ICCJ. Decizia nr. 4339/2011. Penal. Traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4339/2011
Dosar nr. 13655/63/2008
Şedinţa publică din 21 decembrie 2011
Asupra recursurilor de faţă ;
Prin sentinţa penală nr. 8 din 4 februarie 2010, pronunţată de Tribunalul Dolj, s-au dispus următoarele:
I. În baza art. 12 alin. (1), alin2 lit. a) rap. la art. 2 pct. 2 lit. a) şi b) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi a art. 74 lit. a) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.F., cu domiciliu, în com. Urzicuţa, jud. Dolj, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei.
În baza art. 13 alin. (1) şi (3) rap. la art. 2 pct. 2 lit. a) şi b) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi a art. 74 lit. a) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei.
În baza art. 33-34 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
S-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii de la 27 februarie 2008 şi până la 28 februarie 2008.
În temeiul art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată sub supraveghere a pedepsei principale şi a pedepsei accesorii pe o durată de 6 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 862 C. pen.
A fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen.
II. În baza art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) rap. la art. 2 pct. 2 lit. a) şi b) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi a art. 74 lit. a) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.M.S., cu domiciliul în com. Urzicuţa, jud. Dolj, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. după executarea pedepsei.
În baza art. 13 alin. (1) şi (3) rap. la art. 2 pct. 2 lit. a) şi b) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi a art. 74 lit. a) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei.
În baza art. 33-34 C. pen., s-a aplicat inculpatului M.M.S. la pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. după executarea pedepsei.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
S-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii de la 27 februarie 2008 şi până la 28 februarie 2008.
În temeiul art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată sub supraveghere a pedepsei principale şi a pedepsei accesorii pe o durată de 6 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 862 C. pen.
A fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen.
III. În baza art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) rap. la art. 2 pct. 2 lit. a) şi b) din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi a art. 74 lit. a) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnată inculpata M.M., cu domiciliu, în com. Urzicuţa, jud. Dolj, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei.
În baza art. 13 alin. (1) şi (3) rap. la art. 2 pct. 2 lit. a) şi b) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi a art. 74 lit. a) rap. la art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. după executarea pedepsei.
În baza art. 33-34 C. pen., s-a aplicat inculpatei M.M. pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. după executarea pedepsei.
S-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
S-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii de la 27 februarie 2008 şi până la 28 februarie 2008.
În temeiul art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată sub supraveghere a pedepsei principale şi a pedepsei accesorii pe o durată de 6 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 862 C. pen.
A fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen.
S-au respins acţiunile civile formulate de părţile civile P.J., M.N.A., M.Z.F. C.I.E., P.T. şi P.M., C.V., P.V., L.V., N.O.C. F.D.M., Ş.D.R., V.S.F., B.A.C., B.M., F.V., F.T.,M.L. şi M.L. N.M. Ş.A., C.M. S.D.L. şi D.M.D., B.J.N., C.A.M., N.S. şi N.G. G.F., G.G.C., G.G.L. şi M.G.I. privind daunele materiale.
Au fost obligaţi inculpaţii în solidar la 1.500 lei daune morale către fiecare din părţile civile G.G.C., G.G.L. şi M.C.
S-a menţinut sechestrul dispus prin Ordonanţa nr. 14D /P/2008 a D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj asupra autoturismelor până la achitarea în întregime a daunelor morale la care au fost obligaţi inculpaţii prin prezenta sentinţă.
S-a dispus desfiinţarea sechestrului dispus de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj asupra sumei de 2350 de euro-recipisa de consemnare din 28 februarie 2008.
Au fost obligaţi inculpaţii la câte 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut următoarele:
La data de 16 decembrie 2007, în Punctul de Trecere a Frontierei Calafat, pe sensul de intrare în ţară, din Bulgaria, s-au prezentat părţile vătămate G.G.L., G.F. şi minorii G.G.C. şi P.C.A.
Pentru intrarea în ţară, părţile vătămate G.G.L., G.F. şi G.G.C. au prezentat autorităţilor de frontieră române, paşapoartele turistice, iar pentru minora P.C.A., a fost prezentat de către partea vătămată G.G.L. titlul de călătorie, emis de Ambasada României în Atena cu numărul 2026 din 14 decembrie 2007, valabil până la 14 ianuarie 2008 pentru intrarea în România şi procura notarială autentificată prin încheierea din 16 octombrie 2007.
Părţile vătămate G.G.L. şi G.F. au declarat autorităţilor de frontieră că paşaportul turistic al minorei P.C.A. a fost reţinut în Grecia, în localitatea Ira-Argos, de către inculpaţii M.M., zisă „M.", M.F., zis "F." şi M.M.S., care i-au obligat să muncească în folosul lor, fapt pentru care organele poliţiei de frontieră au sesizat D.I.I.C.O.T.-Biroul Teritorial Dolj, cu privire la aspectele declarate de părţile vătămate.
La 18 decembrie 2007, Ambasada României din Grecia a informat autorităţile judiciare române că „la Secţia Consulară a Ambasadei s-a prezentat un cetăţeanul român G.G.L., titular al paşaportului, care a adus la cunoştinţă faptul că a venit în Republica Elenă pentru a lucra ilegal, la munci agricole, respectiv la cules de citrice şi măsline, fiind racolat de către M.F., domiciliat în Urzicuţa, jud. Dolj, ca urmarea a anunţului apărut în ziarul „G.S." din Craiova, iar când a ajuns la locul de muncă, împreună cu soţia şi fiica sa vitregă, P.C.A., actele de identitate ale lor şi ale celor aproximativ cincizeci cetăţeni români, care au răspuns anunţului din ziar, au fost confiscate de inculpatul M.F., care împreună cu soţia, M.M. şi fiul, M.S. i-a ameninţat, impunând condiţii de lucru grele, exploatare cruntă chiar loviri, hrană şi condiţii de cazare sub limita demnităţii umane.
Fiind audiate, părţile vătămate G.G.L., G.F. şi G.G.C. au declarat că la începutul lunii octombrie 2007, au citit în ziarul, G.S.", la rubrica „Mica Publicitate", un anunţ, în cuprinsul căruia se menţiona că se oferă locuri de munca în Grecia fiind menţionat un număr de telefon mobil pentru contact, l-au apelat şi au discutat cu o persoană, stabilind cu aceasta să se întâlnească în cartierul B.N., zona Liceului "N.T."
La locul de întâlnire au venit inculpaţii M.F., M.M. şi M.O.O., care le-au spus părţilor vătămate G.G.L., G.F. şi G.G.C., cât şi altor persoane, prezente acolo, urmarea anunţului din ziar, că le pot asigura locuri de muncă, în Grecia, la cules de măsline şi portocale, cu un program de lucru de 8 ore/zi, urmând să fie plătiţi cel mai puţin cu 23 euro pentru ziua de muncă, le vor asigura cazarea în imobile.
Inculpata M.M. le-a spus părţilor vătămate că le vor asigura transportul până în Grecia cu autoturismele personale, cu suma de 250 de persoană, din care 125 euro reprezentând cheltuieli efective de transport,iar restul de 125 euro, comisionul pentru locul de muncă, sumă de bani pe care, dacă părţile vătămate nu o aveau înainte de plecare în Grecia, urmau să o achite ulterior după ce realizau venituri din muncă.
Părţile vătămate G.G.L., G.F., G.G.C. şi P.C.A., ultima cu acordul reprezentaţilor legali, P.C.L. şi P.M., au acceptat condiţiile de muncă, cazare şi plată a muncii, oferite de inculpaţi, astfel că în ziua de 16 octombrie 2007 s-au întâlnit cu inculpaţii M.F. şi M.M.S., în acelaşi loc, zona Liceului „N.T." din Craiova pentru a pleca spre Grecia.
Părţile vătămate G.G.L., G.F., G.G.C. şi P.C.A. s-au urcat în autoturismul, condus de inculpatul M.M.S., iar în autoturismul, condus de inculpatul M.F. s-au urcat alte şase persoane, printre care şi partea vătămată N.O.C., minorul F.D.M., partea vătămată T.F., D.U. şi Ş.D.R., care acceptaseră şi oferta de muncă a inculpaţilor, urmarea anunţului din ziar si a discuţiilor purtate cu inculpaţii.
Înainte de a ajunge la punctul de trecere a frontierei Bechet, inculpaţii M.M.S. şi M.F. au cerut fiecărei părţi vătămate, actele de identitate, motivând că trebuie să le prezinte autorităţilor de frontieră române. Părţii vătămate N.O.C. şi minorului F.D.M., nu le-a fost permisă ieşirea din tară de către autorităţile de frontieră deoarece N.O.C., care a prezentat procura notarială, în cuprinsul căreia reprezentanţii minorului F.D.M. şi-au dat consimţământul ca acesta să-l însoţească pe minor în străinătate, nu a avut asupra lui şi certificate de cazier judiciar. Din acest motiv, inculpaţii M.F. şi M.M.S. au stabilit cu partea vătămată N.O.C. şi cu minorul F.D.M., să obţină certificatul de cazier judiciar, urmând ca la sfârşitul luni octombrie 2007, inculpaţii să revină în ţară pentru a transporta alte persoane, recrutate pentru muncă în Grecia, prin anunţurile din ziare.
