S.E., la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
5. În baza art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a), b) şi c) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.S., 1 an închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 61 alin. (4) din Legea nr. 78/2000 s-a dispus obligarea inculpaţilor G.A., G.A., D.R.T., S.E. şi C.S. la restituirea sumelor de bani obţinute prin săvârşirea infracţiunii
În temeiul art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpaţii G.A. şi G.A. următoarele sume de bani: 8.000 euro în privinţa cărora martorul C.M. a precizat că nu solicită restituirea, 2.000 euro primiţi de la D.l., martor care nu a solicitat restituirea sumei, 9.000 euro primiţi de la V.V., G.D. şi A.R., martori care nu au solicitat restituirea banilor.
S-a constatat că inculpaţii G.A., G.A. şi D.R.T. au restituit o parte din sumele primite ca urmare a săvârşirii infracţiuni, după cum urmează: 7.000 euro către martorul Ş.A., 4.000 euro şi 1.000 dolari SUA către l.M., 6.000 euro către martorul C.A., 3.000 euro către martorul l.A., 5.000 euro către martorul V.C., 5.000 euro către marorul D.I., 15.000 euro către martorul C.K., 3.000 euro către martorul S.L., 9.200 euro către martorul G.D., 5.500 euro către C.D. şi 13.500 euro către martorul D.M. S-a menţinut măsurile asigurătorii luate în cursul urmăririi penale prin Ordonanţa din data de 18 octombrie 2005 asupra bijuteriilor şi autoturismului, aparţinând inculpaţilor G.A. şi G.A., asupra apartamentului situat în Bucureşti, sector 6 aparţinând inculpatului C.S. şi prin Ordonanţa din data de 21 octombrie 2005 asupra apartamentului situat în Bucureşti, sector 2 aparţinând inculpatei S.E.
În temeiul art. 191 C. proc. pen. au fost obligaţi fiecare inculpat la câte 5.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că:
În fapt, s-a reţinut în esenţă că, în perioada iunie 2004 - martie 2005, inculpata G.A., în coautorat cu inculpatul G.A. şi cu complicitatea învinuitului D.R.T., a pretins şi a primit, în mod eşalonat, suma totală de 603.700 euro şi 6.050 dolari SUA, din care suma de 221.200 euro a intrat în patrimoniul comun al inculpatei şi al soţului acesteia, inculpatul G.A., de la martorii -denunţători F.D.l., B.D., F.M., B.V.D., A.D.M., V.C.N., l.A., B.E., R.V.S., K.C., G.D.A., A.R.L., V.V.l., S.L.M., A.D.M., C.D., G.D., l.M., Ş.A., T.l.I., D.I.C., C.M.C., M.R.V., L.C., D.M., C.A., V.O. şi O.F.l., iar în primăvara anului 2004 a pretins şi primit suma totală de 9.250 dolari SUA de la martorii denunţători D.l., J.Ş., N.N. şi D.D., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar din cadrul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti pentru facilitarea încheierii în beneficiul denunţătorilor a unor contracte de vânzare-cumpărare privind spaţii comerciale şi imobile aflate în patrimoniul primăriilor de sector.
În perioada iunie 2004 - martie 2005, inculpatul G.A., în coautorat cu inculpata G.A. şi cu complicitatea învinuitului D.R.T., a pretins şi a primit, în mod eşalonat, suma totală de 603.700 euro şi 6.050 dolari SUA, din care suma de 221.200 euro a intrat în patrimoniul comun al inculpatului şi al soţiei acestuia, inculpata G.A., de la martorii - denunţători F.D.l., B.D., F.M., B.V.D., A.D.M., V.C.N., l.A., B.E., R.V.S., K.C., G.D.A., A.R.L., V.V.l., S.L.M., A.D.M., C.D., G.D., l.M., Ş.A., T.l.I., D.I.C., C.M.C., M.R.V., L.C., D.M., C.A., V.O. şi O.F.l., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar din cadrul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti pentru facilitarea încheierii în beneficiul denunţătorilor a unor contracte de vânzare-cumpărare privind spaţii comerciale şi imobile aflate în patrimoniul primăriilor de sector.