Conform înţelegerii, la 23 octombrie 2007, inculpaţii M.F. şi M.M., cu autoturismul, i-au transportat în Grecia, pe partea vătămată N.O.C., minorul F.D.M., împreuna cu părţile vătămate V.S.F., D.C.M. şi M.A.C.
La 17 octombrie 2007, părţile vătămate G.G.L.,G.F., G.G.C., P.C.A., T.F., D.U. şi Ş.D.R. au ajuns în Grecia, în localitatea Argos-Ira, fiind cazate de inculpaţii M.F. şi M.M.S., într-un imobil, situat în plantaţia de portocali.
Aici, părţile vătămate au constatat că imobilul în care urma să fie cazaţi, era o construcţie din placaj, asemănătoare unor grajduri, compus din două camere, destinate muncitorilor şi o a treia cameră, ocupată de inculpaţii M.F. şi M.M., acoperit cu plăci din azbociment, prin care ploua în paturile din camere, nu era alimentat cu apă potabilă, nu avea lumină naturală, ferestrele fiind vopsite, având aplicate gratii la geamuri, cu o toaletă comună, iar contrar celor promise în ţară, părţile vătămate G.G.L., G.F., G.G.C. şi P.C.A. urmau să locuiască într-una din cele doua camere, împreună cu alţi muncitori nefamilişti, bărbaţi şi femei, la un loc, în paturi metalice suprapuse.
Datorită acestor condiţii, părţile vătămate G.G.L., G.F., G.G.C. şi P.C.A. au refuzat să fie cazate în imobilul respectiv, motiv pentru care au fost duse de inculpaţii M.F. şi M.M. într-un alt imobil, asemănător ca şi construcţie, aflat la circa 50 m distanţă, folosit de inculpatul M.M.S. pentru cazarea muncitorilor români, racolaţi din ţară, prin aceleaşi anunţuri din ziare.
Pentru aceste condiţii de cazare, inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S. le-au cerut părţilor vătămate G.G.L., G.F., G.G.C. şi P.C.A. suma de 60 euro/lună de persoană, din care 10 euro/lună o reprezenta contravaloarea curentului electric şi apei potabile.
După ce au fost cazate, părţile vătămate G.G.L., G.F., G.G.C. şi P.C.A. au aflat de la inculpaţii M.M.S., M.M. şi M.F. că la momentul respectiv şi aproximativ încă trei săptămâni, nu pot să le ofere de lucru şi din acest motiv, vor trebui să-şi asigure singuri hrana, pe care o pot cumpăra pe datorie de la un magazin, din apropiere, ce aparţinea familiei unui grec, pe nume „C.", proprietarul plantaţiilor de portocali.
La magazinul respectiv, părţile vătămate nu au avut voie să se deplaseze personal, ci aprovizionarea era făcută de către martorii S.C. şi M.F.A., persoane de încredere ale inculpaţilor M.F. şi M.M., care ţineau evidenţa produselor cumpărate de părţile vătămate şi a datoriilor acumulate de acestea pentru hrană, datorii pe care urmau să i le achite inculpatei M.M. din veniturile câştigate.
De altfel, intenţia inculpaţilor M.M.S., M.F. şi M.M. a fost ca pe toate părţile vătămate G.G.L., G.F., G.G.C., P.C.A., cât şi pe celelalte părţi vătămate, în număr de aproximativ 40 (patruzeci), pe care, în perioada februarie 2007 -decembrie 2007, le-au racolat din ţară prin anunţurile din ziar şi le-au promis aceleaşi condiţii de muncă, cazare, plata a muncii ca şi părţile vătămate G.G.L., G.F., G.G.C., P.C.A., a fost de a le îndatora pecuniar cu datorii pretinse de inculpaţi, pentru transport în Grecia, comision de muncă, chirie, hrană, apă, electricitate, transport la locul de muncă, datorii a căror valoare reală, părţile vătămate nu o puteau controla, cu scopul de a-i exploata la muncă, perioade de timp îndelungate.
Chiar dacă la început, părţile vătămate au acceptat sumele cerute de inculpaţi, au constatat că după ce au lucrat mai multe luni, datoriile impuse de inculpaţi creşteau, cu toate că, ar fi trebuit să fie achitate din veniturile obţinute. Mai mult, pentru a avea controlul asupra tuturor părţilor vătămate, aflate la muncă în Grecia, inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S. le-au cerut actele de identitate, inclusiv permisele de conducere auto spunându-le că până când nu-şi vor achita datoriile băneşti nu le vor permite să se întoarcă în ţară.
În acelaşi scop, inculpaţii le-au impus părţilor vătămate să nu intre în contact cu alţi muncitori români, aflaţi la muncă, în Grecia şi orice deplasare ce intenţionau să o facă până în localitatea apropiată trebuia încuviinţată de către inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S.
Din probatorul administrat în cauză a rezultat că, în situaţia părţilor vătămate G.G.L., G.F., G.G.C. şi P.C.A., s-au aflat, concomitent sau în perioade anterioare sau ulterioare de timp, racolate, transportate şi cazate în Grecia de inculpaţii M.F., M.M., M.O.O. şi M.M.S. şi părţile vătămate N.S., N.G., zis „M., C.A.M., zis "A.", B.J.N., zisa J.", S.D.L., D.M.D., Ş.A., zis „Z.", C.M., zis „M.", M.G.I., N.M., M.C., M.L., zisă "L.", P.J., C.I.E., P.T., P.M., M.N.A., C.V., P.V., N.O.C., zis F.", minorul F.D.M., zis M.", Ș.D.R., V.S.F., B.A.C.,zis „T.", B.M., zis „D.", F.V., zisa „G."și F.T.
Inculpaţii au urmărit să racoleze pentru muncă în Grecia, prin oferirea unor condiţii şi plată a muncii avantajoase un număr de aproximativ 45-50 persoane necesare pentru formarea a trei grupuri de muncă, a câte 14-15 muncitori, astfel că fiecare dintre inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S. să aibă propriul grup, pe care să-i supravegheze la muncă.
Părţile vătămate au fost duse de către inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S., la recoltat de portocale, caise şi struguri, fiind exploatate de inculpaţi în condiţii de muncă inumane, de cele mai multe ori fiind obligate să muncească zi-lumină, pe temperaturi ridicate cu valori extreme şi uneori, pe ploaie, transportate, zilnic, în plantaţiile de struguri, aflate la o distanţă de 200 km şi aproximativ 4(patru) ore de mers, cu mijloace de transport mărfuri, fără ventilaţie, fără geamuri, cu caroserie metalică ermetică, în care erau înghesuite aproximativ 14-15 persoane, cu găleţi, transport pentru care li se percepea suma de 2 euro/persoană/zi, suma reţinută din bani câştigaţi din muncă. Datorită distanţei pe care erau transportate la locurile de muncă, părţile vătămate se trezeau la ora 03,00 dimineaţa şi reveneau la locul de cazare, de cele mai multe ori, după lăsarea întunericului.
Părţile vătămate trebuiau să-şi asigure zilnic, din venituri proprii, hrana, cu excepţia unei mese pe zi, oferită la locul de muncă, de patronii greci, care consta într-un corn şi o cafea.
Pe timpul cât munceau, inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S. le adresau părţilor vătămate cuvinte jignitoare, injurii, pentru că nu muncesc în ritmul impus ca să-şi îndeplinească norma de lucru, ce consta în recoltarea de către un grup de lucru, format din 12 culegători şi 2 încărcători, a cantităţii de 30 tone struguri, zilnic, ceea ce reprezenta aproximativ 2 tone/zi de struguri de fiecare parte vătămată şi în recoltarea la portocale, a cantităţii de 34 tone, zilnic, reprezentând volumul de încărcare a unui tir, ocupat de aproximativ 1.700 lăzi (telare), revenindu-i fiecărei părţi vătămate cantitatea de peste 2 (două) tone portocale recoltate pe zi.
Datorită substanţelor folosite la tratarea portocalilor, partea vătămată M.N.A. a avut probele medicale (a vomat sânge) şi i-a adus la cunoştinţă inculpatei M.M., cerându-i permisiunea să rămână la locul de cazare, însă a fost refuzată de către inculpată, care i-a spus că trebuie să muncească în continuare pentru că are datorii.
Sănătatea părţii vătămate s-a agravat, fapt pentru care a fost transportat la Spitalul din Argos, unde a fost examinat medical după cum rezultă din actele medicale, depuse de partea vătămată la dosarul cauzei şi i s-a interzis să mai lucreze în aceleaşi condiţii.
Inculpata M.M. nu i-a permis părţii vătămate M.N.A. să se întoarcă în ţară, impunându-i soţiei acesteia, M.Z.F. să lucreze în continuare pentru a-i achita suma de 300 euro, reprezentând datoria pentru transport, comisionul de muncă şi hrană, motiv pentru care părţile vătămate M.N.A. şi M.Z.F. au contactat telefonic rudele în ţară, care le-au expediat prin W.U. suma de 300 euro. în momentul în care s-au deplasat la bancă pentru a ridica banii expediaţi din ţară, partea vătămată M.N.A. a fost însoţit de inculpatul M.F., care avea asupra lui buletinul de identitate al părţii vătămate, act pe care l-a primit de la inculpat după ce acesta i-a achitat suma de bani pretinsă. Partea vătămată M.Z.F. a primit de la inculpaţi actul de identitate, în ziua în care i s-a permis ei şi soţului să se întoarcă în România.
Datorită condiţiilor de muncă, ce reprezentau o exploatare a lor de către inculpaţi, unii dintre muncitorii români au reuşit să fugă, fapt pentru care părţile vătămate au fost scoase toate în faţa imobilelor în care erau cazate, iar inculpaţii le-au cerut celor care mai aveau asupra lor actele de identitate sau acte de călătorie, să le predea considerând că, în lipsa actelor, nu mai aveau posibilitatea să fugă.
Pentru a crea o presiune psihică şi mai mare asupra părţilor vătămate şi pentru a-i descuraja să anunţe autorităţile locale sau misiunea diplomatică a României în Grecia şi în scopul de a-i determina să lucreze în continuare în aceleaşi condiţii, inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S. le-au ameninţat, repetat, pe părţile vătămate că îl cunosc pe Şeful poliţiei locale, un anume „F.", pe care l-au şi indicat, în persoana unui cetăţean grec, care îi vizita frecvent pe inculpaţi, că în ţară cunosc mulţi rromi din Craiova, deosebit de violenţi, dând exemplu numele „F.", identificat în persoana martorului S.F., care îi vor agresa fizic şi le vor incendia locuinţele, a căror adrese, inculpaţii le-au spus că o cunosc. Au fost situaţii când inculpatul M.M.S. a adus în plantaţie un român, de etnie rromă, care le-a cerut părţilor vătămate să lucreze în continuare, arătându-le un pistol, pe care îl va folosi în situaţia în care nu-i vor asculta pe inculpaţi.
Inculpaţii au adoptat această conduită şi pe fondul unor informaţii că părţile vătămate încearcă să contacteze telefonic Ambasada României în Grecia şi să apeleze numărul unic de urgenţă -112 - pentru a cere ajutor autorităţilor din Grecia, date aduse la cunoştinţă de unii dintre muncitorii favorizaţi, printre care S.C., N.I., M.A., persoane de încredere ale inculpaţilor.
După ce unii dintre muncitorii români au reuşit să fugă, inculpaţii, personal sau prin persoane de încredere, supravegheau noaptea imobilele în care dormeau părţile vătămate pentru a împiedica orice încercare de fugă a acestora.
Pentru munca prestată, părţile vătămate au primit de la inculpata M.M. sume de bani derizorii, în raport cu orele de muncă, volumul muncii prestate şi înţelegerea cu inculpaţii în ţară, pentru ziua de muncă şi anume 25 euro/zi sau suma minimă de 750 euro/lună.
Părţile vătămate nu aveau acces la evidenţele scrise ale inculpatei Macesanu Marioara, în care erau consemnate orele de muncă, datoriile acumulate de părţile vătămate pentru hrană, cazare, lumină, energie electrică, fapt ce-i permitea inculpatei M.M. să le dea acestora sume cuprinse între 50 şi 100 euro pentru o lună de muncă, cu justificarea că le-au fost opriţi banii pentru datorii.
Datorită acestor situaţii, părţile vătămate G.G.L., G.F., G.G.C. şi P.C.A. i-au contactat telefonic, în mod repetat, pe martorul B.I., aflat în România şi pe numita H.A., aflată în Germania, fratele, respectiv, sora părţii vătămate G.F., care s-au deplasat cu autoturismul în Grecia, în localitate.
Profitând de condiţiile meteorologice (ploaie) şi la adăpostul nopţii, părţile vătămate G.G.L., G.F., G.G.C. şi P.C.A., îmbrăcaţi sumar, desculţi şi murdari de noroi au reuşit să fugă prin plantaţiile de portocali, la un drum principal unde au fost aşteptaţi de martorul B.I. şi H.A., ajutaţi de un taximetrist grec. în dimineaţa zilei următoare, părţile vătămate G.G.L., G.F., G.G.C. şi P.C.A., împreună cu martorul B.I. şi numita H.A. au mers la Ambasada României din Atena, situată la aproximativ 400 km., unde au sesizat cele întâmplate şi le-a fost eliberat titlul de călătorie pentru minora P.C.A.
Părţile vătămate G.G.L., G.F., G.G.C. au ascuns inculpaţilor că la plecarea din ţară au luat în afară de cărţile de identitate şi paşapoartele turistice, pe care au reuşit să le ascundă de inculpaţi.
În ceea ce o priveşte pe minora P.C.A., inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S. au avut cunoştinţă că este minoră şi avea asupra sa atât cartea de identitate, cât şi paşaportul turistic şi i-au solicitat să le predea ambele documente.
În momentul în care părţile vătămate G.F., G.G.C. şi P.C.A. au fugit, inculpaţii le-au contactat telefonic pe G.G.L., adresându-le insulte şi ameninţări cu moartea şi spunându-le că le va trimite persoane de etnie rromă ca să-i omoare fiul minor, să le incendieze apartamentul.
Părţile vătămate N.S. şi N.G., aduse de inculpaţi în Grecia, în luna noiembrie 2007, au reuşit să contacteze o firmă de transport persoane, la un număr de telefon, pe care partea vătămată P.T. l-a ascuns sub pernă, iar după insistenţe repetate, au reuşit să obţină de la inculpatul M.M.S. actele de identitate şi li s-a permis să revină în ţară.
Partea vătămată C.A.M., în momentul în care le-a adus la cunoştinţă altor părţi vătămate, aduse din ţară de către inculpatul M.M.S., condiţiile de muncă şi conduita inculpaţilor de a le reţine şi însuşi aproape în totalitate, sumele de bani cuvenite ca plată a muncii, a fost agresat de către inculpatul M.F. în luna iulie 2007, în urma insistenţelor repetate ale părţii vătămate C.A.M., şi după ce inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S. şi-au însuşit suma de 3.000 euro, cuvenită părţii vătămate pentru munca prestată timp de aproximativ 4 luni, i-au restituit actul de identitate şi i-au permis să revină în ţară .
Părţile vătămate S.D.L. şi D.M.D. au ajuns în Grecia, transportate de inculpatul M.F., cu autoturismul, în luna iunie 2007, iar pentru trei luni de muncă au primit de la inculpaţi suma de 800 euro, astfel că au refuzat să mai muncească şi au insistat să le fie restituite de către inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S. actele de identitate să poată pleca în ţară. După ce le-au fost restituite actele de identitate, inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S. i-au acuzat, ca de altfel pe toate părţile vătămate prezente în aceeaşi perioadă în Grecia, la muncă, că le-au furat un lănţişor din aur, motiv pentru a le reţine în continuare la muncă.
Aceleaşi acuzaţii de furt au fost făcute de inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S. şi împotriva altor părţi vătămate, prezente în alte perioade din anul 2007, în Grecia, la muncă, în grupurile de lucru ale inculpaţilor, după cum rezultă din declaraţia părţii vătămate C.M., părţi vătămate care au fost obligate de inculpata M.M. să lucreze pentru a-i achita contravaloarea lănţişorului care susţinea că i s-a furat. Aceeaşi parte vătămată a relatat că în momentul în care unele din părţile vătămate au reuşit să contacteze un transportator rutier căruia i-au cerut ajutorul să-i transporte în ţară, inculpata M.M. l-a contactat telefonic pe respectivul transportator rutier şi l-a ameninţat că dacă va lua în mijlocul de transport auto pe vreuna din părţile vătămate care muncesc pentru ea şi pentru ceilalţi inculpaţi, îi va distruge geamurile la autocar. Aceeaşi conduită de ameninţare a avut-o inculpata M.M. faţă de mai multe părţi vătămate, cărora inculpata le-a permis să se întoarcă în ţară numai după ce membrii familiilor acestora i-au contactat telefonic pe inculpaţi şi i-au ameninţat că vor sesiza autorităţile, astfel că inculpata le-a restituit actele de identitate şi le-a permis să plece.
La plecare, inculpata M.M., fără să ţină cont de perioadele lucrate de părţile vătămate, le-a plătit acestora suma de 100 euro fiecare, din care şi-au achitat contravaloarea transportului în sumă de 75 euro de persoană.
Referitor la partea vătămată Ş.A., transportat în Grecia, în luna mai 2007 de inculpatul M.F., cu autoturismul, inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S. i-au permis să se întoarcă în ţară în luna iulie 2007, după aproximativ 2 luni de muncă în grupul de lucru al inculpaţilor M.F. şi M.M., numai după ce a ameninţat că va anunţa Interpolul şi a invocat probleme de sănătate ale părinţilor săi din ţară, fapt pentru care a primit de la inculpaţi actul de identitate şi paşaportul.
Urmare a aspectelor declarate de părţile vătămate audiate până la 06 martie 2008, şi pe fondul datelor cu privire la situaţia altor cetăţeni români, aflaţi în situaţie similară, în Grecia, exploataţi la muncă de inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S., s-a solicitat autorităţilor judiciare elene, prin Central de Cooperare Poliţienească Internaţională - Punctul Naţional Focal, efectuarea de verificări cu privire la situaţia respectivilor cetăţeni români, aflaţi în imposibilitate de a se înapoia în ţară, din lipsa actelor de identitate reţinute de inculpaţi.