În perioada iunie 2004 - martie 2005, inculpatul D.R.T., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, i-a ajutat pe inculpaţii G.A. şi G.A., să pretindă şi să primească suma totală de 603.700 euro şi 6.050 dolari SUA, din care învinuitului D.R.T. i-a revenit suma de 170.000 euro, de la martorii - denunţători F.D.l., B.D., F.M., B.V.D., A.D.M., V.C.N., l.A., B.E., R.V.S., K.C., G.D.A., A.R.L., V.V.l., S.L.M., A.D.M., C.D., G.D., l.M., Ş.A., T.l.I., D.I.C., C.M.C., M.R.V., L.C., D.M., C.A., V.O. Şi O.F.l., susţinând faţă de aceştia că inculpaţii G.A. şi G.A. au influenţă asupra unui funcţionar din cadrul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti pentru facilitarea încheierii în beneficiul denunţătorilor a unor contracte de vânzare-cumpărare privind spaţii comerciale şi imobile aflate în patrimoniul primăriilor de sector.
În perioada iunie 2004 - martie 2005, inculpata S.E. în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a pretins şi primit, în mod eşalonat, suma totală de 209.500 euro de la inculpata G.A., lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar din cadrul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, pentru facilitarea încheierii în beneficiul martorilor -denunţători F.D.l., B.D., F.M., B.V.D., A.D.M., V.C.N., l.A., B.E., R.V.S., K.C., G.D.A., A.R.L., V.V.l., S.L.M., A.D.M., C.D., G.D., l.M., Ş.A., T.l.I., D.I.C., C.M.C., M.R.V., L.C., D.M., C.A., V.O. şi O.F.l., a unor contracte de vânzare-cumpărare privind spaţii comerciale şi imobile aflate în patrimoniul primăriilor de sector.
În perioada iunie 2004 - martie 2005, inculpatul C.S. în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a pretins şi primit, în mod eşalonat, suma totală de 8.000 euro de la învinuita S.E., lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar din cadrul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti şi din cadrul altor primării de sector, în scopul facilitării încheierii în beneficiul martorilor - denunţători F.D.l., B.D., F.M., B.V.D., A.D.M., V.C.N., l.A., B.E., R.V.S., K.C., G.D.A., A.R.L., V.V.l., S.L.M., A.D.M., C.D., G.D., l.M., Ş.A., T.l.I., D.I.C., C.M.C., M.R.V., L.C., D.M., C.A., V.O. şi O.F.l., a unor contracte de vânzare-cumpărare privind spaţii comerciale şi imobile aflate în patrimoniul primăriilor de sector.
În drept:
Fapta inculpatei G.A. care, în perioada iunie 2004 - martie 2005, în coautorat cu inculpatul G.A. şi cu complicitatea învinuitului D.R.T., a pretins şi a primit, în mod eşalonat, suma totală de 603.700 euro şi 6.050 dolari SUA, din care suma de 221.200 euro a intrat în patrimoniul comun al inculpatei şi al soţului acesteia, inculpatul G.A., de la martorii - denunţători F.D.l., B.D., F.M., B.V.D., A.D.M., V.C.N., l.A., B.E., R.V.S., K.C., G.D.A., A.R.L., V.V.l., S.L.M., A.D.M., C.D., G.D., l.M., Ş.A., T.l.I., D.I.C., C.M.C., M.R.V., L.C., D.M., C.A., V.O. şi O.F.l., iar în primăvara anului 2004 a pretins şi primit suma totală de 9.250 dolari SUA de la martorii denunţători D.l., J.Ş., N.N. şi D.D., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar din cadrul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti pentru facilitarea încheierii în beneficiul denunţătorilor a unor contracte de vânzare-cumpărare privind spaţii comerciale şi imobile aflate în patrimoniul primăriilor de sector, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Inculpata G.A. a beneficiat de dispoziţiile art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât a facilitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a învinuitei S.E. pentru săvârşirea unei fapte de corupţie.