Prin adresa din 18 aprilie 2008, Ambasada României la Atena-Biroul Ataşatului de Afaceri Interne, s-a comunicat că autorităţile elene au efectuat o investigaţie în zona Ira-Argos şi au stabilit ca „familia M. (cuplu şi cei doi băieţi ai familiei) erau plecaţi în România de două luni, fiind găsite la casa lor din Ira, persoanele de naţionalitate romă, S.M.G., U.D.L., M.V., N.M., care au declarat că cunosc familia M., au venit în Grecia în urmă cu aproximativ 8 luni, din propria iniţiativă, nu le-a fost reţinut vreun document sau sume de bani, nu au fost ameninţaţi sau şantajaţi, ci dimpotrivă au fost ajutaţi de familia M."
În cuprinsul adresei s-a mai precizat că, din investigaţii a rezultat că la 16 octombrie 2007, M.G.I., cetăţean român a sesizat Secţia de Poliţie din Argos că două persoane de aceeaşi naţionalitate, numite „F." şi M.", i-au reţinut paşaportul. Urmarea sesizării, autorităţile elene i-au identificat pe, F. şi M." ca fiind M.M. şi M.F., domiciliaţi în Argos-Ira, din 15 martie 2005 şi din 28 februarie 2005, în locuinţa cărora a fast găsit paşaportul lui M.G.I. care i-a fost restituit acesteia; pentru cuplul M. a fost întocmit dosar penal.
Fiind audiată, M.G.I. a confirmat că a sesizat autorităţile din Argos pentru că inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S. i-au reţinut paşaportul, după ce, în luna iunie 2007, a ajuns în Grecia, transportată, cazată, exploatată la muncă de către inculpaţi, cu actele de identitate reţinute de inculpaţi, în aceleaşi condiţii descrise de toate părţile vătămate .Ulterior, când partea vătămată M.G.I. şi-a găsit alt loc de muncă, ca barman, inculpaţii i-au solicitat ca zilnic, să le achite orice sumă de bani câştigată de la noul loc de muncă, peste suma de 25 euro pe zi pe care ei i-au promis-o în ţară, pentru ziua de muncă, în agricultură. Partea vătămată a mai arătat că în cele trei luni de zile cât a lucrat în grupurile de lucru ale inculpaţilor M.F. şi M.M., a fost o singură zi, în care inculpaţii i-au restituit atât ei cât şi celorlalte părţi vătămate, actele de identitate şi numai pe timpul cât organele de poliţie elene, sesizate de partea vătămată M.M., care a fost agresată de inculpatul M.F., au efectuat o percheziţie la imobilele în care erau cazate părţile vătămate, însă imediat ce autorităţile elene au plecat, inculpaţii le-au luat din nou actele de identitate.
Referitor la numiţii S.M.G., U.D.L., M.V., N.M., menţionaţi în adresa din 18 aprilie 2008, probatoriul administrat a demonstrat că aspectele pe care le-au declarat autorităţilor elene nu corespund adevărului şi au fost făcute pe fondul conduitei inculpatului M.O.O., care în zilele următoare reţinerii de către organele judiciare române a inculpaţilor M.F., M. u Marioara şi M.M.S., s-a deplasat în Grecia în scopul de a obţine de la cetăţenii români rămaşi în Grecia - Argos-Ira, la munca, declaraţii scrise în cuprinsul cărora să menţioneze aspecte contrare adevărului pentru disculparea inculpaţilor.
Fiind audiată, N.M. a arătat că a ajuns în Grecia, împreună cu fiica ei, N.I., ambele transportate de către inculpatul M.M.S., respectiv, inculpatul M.F., cu autoturismele, în care s-au mai aflat alte şapte părţi vătămate şi inculpata M.M.. Partea vătămată N.M. a aflat din ziarul „G.S." despre anunţul referitor la locurile de muncă din Grecia şi a sunat la numărul de telefon menţionat în anunţ, discutând telefonic cu inculpata M.M., pe care au întâlnit-o ulterior. Cei trei inculpaţi le-au prezentat aceeaşi ofertă de muncă ca şi celorlalte părţi vătămate, spunându-le că vor fi plătite cu suma de 25 euro pentru ziua de muncă sau 750 euro pentru o lună de muncă.
Condiţiile de transport, plata transportului, comisionul pentru locul de muncă, norma de muncă, durata unei zile de muncă, chirie şi cazare, prezentate de inculpaţi părţilor vătămate Nederu Iulian şi N.M. au fost identice cu cele afirmate fată de toate celelalte părţi vătămate.
Identitatea dintre aspectele declarate şi de partea vătămată N.M., cu privire la condiţiile de muncă, cazare, exploatare în muncă prin impunerea unei norme zilnice inumane, prestarea a muncii, în condiţii de căldură excesivă, pe timp de ploaie, pe parcursul intervalului zi-lumină, ameninţările, injuriile proferate de inculpaţi la adresa lor, agresarea fizică a unora dintre părţile vătămate, reţinerea de către inculpaţi a actelor de identitate, de călătorie şi a oricărui act pe care părţile vătămate l-ar fi putut folosi pentru întoarcerea în ţară, punerea părţilor vătămate în situaţii de a acumula datorii ca justificare pentru însuşirea banilor cuveniţi din muncă de către inculpaţi denotă realitatea aspectelor rezultate din declaraţiile celorlalte părţi vătămate, ce au condus la concluzia că inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S. au săvârşit infracţiunile care formează obiectul inculpării lor.
În aceeaşi perioadă a lunii iulie 2007, au ajuns la muncă în Grecia şi părţile vătămate M.I. şi M.L., racolate de inculpaţi tot prin anunţurile din ziarul „G.S." şi transportate în Grecia de către inculpatul M.F., cu autoturismul, în care s-au mai aflat şi părţile vătămate D.M.D. şi S.D.L. Elementele determinante ale acceptării ofertei de muncă de către părţile vătămate le-au constituit condiţiile de muncă, plata a muncii şi cazare, oferite la cules de struguri pe o perioadă de 90 zile, aduse la cunoştinţă de către inculpaţii M.F. şi M.M.
Înainte de ieşirea din ţară, părţilor vătămate M.I. şi M.L. le-au fost cerute actele de identitate de către inculpatul M.F., acte care ulterior, au rămas asupra acestuia. După ce au ajuns în Grecia, părţile vătămate au constatat că sunt cazate în camere pline de igrasie, prin care ploua prin tavan, ţinuţi perioade mari de timp fără să fie scoşi la muncă şi obligaţi să acumuleze datorii pentru mâncare, chirie şi plata utilităţilor, iar după începerea muncii exploataţi prin impunerea unei norme de muncă inumane, transportaţi în mijloace auto de marfă, pe distanţe obositoare până la locul de muncă (200 km zilnic), obligaţi să achite contravaloarea transportului, insultaţi şi ameninţaţi cu acte de violenţă de către inculpaţi pentru a-i obliga să muncească în condiţiile impuse, ameninţaţi cu moartea şi cu distrugerea prin incendiere a locuinţelor, prin agresarea fizică a membrilor familiilor aflate în ţară. Afirmaţiile inculpaţilor că au cunoştinţe în rândul organelor poliţiei elene din localitatea Argos, au constituit un element de descurajare a părţilor vătămate de a sesiza autorităţile cu privire la situaţia lor, confirmată prin faptul că în situaţia în care poliţia elenă a ajuns la locul de cazare, sesizată de unele părţi vătămate, agresate de inculpatul M.F., aceştia s-au rezumat doar la discuţii cu inculpaţii, fapt ce le-a permis inculpaţilor să le ascundă pe părţile vătămate în planaţie.
Starea de fapt reţinută în rechizitoriu, identică cu a tuturor părţilor vătămate a rezultat şi din declaraţiile părţilor vătămate P.J., C.I.E. P.T., P.M., C.V., P.V., L.V., N.O.C., F.D.M. (minor), Ş.D.R., B.A.C., B.M., F.V., F.T. şi V.S.F.
În cursul urmăririi penale, inculpatul M.F. a declarat că, nu a publicat nici un anunţ în ziar prin care să ofere locuri de muncă în Grecia, cu asigurarea transportului şi cazării, însă a recunoscut că a fost sunat pe telefonul mobil de persoane interesate să muncească în agricultură în Grecia, justificând că persoanele cunoşteau numărul de telefon mobil de la alţi muncitori români, aflaţi deja la muncă în Grecia.
Inculpatul M.F. a susţinut că, ulterior discuţiilor telefonice, s-a întâlnit în municipiul Craiova cu persoanele care l-au contactat, cărora le-a spus ce condiţii de muncă, cazare şi plata a muncii se oferă în Grecia pentru recoltatul caiselor, strugurilor şi portocalelor.
În declaraţiile date, inculpatul M.F. a recunoscut că persoanele interesate să muncească în Grecia, au fost transportate de el şi fiul său, inculpatul M.M.S., cu autoturismele, proprietate personală, fără să le perceapă vreo sumă de bani pentru transport sau comision pentru locul de muncă, fără să le oprească actele de identitate şi fără să-şi însuşească vreo sumă de bani din banii cuveniţi părţilor vătămate pentru munca prestată.
De asemenea, inculpatul M.F. a precizat că nu a ameninţat şi nu a agresat pe niciuna din părţile vătămate, iar cu privire la interdicţia impusă părţilor vătămate de a discuta cu alţi români aflaţi la muncă în Grecia, inculpatul a justificat că s-a referit la cetăţeni albanezi, cunoscuţi ca violenţi.
Aspectele susţinute în apărare de inculpatul M.F. au fost invocate şi de inculpata M.M., care, a recunoscut că ea şi inculpatul M.F. îl cunoşteau pe un grec, pe nume „F.", poliţist în localitatea Argos, iar persoanele de etnie rromă, rude cu „F." sunt naşii fiului ei, inculpatul M.M.S.
Prezenţa în Grecia a părţilor vătămate G.G.L., G.F., G.G.C. şi P.C.A. este confirmată de inculpata M.M., însă aceasta descrie diferit situaţia acestor părţi vătămate, susţinând că a fost ameninţată de către partea vătămată G.G.L.
În apărarea sa, inculpatul M.M.S. a susţinut aceleaşi aspecte ca şi inculpaţii M.F. şi M.M., recunoscând însă că la rugămintea inculpaţilor M.F. şi M.M. a publicat un anunţ în ziar referitor la oferirea de locuri de muncă în Grecia, transport şi cazare gratuite. Acelaşi inculpat a recunoscut că intenţia sa şi a părinţilor săi a fost să găsească cât mai multe persoane care să accepte să meargă în Grecia, la muncă, pentru a forma grupuri de lucru de 14-15 persoane, fiecare grup. în declaraţiile sale, inculpatul M.M.S. a mai arătat că inculpaţii M.F. şi M.M. s-au întâlnit cu persoanele interesate de ofertă de muncă în Grecia, însă nu cunoaşte conţinutul discuţiilor deoarece nu a fost prezent.
Cu privire la transportarea părţilor vătămate dintre care a indicat pe C.V., S.C., M.A.V., C.M., P.V., N.G., N.S., inculpatul M.M.S. a susţinut că nu le-a perceput nici o sumă de bani, nu le-a oprit actele de identitate, iar acestea nu au plătit nici o sumă de bani pentru cazare sau comision de muncă şi au primit toţi banii cuveniţi din munca prestată în Grecia.
Cu privire la identitatea "F.", precizată de părţile vătămate, ca fiind folosită de inculpaţi atunci când îi ameninţau cu fapte de violenţă, îndreptate împotriva lor şi membrilor familiilor aflate în ţară, inculpatul a arătat că „F. este cumnatul naşului său, H.A."
Apărările inculpaţilor M.F., M.M. şi M.M.S. sunt combătute în totalitate de probatoriul administrat în cauză din care a rezultat că se fac vinovaţi de infracţiunile de trafic de persoane şi trafic de minori, care formează obiectul inculpării.
Declaraţiile părţilor vătămate audiate în cauză se coroborează între ele, cu celelalte probe administrate în cauză.
Astfel, din declaraţiile părţilor vătămate a rezultat că au aflat despre oferta de muncă în Grecia, din ziarul „G.S." şi s-au întâlnit cu inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S., pe raza municipiului Craiova, în punctele Liceul „N.T.", Complex „B." Gară, staţia Peco Româneşti, că inculpaţii le-au precizat că le pot asigura locuri de munca în Grecia, la cules de caise, struguri portocale, că vor fi plătiţi cu suma minimă de 25 euro pentru ziua de muncă sau cu suma de 750 euro pe lună, le vor asigura transportul contra sumei de 250 euro şi cazarea în condiţii decente contra sumei de 50 euro/lună, că le-au fost reţinute actele de identitate sau orice act de călătorie, de către inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S., fiind cazaţi în condiţii inumane, în camere cu igrasie, în care ploua prin tavan, bărbaţi şi femei la un loc, familişti şi nefamilişti, impuse norme de muncă inumane, constând în peste 2 tone fructe recoltate zilnic de fiecare parte vătămată, pentru încărcarea la capacitate a unui tir de peste 30 tone, obligaţi să muncească zi-lumină pe temperaturi extreme şi pe timp de ploaie, fără asigurarea unor minime norme de securitate, transportaţi pe distanţe lungi, în condiţii inumane, cu mijloace de transport mărfuri şi obligaţi să achite contravaloarea transportului, ameninţaţi, agresaţi fizic, cu actele de identitate sau orice acte de călătorie, inclusiv, permise de conducere, reţinute de inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S. pentru a-i împiedica să se întoarcă în ţară şi a-i obliga să muncească în condiţiile impuse, plătiţi cu sume de bani mult mai mici decât cele precizate lor în ţară de inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S., care le-au reţinut şi însuşit aproape în totalitate, sumele de bani cuvenite pentru munca prestată.
Titlul de călătorie din 14 decembrie 2007, emis părţii vătămate minore P.C.A. de Ambasada României din Atena, precum şi nota Misiunii Diplomatice Române la Atena, cu privire la aspectele sesizate de partea vătămată G.G.L. au confirmat declaraţiile părţilor vătămate şi împrejurarea că au avut actele reţinute de către inculpaţi, situaţie ce i-a obligat să solicite un document de călătorie pentru a putea să revină în ţară.
Declaraţia martorului B.I. confirmă, de asemenea, aspectele reclamate de părţile vătămate G.G.L., G.F., G.G.C. şi P.C.A. şi arată modalitatea în care aceştia au reuşit să fugă din locul unde erau cazaţi şi supravegheaţi de inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S., pe timp de noapte, în condiţii de ploaie, îmbrăcaţi sumar, desculţi, murdari de nămol, precum şi faptul că ulterior acestui moment, părţile vătămate au fost ameninţate la telefonul mobil de inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S.
Verificările organelor de urmărire penală au confirmat existenţa în ziarul „G.S." a unor anunţuri din perioada 18 octombrie-21 octombrie 2007, referitoare la oferte de muncă în Grecia, în care este menţionat telefonul cu numărul X, indicat şi de partea vătămată P.T. în declaraţia dată, alături de numerele de telefon, ca fiind numerele de telefon la care i-a contactat pe inculpatul M.M.S. după ce a citit anunţurile din ziar.
Referitor la numărul X, s-a comunicat că aparţine numitei Ş.E. din oraşul Filiaşi, sat Racari de Sus, jud. Dolj, mama învinuitei Ş.M., căsătorită până în anul 2003 cu inculpatul M.M.S.; referitor la posturile telefonice cu numerele X și Y, s-a comunicat că acestea sunt cartele Pry-paid.
Prin adresa SC M.S.M. SA Craiova, s-a comunicat că unele din anunţurile publicate în G.S. în perioada 27 septembrie-31 octombrie 2007, au fost date de numiţii F.I. şi F.I., ambii din Craiova.
Verificările efectuate cu privire la persoanele menţionate în adresa SC M.S.M. SA Craiova au stabilit că este vorba despre o singură persoană, cu identitatea F.I.I.
Fiind audiat, martorul F.I.I. a declarat că nu-i cunoaşte pe inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S., nu a publicat niciodată un anunţ în ziarul „G.S.", referitor la oferirea de locuri de muncă în Grecia, fiind posibil ca aceste anunţuri să fie făcute de persoane necunoscute, folosind actul său de identitate, act care împreună cu permisul de conducere i-a fost sustras în luna august 2007, în Grecia, zona localităţii Cofini-Iria, situată în apropierea localităţii Argos, unde s-a aflat la muncă.
Ca argument al poziţiei sale, martorul F.I.I. a prezentat în original, titlul de călătorie din 14 septembrie 2007, al Ambasadei României în Atena, emis pentru întoarcerea în ţară în lipsa actului de identitate care i-a fost sustras. Ulterior sosirii în ţară, martorul F.I.I. a solicitat eliberarea unui act de identitate nou, care i-a fost eliberat la data de 24 septembrie 2007, a cărei serie şi număr au fost comunicate de SC M.S.M. SA Craiova ca aparţinând persoanei care a dat ultimul anunţ în ziarul „ G.S."
Cu ocazia percheziţiilor domiciliare, efectuate în baza autorizaţiilor de percheziţie din 27 februarie 2008, emise de Tribunalul Dolj, au fost găsite la domiciliul inculpaţilor M.F. şi M.M. din com. Urzicuţa, sat Urzicuţa, un număr de patru caiete, tip dictando, cu coperte plastifiate, de culoare albastru, pe care sunt aplicate etichete cu caractere chirilice şi un caiet studenţesc, în cuprinsul cărora sunt menţionate numele tuturor părţilor vătămate, în dreptul cărora sunt trecute cifre, reprezentând cuantumul unor sume de bani, prezenţa pe zile şi pontaje pe zile ale părţilor vătămate, la poziţia cărora sunt trecute sume de bani apropiate celor promise părţilor vătămate în ţară.