Fapta inculpatului G.A. care, în perioada iunie 2004 - martie 2005, în coautorat cu inculpata G.A. şi cu complicitatea învinuitului D.R.T., a pretins şi a primit, în mod eşalonat, suma totală de 603.700 euro şi 6.050 dolari SUA, din care suma de 221.200 euro a intrat în patrimoniul comun al inculpatului şi al soţiei acestuia, inculpata G.A., de la martorii - denunţători F.D.l., B.D., F.M., B.V.D., A.D.M., V.C.N., l.A., B.E., R.V.S., K.C., G.D.A., A.R.L., V.V.l., S.L.M., A.D.M., C.D., G.D., l.M., Ş.A., T.l.I., D.I.C., C.M.C., M.R.V., L.C., D.M., C.A., V.O. şi O.F.l., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar din cadrul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti pentru facilitarea încheierii în beneficiul denunţătorilor a unor contracte de vânzare-cumpărare privind spaţii comerciale şi imobile aflate în patrimoniul primăriilor de sector întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Inculpatul G.A. a beneficiat de dispoziţiile art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât a facilitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a învinuitei S.E. pentru săvârşirea unei fapte de corupţie.
Fapta inculpatului D.R.T. care, în perioada iunie 2004 - martie 2005, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, i-a ajutat pe inculpaţii G.A. şi G.A., să pretindă şi să primească suma totală de 603.700 euro şi 6.050 dolari SUA, din care învinuitului D.R.T. i-a revenit suma de 170.000 euro, de la martorii - denunţători F.D.l., B.D., F.M., B.V.D., A.D.M., V.C.N., l.A., B.E., R.V.S., K.C., G.D.A., A.R.L., V.V.l., S.L.M., A.D.M., C.D., G.D., l.M., Ş.A., T.l.I., D.I.C., C.M.C., M.R.V., L.C., D.M., C.A., V.O. şi O.F.l., susţinând faţă de aceştia că inculpaţii G.A. şi G.A. au influenţă asupra unui funcţionar din cadrul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti pentru facilitarea încheierii în beneficiul denunţătorilor a unor contracte de vânzare-cumpărare privind spaţii comerciale şi imobile aflate în patrimoniul primăriilor de sector întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 257 C. pen. şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpatei S.E. care, în perioada iunie 2004 - martie 2005, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a pretins şi primit, în mod eşalonat, suma totală de 209.500 euro de la inculpata G.A., lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar din cadrul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, pentru facilitarea încheierii în beneficiul martorilor -denunţători F.D.l., B.D., F.M., B.V.D., A.D.M., V.C.N., l.A., B.E., R.V.S., K.C., G.D.A., A.R.L., V.V.l., S.L.M., A.D.M., C.D., G.D., l.M., Ş.A., T.l.I., D.I.C., C.M.C., M.R.V., L.C., D.M., C.A., V.O. Şi O.F.l., a unor contracte de vânzare-cumpărare privind spaţii comerciale şi imobile aflate în patrimoniul primăriilor de sectorul întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
De dispoziţiile art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare a beneficiat şi inculpata S.E., întrucât aceasta a facilitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a inculpatului C.S., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.
Fapta inculpatului C.S. care, în perioada iunie 2004 - martie 2005, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a pretins şi primit, în mod eşalonat, suma totală de 8.000 euro de la inculpata S.E., lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar din cadrul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti şi din cadrul altor primării de sector, în scopul facilitării încheierii în beneficiul martorilor - denunţători F.D.l., B.D., F.M., B.V.D., A.D.M., V.C.N., l.A., B.E., R.V.S., K.C., G.D.A., A.R.L., V.V.l., S.L.M., A.D.M., C.D., G.D., l.M., Ş.A., T.l.I., D.I.C., C.M.C., M.R.V., L.C., D.M., C.A., V.O. şi O.F.l., a unor contracte de vânzare-cumpărare privind spaţii comerciale şi imobile aflate în patrimoniul primăriilor de sector, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
La individualizarea pedepselor Tribunalul a făcut trimitere, în mod general, la criteriile prev. se art. 72 C. pen., referitoare la gradul de pericol social al faptelor şi persoana inculpaţilor.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. şi inculpaţii G.A., G.A., D.R.T., S.E. şi C.S.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 94 din 24 martie 2011, admiţând apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.N.A. şi inculpaţii G.A., S.E. şi C.S. împotriva sentinţei penale nr. 249/F din data de 29 martie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a ll-a penală, a desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecând, în fond:
În temeiul art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor S.E. şi C.S. din infracţiunea prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. rap la art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 257 C. pen. cu ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul D.R.T. la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată.
În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 257 C. pen. cu ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpata S.E. la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată.
În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 257 C. pen. cu ref. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) rap. la art. 76 alin. (1) lit. d), art. 80 C. pen. a condamnat pe inculpatul C.S. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată.
În temeiul art. 61 alin. (4) din Legea nr. 78/2000 a obligat pe inculpaţii G.A., G.A., D.R.T., S.E. şi C.S. la restituirea sumelor de bani obţinute prin săvârşirea infracţiunii, în echivalentul în lei, inculpaţii G.A. şi G.A. la restituirea,în echivalentul în lei a sumei de 145 720 euro, inculpatul D.R.T. la restituirea, în echivalentul în lei, a sumei de 170 000 euro, inculpata S.E. la restituirea, în echivalentul în lei, a sumei de 209.500 euro şi inculpatul C.S. la restituirea, în echivalentul în lei, a sumei de 8.000 euro, către martorii denunţători, astfel: 60.000 euro către martora F.D., 215.500 euro către martora B.D., 77.000 euro către F.M., 10 000 euro către B.V., 8.500 euro către A.M., 8.000 euro către T.l., 8.000 euro şi 5.000 dolari SUA către Ş.A.,25 800 euro către l.M., 7.500 euro către A.D., 6.000 euro către V.O.,1.500 euro către L.C., 11.000 euro către D.I.C., 3.000 euro către M.R., 5.000 euro către R.V.S., 10.000 euro către C.K., 41.000 euro către O.F., 3.000 euro către B.E.
În temeiul art. 61 alin. (4) din Legea nr. 78/2000 a obligat pe inculpata G.A. la restituirea, în echivalentul în lei, a sumelor obţinute prin săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă (acte materiale din primăvara 2004), astfel: 2.000 dolari SUA către martora N.N. şi 1.250 dolari SUA către martora J.Ş.
A înlăturat constatarea privind restituirea sumelor de bani de către inculpatul D.R.T.
A constatat că inculpaţii G.A. şi G.A. au restituit către martorul denunţător Vasilescu Cristian suma de 2.500 euro.
În temeiul disp.art. 19 din Legea nr. 78/2000 a confiscat de la fiecare dintre inculpaţii G.A. şi G.A. cate 4.000 euro, cu privire la care martorul C.M. a precizat că nu solicită restituirea, cate 1.000 euro cu privire la care martorul D.l. a precizat că nu solicită restituirea şi cate 4.500 euro cu privire la care martorii V.V., G.D. şi A.R. au precizat, de asemenea, că nu solicită restituirea.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.
Prin aceeaşi decizie, au fost respinse apelurile declarate de inculpata G.A. şi D.R.T. împotriva aceleiaşi sentinţe.
Împotriva deciziei instanţei de apel, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A şi de recurenţii intimaţi inculpaţi G.A., G.A., D.R.T., S.E. şi C.S. au declarat recurs, solicitând următoarele:
- Reprezentantul Ministerului Public a susţinut că în mod greşit a fost schimbată încadrarea juridică în raport cu infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor S.E. şi C.S., greşit au fost aplicate dispoziţiile art. 19 din O.U.G. 43/2002 inculpaţilor G.A. şi G.A. şi s-a făcut o greşită individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor. Sub aspectul încadrării juridice, s-a reţinut greşit complicitatea la infracţiunea prevăzută de art. 257 C. pen. pentru inculpaţii S.E. şi C.S., întrucât din probe rezultă că au săvârşit traficul de influenţă în calitate de autori.
Cu privire la dispoziţiile art. 19 din O.U.G. 43/2002 reţinute în favoarea inculpaţilor G.A. şi G.A., a susţinut că nu au aplicabilitate, nefiind îndeplinită condiţia formulării unui denunţ. Cu ocazia audierii la urmărirea penală, inculpaţii au descris activitatea infracţională, arătând că la aceste fapte au participat şi alte persoane, astfel că, faţă de modalitatea concretă în care au indicat alte persoane, nu erau incidente dispoziţiile reţinute, care pot fi însă valorificate cu ocazia individualizării pedepselor. A pus aceleaşi concluzii şi pentru inculpata S.E.
În raport de prejudiciile exorbitante la nivelul anilor 2004-2005, numărul mare de persoane faţă de care a fost traficată influenţa, a arătat că pedepsele sunt derizorii şi nu reflectă gradul de pericol social, iar o confirmare a pedepselor ar constitui o încurajare de comitere a unor fapte similare.