Cu ocazia percheziţiei, a mai fost găsită o declaraţie notarială autentificată la B.N.P., T.M.D., prin încheierea de autentificare din 01 august 2007, prin care inculpatul M.O.O. a împuternicit-o pe inculpata M.M. să circule pe o perioadă de un an cu autoturismul marca Ford, de culoare alb, proprietatea inculpatului, autoturism indicat de părţile vătămate ca fiind folosit la transportul lor de la locul de cazare la locul de muncă pentru care inculpata M.M. le-a perceput suma de 2 euro/zi de persoană.
În acelaşi imobil din com. Urzicuţa, sat Urzicuţa, a fost găsită şi cartea de identitate pe numele V.S.F., ce a fost predat ulterior numitului V.S.F. în timpul urmăririi penale pe baza de proces-verbal.
Cu ocazia audierii, partea vătămată V.S.F. a arătat că a aflat despre oferta de muncă în Grecia, tot din ziarul „G.S." şi l-a contactat pe inculpatul M.F. la numărul de telefon menţionat în ziar, iar ulterior, s-a întâlnit în municipiul Craiova cu inculpatul M.O.O., de la care a aflat alături de alte cinci sau şase persoane, condiţiile de transport, cazare, muncă, plată a muncii, pe care le ofereau în Grecia, unde a ajuns la sfârşitul lunii octombrie 2007, transportat de inculpatul M.M.S.
Partea vătămată V.S.F. ca şi celelalte părţi vătămate arată acelaşi mod de exploatarea prin muncă de către inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S., precizând că a fugit în ţară, după ce a reuşit să intre în posesia paşaportului turistic trimis din România de fratele său, pe care l-a contactat telefonic.
Referitor la actul său de identitate găsit la domiciliul inculpaţilor M.F., M.M. şi M.O.O., partea vătămată V.S. a arătat că i-a fost oprit de către inculpaţi pentru a-l obliga să muncească până la achitarea unor datorii impuse nejustificat de către inculpata M.M., act care a rămas în posesia acestora, întrucât a fugit pe timp de noapte, după ce a reuşit să primească paşaportul din ţară şi să contacteze o firmă de transport la un număr de telefon pe care l-a văzut afişat în vitrina unui magazin. V.S.F. arată aceeaşi conduită a inculpaţilor M.F. şi M.M., ca si cea declarată de părţile vătămate G.G.L., G.F., G.G.C. şi P.C.A., şi anume că după ce a fugit, în timp ce se afla în autocar a fost sunat pe telefonul mobil şi ameninţat de cei doi inculpaţi că atunci când va ajunge în ţară va fi aşteptat de romi, care îi vor da foc la casă. De frică, partea vătămată a coborât din autocar în afara municipiului Craiova, unde a fost aşteptat de fratele său.
În timpul urmăririi penale, inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S., prin apărătorul ales, avocat J.R. au depus în apărare, în original, declaraţiile olografe, extrajudiciare, datate iniţial, 04 martie 2008, ale numiţilor T.F., N.G., U.D.L., N.I., S.C. M.F.A., B.M., M.I., B.A.C., F.V., N.O.C., D.C.M., M.V., P.M.M., U.D.V., P.J. si C.I.E., declarând verbal că aparţin unor persoane, aflate la muncă în Grecia.
În cuprinsul declaraţiilor olografe extrajudiciare s-a menţionat într-o exprimare tipar pentru toate declaraţiile de persoanele care au dat respectivele declaraţii că „lucrează in localitatea Argos, împreună cu mai mulţi români şi cu familia M., nu au fost agresaţi fizic sau verbal, nu au fost sechestraţi şi au primit plata pentru munca prestată, nu au fost deposedaţi de acte de identitate şi sunt cazaţi în condiţii foarte bune cu utilităţi".
Procedându-se la audierea persoanelor a căror identitate a fost menţionată declaraţiile extrajudiciare, au rezultat următoarele:
- partea vătămată C.I.E. a precizat că declaraţia nu corespunde adevărului, a fost dată în luna martie 2008, posibil 07 martie şi nu 4 martie 2008, în Grecia, la solicitarea inculpatului M.O.O. si i-a fost dictată de către acesta şi de numita „L. (identificată de probatoriul administrat în cauză ca fiind N.L.), care i-au spus că inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S. au probleme „minore" în ţară şi trebuie să-i ajute.
- martorul S.C. şi-a însuşit în totalitate declaraţia extrajudiciară, declarând, în prezenţa apărătorului ales al inculpaţilor ca M.M., M.M.S. şi M.O.O. că ea corespunde adevărului, iar el împreună cu concubina lui M.F.A. au sosit în Grecia, unde s-au întâlnit cu familia M.
Ulterior audierii sale, a expediat o scrisoare procurorului în cuprinsul căreia a retractat atât aspectele scrise în declaraţia extrajudiciară, cât şi cele declarate în calitatea de martor, arătând că în prezent sunt deţinuţi în Penitenciarul Giurgiu pentru executarea unei pedepse cu închisoarea, iar aspectele declarate anterior nu corespund adevărului şi atât el, cât şi concubina lui au fost obligaţi de inculpaţi să declare în favoarea acestora.
- martora M.F.A. a adoptat aceeaşi poziţie ca şi martorul S.C., susţinându-şi declaraţia extrajudiciară, ca de altfel, şi martorii N.I., N.G. şi S.E.I., persoane despre care toate părţile vătămate audiate în cauză le-a indicat ca fiind apropiate inculpaţilor M.F., M.M. şi M.M.S., prin intermediul cărora aflau intenţiile persoanelor vătămate şi discuţiile dintre acestea.
- martori P.M. şi U.S.M. au declarat că de la data plecării lor în Grecia, octombrie 2007, respectiv mai 2007, au păstrat legătura sporadic şi numai telefonic cu inculpaţii şi nu cunosc alte date astfel că există indicii concrete că declaraţiile extrajudiciare ale acestora nu corespund adevărului.
- referitor la partea vătămată P.J., a cărei declaraţie extrajudiciară a fost depusă la dosarul cauzei de inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S., prin avocatul ales, J.R., aceasta a declarat că nu a scris nicio declaraţie în Grecia, iar semnătura de pe respectivul înscris nu-i aparţine.
- partea vătămată N.O.C. a susţinut că declaraţia olografă extrajudiciară a scris-o, în Grecia, la solicitarea inculpatului M.O.O., iar cele declarate nu corespund adevărului.
- Părţile vătămate B.A.C. şi B.M., au declarat, de asemenea, că aspectele scrise în declaraţiile olografe extrajudiciare date la solicitarea inculpatului M.O.O. şi numita N.L., nu corespund adevărului, iar în realitate, situaţia lor a fost identică cu a celorlalte părţi vătămate audiate în cauză.
În cursul urmăririi penale, inculpata M.M. l-a contactat telefonic pe minorul F.D.M. şi i-a cerut să nu relateze adevărul organelor de urmărire penală şi să declare că în Grecia a fost plătit cu suma de 25 euro/zi, cum i-au promis în ţară, că nu a avut actele oprite, fiind cazaţi în condiţii foarte bune.
Cu ocazia audierii, inculpatul M.O.O. a declarat că s-a deplasat în Grecia, la iniţiativa avocatului ales, J.R., care personal, i-a redactat în formă scrisă un model de declaraţie, pe care trebuia să o dea fiecărei persoane dintre cele care se mai aflau la muncă în Grecia.
Inculpatul M.O.O. a depus la dosarul cauzei, în original, înscrisul redactat de avocatul J.R.M., motivând că a fost conceput împreună cu inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S. şi predat inculpatului M.O.O. pentru ca acesta să se deplaseze în Grecia, unde se mai aflau persoane la muncă, pe care inculpaţii doreau să le propună ca martori în apărarea lor. Referitor la conduita avocatului J.R.M. din cadrul Baroului Dolj, la 13 martie 2008, a fost sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova competent material şi teritorial cu efectuarea de cercetări împotriva acestuia.
Prin Ordonanţele nr. 14D/P/2008 din 10 martie 2008, s-a dispus aplicarea măsurii asigurătorii a sechestrului provizoriu asupra autoturismelor, identificate în baza proceselor-verbale existente la dosarul cauzei, iar suma de 2.350 euro, ridicată cu ocazie percheziţiei domiciliare de la domiciliul inculpatului M.M.S., a fost depusă C.E.C.-Sucursala Craiova pe numele inculpatului M.M.S. şi la dispoziţia D.I.I.C.O.T.-Biroul Teritorial Dolj (recipisa de consemnare dlin 28 februarie 2008 şi chitanţa, din 28 februarie 2008). S-a mai reţinut că starea de fapt expusă se probează cu: procesul-verbal de constatare al I.J.P.F. Dolj; sesizarea transmisă prin fax de Ambasada României în Grecia, la 18 decembrie 2007; declaraţiile părţilor vătămate ; titlul de călătorie nr. 2026 din 14 decembrie 2007, emis pentru P.C.A. de Ambasada României în Atena; adresă fără număr a SC M.S.M. SA Craiova; ziarele„G.S." rubrica, Publicitate",16 octombrie 2007, 17 octombrie 2007, 8 octombrie 200, 19, 20, 21 octombrie 2007; procese-verbale ale organelor de poliţie; adresa din 18 aprilie 2008 a Ambasadei României la Atena; titlul de călătorie din 14 septembrie 2007, emis pe numele F.I.I.; procese-verbale de percheziţie domiciliară şi de ridicare a bunurilor mobile de la domiciliul inculpaţilor, descrise în procesele-verbale; recipisa de consemnare din 28 februarie 2008 şi chitanţa din 28 februarie 2008, ambele emise de C.E.C.- Sucursala Craiova; declaraţii extrajudiciare şi planşe foto, depuse de inculpaţii M.F., M.M. şi M.M.S., prin avocatul J.R.M.; declaraţiile martorilor; declaraţiile învinuitei Ş.M.; declaraţiile inculpaţilor M.F., M.M., M.O.O. şi M.M.S.