- recurenţii inculpaţi G.A. si G.A. au solicitat casarea hotărârii atacate, invocând temeiul art. 3859 pct. 9 şi 10 C. proc. pen.
În susţinerea recursului, a arătat că la instanţa de fond a solicitat să se constate că procurorul anchetator C.R. (fostă E.), care a solicitat emiterea mandatelor de arestare pentru inculpaţi se află în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 48 lit. e) C. pen., fiind soţia judecătorului care a emis mandatele.
A arătat că actele de urmărire penală sunt lovite de nulitate absolută, motiv pentru care solicită trimiterea spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti sau la curtea de apel, pentru a se trimite cauza pentru refacerea actului de sesizare şi a urmăririi penale.
Referitor la al doilea motiv de recurs, a arătat că instanţa de fond nu a verificat legalitatea sesizării, conform art. 300 C. proc. pen., iar instanţa de apel nu a analizat această critică, motiv pentru care instanţa nu a fost legal sesizată.
A criticat şi faptul că instanţele nu au răspuns la solicitarea de a se verifica legalitatea celor 5.447 interceptări, din care au fost folosite doar 47, precum şi autorizaţiile de interceptare în mediu ambiental, a căror reglementare juridică a fost abia în anul 2006. A mai susţinut că nu există procese verbale de redare a convorbirilor telefonice sau a discuţiilor ambientale, ci doar nişte note nesemnate.
A solicitat achitarea inculpaţilor, în baza art. 10 lit. a),c sau d C. proc. pen., raportat la actele materiale reţinute, făcând trimitere la declaraţiile martorilor P.F.M.
A mai invocat circumstanţele personale ale inculpaţilor, solicitând reducerea pedepselor, iar, ca modalitate de executare a pedepselor, aplicarea dispoziţiilor art. 81 sau 861 C. pen.
- recurenţii inculpaţi D.R.T., S.E. şi C.S. au solicitat casarea hotărârii atacate, invocând temeiul art. 3859 pct. 14 din C. proc. pen., reducerea pedepselor şi aplicarea dispoziţiilor art. 861 sau art. 81 C. pen., pentru motivele arătate în partea introductivă a hotărârii.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul parchetului este, în parte, fondat şi se impune a fi admis, pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor dosarului, Înalta Curte constată că în cauză nu erau incidente dispoziţiile ari. 19 din O.U.G. nr. 43/2002.
Potrivit dispoziţiilor mai sus-menţionate, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege, persoana care a comis una dintre infracţiunile atribuite în competenţa D.N.A., dacă în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni.
Din interpretarea textului de lege, rezultă că, pentru a beneficia de cauza de reducere a pedepsei, trebuie îndeplinite cumulativ două condiţii:
- efectuarea unui denunţ şi facilitarea identificării şi tragerii la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni;
- această activitate să aibă loc în timpul urmăririi penale;
- denunţul şi facilitarea identificării şi tragerii la răspundere penală să se refere la alte persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni. Drept urmare, este necesar să existe o manifestare de voinţă din partea persoanei împotriva căreia se desfăşoară urmărirea penală, concretizată prin încunoştinţarea cu privire la săvârşirea unei infracţiuni pentru care competenţa revine D.N.A.-ului. Chiar dacă această încunoştinţare nu îndeplineşte formal condiţiile unui denunţ, ca mod de sesizare a unui organ de urmărire penală, putând interveni în cursul cercetărilor efectuate în faza de urmărire penală, ea trebuie să aibă conţinutul unui act de sesizare cu privire la alte persoane şi alte infracţiuni, distincte de cele care fac obiectul cauzei în care persoana este urmărită penal. în concluzie, denunţul trebuie să aibă ca finalitate descoperirea şi a altor infracţiuni similare, de corupţie, iar nu doar identificarea şi a altor participanţi la comiterea infracţiunii, ca urmare a ascultării unui inculpat în cursul cercetării penale.
Or, în cauză, inculpaţii G.A. şi G.A., cu ocazia audierii la urmărirea penală, au descris activitatea infracţională, arătând că la aceste fapte au participat şi alte persoane.
Raportat la modalitatea concretă în care inculpaţii au facilitat şi cercetarea altor persoane, presupus participante la comiterea infracţiunii pentru care erau urmăriţi penal, nu erau incidente dispoziţiile reţinute, care pot fi însă valorificate în operaţia de individualizare a pedepselor.