Cercetând cauza, instanţa a audiat inculpaţii şi părţile vătămate C.V., N.O.C., F.D.M., Ş.D.R., V.S.F., B.A.C., B.M., F.V., F.T., M.C. şi M.L. N.M., Ş.A., C.M., C.A.M., N.S. şi N.G. G.F., G.G.C., G.G.L. şi M.G.I.
Ascultarea celorlalte părţi vătămate nu a fost posibilă, întrucât nu s-au prezentat în instanţă, deşi au fost legal citate.
Situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, existenţa faptelor, cât şi vinovăţia inculpaţilor a fost demonstrată de probatoriu, respectiv de declaraţiile părţilor vătămate, coroborate cu declaraţiile de recunoaştere parţiale făcute de inculpaţi în cele două faze ale procesului, cât şi cu celelalte acte şi lucrări ale dosarului.
În drept, s-a apreciat că faptele săvârşite de inculpaţi, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane, prev. şi ped. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) cu referire la art. 2 pct. 2 lit. a) şi b) din Legea nr. 678/2001, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., şi trafic de minori, prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), alin. (3) cu referire la art. 2 pct. 2 lit. a) şi b) din Legea nr. 678/2001, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
La individualizarea judiciară a pedepselor principale, accesorii şi complementare, instanţa a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv natura infracţiunilor săvârşite, gradul de pericol social al acestora (prin promisiuni mincinoase şi inducerea în eroare a părţilor vătămate), împrejurările în care s-au consumat, cât şi urmările produse.
În cadrul aceleiaşi operaţiuni de stabilire a pedepselor, s-a avut în vedere şi împrejurarea că inculpaţii au săvârşit mai multe infracţiuni în concurs şi au comis infracţiunea de trafic de persoane în formă continuată, dar şi împrejurarea că aceştia au avut o bună conduită până la săvârşirea faptelor pentru care sunt judecaţi, concretizată prin lipsa antecedentelor. Totodată, s-a mai reţinut că în proces, inculpaţii au recunoscut parţial faptele, astfel încât instanţa a reţinut existenţa circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen., în favoarea fiecăruia.
Prin urmare, făcând aplicarea art. 76 lit. b) C. pen., s-au redus pedepsele aplicate sub minimul special prevăzut de lege.
Date fiind prevederile art. 65 C. pen. precum şi natura infracţiunilor comise, inculpaţilor le-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi e) C. pen. pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
Întrucât cele două infracţiuni reţinute în sarcina inculpaţilor au fost săvârşite în concurs, în baza art. 33 lit. a), art. 34 C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale, iar în baza art. 35 C. pen. a celor accesorii, urmând ca aceştia să execute pedeapsa cea mai grea.
S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen. şi art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi e) C. pen.
Sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei, instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile art. 861 C. pen., şi că scopul pedepsei prev. de art. 52 C. pen., poate fi atins şi fără executarea acesteia în regim de detenţie, astfel că s-a dispus suspendarea condiţionată sub supraveghere a pedepselor principale şi a pedepselor accesorii aplicate celor trei inculpaţi pe o durată de 6 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 862C. pen.
Pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpaţii să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea, să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
S-a atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen.
Cu privire la suma 2.350 de euro, găsită la domiciliul inculpaţilor cu ocazia efectuării percheziţiei, asupra căreia s-a instituit de către D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj sechestru potrivit recipisei de consemnare din 28 februarie 2008, instanţa a dispus restituirea, nefiind probe care să ateste provenienţa acesteia din săvârşirea infracţiunilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată.
Sub aspectul laturii civile, instanţa a constatat că părţile vătămate P.J., M.N.A., M.Z.F., C.I.E., P.T. şi P.M., C.V., P.V., L.V., N.O.C., F.D.M., Ş.D.R., V.S.F., B.A.C., B.M., F.V., F.T., M.L. şi M.L., N.M., Ş.A., C.M., S.D.L. şi D.M.D., B.J.N., C.A.M., N.S. şi N.G., G.F., G.G.C., G.G.L. şi M.G.I. s-au constituit părţii civile în cauză, solicitând să fie despăgubite cu sumele pe care ar fi fost îndreptăţite să le primească pentru munca efectuată.
Apreciind că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie prevăzute de art. 998-999 C. civ., sub aspectul existenţei unui prejudiciu patrimonial cert ca întindere, în cauză neexistând posibilitatea de evaluare a acestuia. S-a mai reţinut că părţile vătămate G.G.C., G.G.L. şi M.C. s-au constituit părţi civile şi cu sumele de 500 de euro şi respectiv 1.000 de euro reprezentând daune morale.
Având în vedere consecinţele produse prin săvârşirea infracţiunii, asupra disconfortului creat acestora ca urmare a condiţiilor în care au fost nevoite să locuiască, instanţa, în baza art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. şi art. 998, 999 C. civ., a obligat pe inculpaţi, în solidar, la plata unor daune morale în sumă de câte 1.500 lei faţă de fiecare din cele trei părţi vătămate.
Având în vedere dispoziţiile art. 163 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., s-a menţinut sechestrul dispus prin Ordonanţa nr. 14 D/P/2008 a D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj asupra autoturismelor până la achitarea în întregime a daunelor morale la care au fost obligaţi inculpaţii prin prezenta sentinţă.
Împotriva sentinţei au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj şi inculpaţii M.F., M.M.S. şi M.M.
În motivele scrise de apel, parchetul a invocat nelegalitatea şi netemeinicia soluţiei, sub următoarele motive: instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 71 alin. (2) şi (5) C. pen., care prevăd că o condamnare atrage interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), c) C. pen., respectiv că pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă şi executarea pedepselor accesorii; instanţa a omis aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (2) C. pen., cu ocazia contopirii pedepselor principale şi a pedepselor complementare; nu s-a dispus măsura de siguranţă a confiscării speciale prev.de art. 19 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, rap.la art. 118 lit. e) C. pen., asupra autoturismelor, de la inculpatul M.F. şi de la coinculpatul M.M.S., folosite la săvârşirea faptelor; greşit s-a dispus desfiinţarea sechestrului instituit asupra sumei de 2.350 euro, de către D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj, găsită la domiciliul inculpaţilor, şi consemnată la C.E.C. cu recipisa din din 28 februarie 2008; pedepsele ce s-au aplicat inculpaţilor sunt greşit individualizate, în raport de criteriile prev.de art. 72 C. pen., atât sub aspectul cuantumului, cât şi sub aspectul modalităţii de executare, în cauză fiind nesocotite aspectele ce conturează gradul de pericol social ridicat al faptelor săvârşite de inculpaţi, decurs din modalităţile folosite - prin ameninţare şi violenţă; sub aspectul laturii civile, instanţa a rezolvat greşit cauza, respingând neîntemeiat acţiunile părţilor civile în pretenţii patrimoniale, iar despăgubirile pentru daune morale trebuiau acordate tuturor părţilor respective.
Inculpaţii M.F., M.M.S. şi M.M., au criticat hotărârea primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând atât în motivele scrise, cât şi prin apărător, greşita lor condamnare, apreciind, în esenţă, că activităţile ce le sunt atribuite prin actul de sesizare, însuşite de către instanţă, nu au semnificaţie penală, acestea situându-se, eventual, în zona .raporturilor de muncă, mai precis, că între aceştia şi părţile vătămate a existat o convenţie, în baza căreia primii se obligau să găsească de lucru celor din urmă, considerente pentru care au solicitat adoptarea unei soluţii corespunzătoare de achitare în baza art. 2 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen.
Prin decizia penală nr. 254 din 13 decembrie 2010, Curtea de Apel Craiova, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, împotriva sentinţei penale nr. 8 din 4 februarie 2010, pronunţată de Tribunalul Dolj, în Dosarul nr. 13655/63/2008.
A fost desfiinţată sentinţa cu privire la modalitatea de executare a pedepselor rezultante, cât şi cu privire la greşita aplicare a dispoziţiilor prev. de art. 118 C. pen. şi art. 163 C. proc. pen..
A înlăturat aplicarea dispoziţiilor prev. de art. 861, art. 862 şi art. 864 C. pen., vizând suspendarea condiţionată sub supraveghere a pedepselor principale.
Pe durata prev. de art. 71 alin. (1), (2) C. pen., fiecăruia dintre inculpaţi i-au fost interzise drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., rap. la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, a confiscat de la inculpatul M.F., un autoturism, iar de la inculpatul M.M.S., un autoturism (folosite la săvârşirea faptelor şi sechestrate prin Ordonanţa nr. 14/D/P/2008 a D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Dolj).