Pentru aceste considerente, se constată că în mod greşit au fost aplicate dispoziţiile art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 inculpaţilor G.A. şi G.A., motiv pentru care se impune admiterea recursului declarat de parchet, casarea, în parte, a deciziei penală atacate şi a sentinţei penale şi, rejudecând, înlăturarea dispoziţiilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 aplicate pentru recurenţii inculpaţi G.A. şi G.A.
Drept urmare, vor fi majorate pedepsele principale aplicate inculpaţilor G.A. şi G.A. de la câte 2 ani şi 6 luni închisoare la câte 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii 257 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Se va face aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În ce priveşte critica parchetului referitor la greşita reţinere a complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 257 C. pen. pentru inculpaţii S.E. şi C.S., întrucât din probe rezultă că au săvârşit traficul de influenţă în calitate de autori, se constată următoarele:
Subiectul activ nemijlocit (autor) al infracţiunii de trafic de influenţă este persoana realizează acţiunea de traficare a influenţei (într-una din modalităţile normative prevăzute de textul incriminator), fie prin faptul că are influenţă, fie că lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar sau al salariat. Acţiunea care realizează elementul material al infracţiunii se poate realiza prin primirea sau pretinderea unei sume de bani ori a altor foloase, sau prin acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, ori acceptarea de daruri pentru a determina pe acel funcţionar sau alt salariat să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu.
Drept urmare, orice acţiune care nu contribuie la realizarea elementului material al laturii obiective a infracţiunii, ci doar înlesneşte realizarea elementului material, intră în componenţa actelor de complicitate şi nu de executare.
În cauză, din declaraţiile inculpaţilor G.A. şi G.A. coroborate cu cele ale inculpatului C.S. şi inculpatei S.E., a rezultat că activitatea inculpatei S.E. a constat într-un ajutor furnizat inculpatei G.A., concretizat în efectuarea demersurilor şi obţinerea documentaţiei necesare pentru întocmirea dosarelor ce trebuiau depuse la primărie. Este adevărat că şi inculpata S.E. cunoştea persoane influente din primărie şi prefectură şi în schimbul furnizării documentaţiei a dobândit, în mod injust, sume de bani, însă contribuţia acesteia la săvârşirea traficului de influenţă nu a fost una de aport nemijlocit la executarea acţiunii prin care s-a realizat elementul material al laturii obiective.
O participaţie similară rezultă din probele administrate şi în sarcina inculpatului C.S., care a comis acte repetate de ajutor şi înlesnire a activităţii infracţionale desfăşurate, în mod nemijlocit, de inculpaţii G.A. şi G.A., primind la rândul său, din sumele de bani remise de cumpărătorii de influenţă. Activitatea acestuia a constat în efectuarea unor demersuri - date fiind relaţiile sale cu funcţionarii din cadrul primăriilor - cu privire la documentaţia şi înregistrarea necesară cumpărării de spaţii comerciale sau imobile care se aflau în patrimoniul primăriei.
Or, toate aceste acte repetate de înlesnire a activităţii nemijlocite de traficare a influenţei de către inculpaţii G.A. şi G.A. sunt specifice participaţiei sub forma complicităţii. Raţionând altfel, ar însemna ca, în aceeaşi cauză, să fie întrunite în aceeaşi persoană, atât calitatea de vânzător, cât şi cea de cumpărător de influenţă, şi anume ca inculpata G.A. care a traficat influenţa, să fie totodată cumpărător de influenţă, prin faptul că inculpata S.E. a pretins şi primit de la aceasta bani, prevalându-se de influenţă asupra unor funcţionari din cadrul primăriei.
În ce priveşte critica formulată de apărare cu privire la incompatibilitatea procurorului anchetator C.R. (fostă E.), în sensul că a solicitat emiterea mandatelor de arestare pentru inculpaţi, fiind soţia judecătorului care a emis mandatele de arestare, se constată că dispoziţiile art. 48 lit. e) C. pen. privitoare la cazul de incompatibilitate menţionat nu erau în vigoare la momentul efectuării urmăririi penale în cauză, urmărire care a început la data de 11 august 2005 şi s-a finalizat la 1 noiembrie 2005, întrucât aceste dispoziţii au fost introduse prin art. 1 pct. 24 din Legea nr. 356/2006.
Referitor la critica apărării că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra criticilor invocate, se constată că acestea au fost analizate în detaliu, instanţa răspunzând punctual tuturor criticilor invocate de apărare.
Potrivit art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării, printre altele, atunci când instanţa nu s-a pronunţat asupra unei fapte reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esenţiale pentru părţi, de natură să garanteze drepturile lor şi să influenţeze soluţia procesului.
Din examinarea hotărârii atacate, rezultă că instanţa de apel nu numai că s-a pronunţat asupra tuturor criticilor formulate, dar a şi supus analizei, în considerente, netemeinicia acestora.
În ce priveşte motivul de recurs al inculpaţilor G.A. şi G.A., care au solicitat achitarea, în baza art. 10 lit. a), c) sau d) C. proc. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii cu privire la toate actele materiale reţinute în sarcina inculpaţilor, se constată următoarele:
În cazul infracţiunii continuate, în care legiuitorul a făcut din succesiunea mai multor acte materiale o unitate juridică, nu se pot pronunţa soluţii diferite, raportat la acţiunile componente scindate, ci o soluţie unică raportat la infracţiunea continuată în întregul ei.
Drept urmare, în speţă, în situaţia în care unele dintre acţiunile componente nu prezintă conţinutul infracţiunii de trafic de influenţă, aceste acte materiale vor fi înlăturate, însă infracţiunea va subzista, în formă continuată, dacă cel puţin două acte materiale realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii.
Sub acest aspect, instanţele au făcut o analiză amplă a materialului probator, reţinând în mod corect faptele şi vinovăţia inculpaţilor, toate actele materiale reţinute în sarcina acestora fiind dovedite.
Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., invocat de parchet şi de recurenţii inculpaţi, Curtea constată că, la individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor, s-a dat eficienţă tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., apreciindu-se în mod corect că, în raport de gradul ridicat de pericol social al faptelor, reflectat de modul în care inculpaţii au conceput şi realizat săvârşirea acestora, precum şi de datele ce caracterizează persoana inculpaţilor, scopul pedepsei poate fi atins numai prin efectiva executare a pedepselor.
La individualizarea pedepselor, instanţa de apel a avut în vedere datele personale ale inculpaţilor, care au avut un comportament procesual parţial sincer, iar, raportat la pluralitatea de acte materiale, prejudiciile cauzate şi modalitatea de comitere, a apreciat, în mod corect, că scopul educativ şi preventiv al pedepsei poate fi realizat prin aplicarea unor pedepse cu executare prin privare de libertate.
Având în vedere modalitatea concretă de săvârşire a faptelor şi persistenţa infracţională a inculpaţilor nu se justifică nici reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. b), c) din C. pen., referitoare la datele ce caracterizează persoana inculpaţilor şi la intenţia lor de acoperire a prejudiciului.
Pentru aceste considerente, urmează a se admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A împotriva Deciziei penale nr. 94 din 24 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, în limitele mai sus arătate.
Examinând hotărârea recurată şi în raport de alte temeiuri care pot fi luate în considerare din oficiu şi constatând că nu există nici unul dintre acele temeiuri care impun casarea din oficiu, urmează ca recursurile declarate de recurenţii intimaţi inculpaţi G.A., G.A., D.R.T., S.E. şi C.S. împotriva aceleiaşi decizii penale să fie respinse, ca nefondate, cu obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A împotriva Deciziei penale nr. 94 din 24 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Casează, în parte, decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 249/F din data de 29 martie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a ll-a penală, şi, rejudecând, înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 pentru recurenţii inculpaţi G.A. şi G.A..
Majorează pedepsele principale aplicate inculpaţilor G.A. şi G.A. de la câte 2 ani şi 6 luni închisoare la câte 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii 257 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Face aplicarea art. 71-art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenţii intimaţi inculpaţi G.A., G.A., D.R.T., S.E. şi C.S. împotriva aceleiaşi decizii penale.
Obligă recurenţii intimaţi inculpaţi G.A., G.A. şi S.E. la plata sumei de câte 500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă recurentul intimat inculpat C.S. la plata sumei de 800 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă recurentul intimat inculpat D.R.T. la plata sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 decembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4174/2011. Penal. Rejudecarea după extrădare... | ICCJ. Decizia nr. 4339/2011. Penal. Traficul de persoane (Legea... → |
|---|