A menţinut măsura indisponibilizării sumei de 2.350 euro asupra căreia a fost instituit sechestru de către D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Dolj, găsită la domiciliul inculpaţilor, în vederea reparării pagubelor produse prin săvârşirea infracţiunilor (consemnată la C.E.C. din 28 februarie 2008).
A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate.
A respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii M.F., M.M.S. şi M.M.
În motivare, s-a arătat că prima instanţă, în considerarea unui probatoriu concludent, ce a fost bine apreciat (declaraţiile părţilor vătămate, coroborate cu declaraţiile de recunoaştere parţială a faptelor, cât şi cu celelalte acte şi lucrări ale dosarului), a reţinut în cauză o situaţie de fapt corectă, încadrând judicios activitatea infracţională a celor trei inculpaţi, fiecare dintre aceştia săvârşind, în condiţiile concursului real de infracţiuni prev.de art. 33 lit. a) C. pen., două infracţiuni de trafic de persoane, cu caracter continuat, una prev.de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) rap.la art. 2 pct. 2 lit. a) şi b) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., şi alta, prev.de art. 13 alin. (1) şi (3) rap.la art. 2 pct. 2 lit. a) şi b) din Legea nr. 678/2001, cu art. 41 alin. (2) C. pen.
Pedepsele principale aplicate celor trei inculpaţi, de câte 2, şi respectiv 3 ani închisoare, pentru infracţiunile săvârşite, stabilite prin reţinerea justificată a unor circumstanţe personale atenuante, prev.de art. 74 lit. a) C. pen., au fost apreciate de către instanţă ca just individualizate în raport de criteriile prev.de art. 72 C. pen.
Însă, modalitatea de executare în raport cu pedepsele rezultante aplicate inculpaţilor, prev.de art. 861 C. pen., privind suspendarea condiţionată sub supraveghere a executării, a fost greşit individualizată.
Într-adevăr, potrivit art. 861 C. pen., instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, atunci când pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 ani, şi se apreciază, ţinând seama de persoana acestuia, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment, chiar şi fără executarea pedepsei, că acesta nu va mai săvârşi alte infracţiuni.
În cauză, primele două condiţii enunţate, sunt îndeplinite în raport cu fiecare dintre cei trei inculpaţi.
Însă, aşa cum rezultă din observarea actelor dosarului, inculpaţii, pentru aceleaşi infracţiuni de trafic de persoane, ce fac obiectul de reglementare a Legii nr. 678/2001, au fost arestaţi preventiv într-o altă cauză, prin aceasta dovedind perseverenţă infracţională.
Mai mult, în cadrul operaţiunii concrete de individualizare judiciară a sancţiunii, criteriile arătate în art. 72 C. pen., au o importanţă egală, nesocotirea unuia, ori supraestimarea altuia, antrenând netemeinicia şi, implicit, nelegalitatea soluţiei.
În cauza de faţă, în detrimentul unor aspecte ce conturează gradul de pericol social sporit al faptelor săvârşite, decurs din urmările produse (valoarea umană lezată fiind demnitatea persoanei), instanţa de fond a dat semnificaţie nejustificată împrejurării că, doar pronunţarea condamnării, ar constitui un avertisment suficient pentru inculpaţi, şi că scopul pedepsei s-ar atinge şi fără executarea efectivă a acesteia.
Prin urmare, sub acest aspect, soluţia primei instanţe s-a apreciat netemeinică, iar după desfiinţarea acesteia, faţă de fiecare inculpaţi, vor fi aplicate dispoziţiile prev.de art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen. rap.la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., urmând a fi înlăturate dispoziţiile prev. de art. 861, art. 862 şi art. 864 C. pen., vizând suspendarea condiţionată sub supraveghere a executării pedepselor principale.
De asemenea, în urma examinării, apare ca justificat şi aspectul de nelegalitate vizând aplicarea dispoziţiilor art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. rap.la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.
Din împrejurările cauzei, rezultă că părţile vătămate au fost transportate cu autovehiculele proprietate personală ale inculpaţilor, în Grecia, considerente pentru care, în baza dispoziţiilor mai sus amintite, instanţa trebuia să dispună confiscarea specială de la inculpatul M.F., a unui autoturism, iar de la inculpatul M.M.S., un autoturism, ambele folosite la săvârşirea faptelor şi sechestrate prin Ordonanţa nr. 14D/P/2008 a procurorului D.I.I.C.O.T. -Biroul Teritorial Dolj.
Totodată, din observarea actelor dosarului, a rezultat că potrivit art. 163 alin. (1) şi (3) C. proc. pen., asupra sumei de 2.350 euro, găsită la locuinţa inculpaţilor, a fost instituit un sechestru asigurător, suma respectivă fiind consemnată la C.E.C.
La data instituirii măsurii, organul judiciar a avut în vedere faptul că această sumă poate asigura repararea eventualelor pagube produse prin infracţiune, indisponibilizarea făcându-se în acest scop.
Ori, desfiinţând măsura indisponibilizării acestei sume, prima instanţă a dispus greşit, considerente pentru care, în aplicarea dispoziţiilor art. 163 C. proc. pen., măsura indisponibilizării sumei respective, prin sechestru al procurorului, se impune a fi menţinută.
Analiza primei critici de nelegalitate, invocată în apelul parchetului, vizând încălcarea dispoziţiilor art. 71 alin. (2) şi (5) C. pen., apare de prisos, atâta vreme cât în urma desfiinţării soluţiei, după rejudecare, va fi înlăturată modalitatea de individualizare a executării prev.de art. 861 C. pen.
Criticile de nelegalitate invocate în acelaşi apel, vizând omisiunea aplicării, alături de dispoziţiile art. 33, art. 34 C. pen., şi a dispoziţiilor prev.de art. 35 alin. (2) C. pen., ce reglementează pedeapsa complementară şi măsurile de siguranţă în caz de concurs de infracţiuni - în cazul stabilirii mai multor pedepse complementare, au fost apreciate ca având un caracter formal, oricum, insuficiente să justifice o soluţie de desfiinţare a hotărârii apelate.
Cât priveşte modul de rezolvare a laturii civile, s-a apreciat că prima instanţă, întemeiat, raportându-se judicios la dispoziţiile art. 998, 999 C. civ., ce consacră principiul răspunderii civile delictuale, a stabilit că cererile de despăgubiri civile patrimoniale formulate de părţile civile, nu pot fi primite, întrucât condiţiile răspunderii respective nu sunt îndeplinite, atât existenţa prejudiciului, cât şi existenţa unui raport cauzal între fapte şi prejudiciu, nefiind susţinute de niciun suport probator.
S-au acordat despăgubiri pentru daune morale părţilor vătămate G.G.C., G.G.L. şi M.C., întrucât s-au constituit parte civilă, invocând compensaţia prejudiciului de natură morală, produs prin faptele inculpaţilor.
Apelurile declarate de inculpaţi, cu motivarea că faptele acestora nu au o semnificaţie penală, că între aceştia şi părţile vătămate a existat o convenţie, în baza căreia primii se obligau să găsească de lucru celor din urmă, în Grecia, nu pot fi primite, activitatea infracţională a acestora, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi sub aspect subiectiv, fiind demonstrate.
Împotriva Deciziei penale nr. 254 din 13 decembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova au declarat recurs inculpaţii M.F., M.M.S. şi M.M., solicitând achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 2 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală, avându-se în vedere că raporturile de muncă avute cu părţile vătămate s-au desfăşurat legal. De asemenea, au solicitat schimbarea modalităţii de executare a pedepselor din detenţie în suspendare sub supraveghere, în condiţiile art. 861 şi urm. C. pen., criticând decizia şi pentru greşita confiscare a sumei 2.350 euro, cât şi a autoturismelor inculpaţilor.
Examinând motivele de recurs invocate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursurile inculpaţilor M.F., M.M.S. şi M.M. sunt fondate.
În urma analizării materialului probator administrat s-a reţinut o corectă situaţie de fapt, o justă încadrare a faptelor inculpaţilor M.F., M.M.S. şi M.M., constatând că vinovăţia acestora a fost dovedită şi întrunite condiţiile legale pentru răspunderea penală a inculpaţilor pentru comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori, prev.de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) raportat la art. 2 pct. 2 lit. a) şi b) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 alin. (1) şi (3) rap.la art. 2 pct. 2 lit. a) şi b) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen.
Acţiunile infracţionale ale inculpaţilor au fost dovedite cu probe certe de vinovăţie, în acest sens fiind avute în vedere procesul-verbal de constatare, înscrisuri, procese-verbale de percheziţie domiciliară, coroborate cu declaraţiile părţilor vătămate G.F., G.G.C., G.G.L., N.S., N.G., C.A.M., B.J.D., S.D.L., D.M., Ş.A., C.M., M.G.I., N.M., M.C., M.L., P.J., C.I.E., P.T., P.M., M.N.A., M.Z.F., C.V., P.V., L.V., N.O.C., F.D.M., Ş.D.R., V.S.F., B.A., B.M., F.V., F.T., ale martorilor P.C.L., B.I., P.C.F., M.O.O., F.I.I., S.G., S.E.I., P.M., U.S.M., S.F.I., F.Ş.G., S.C., D.C.M., N.G., M.F.A., N.I., U.I., Ş.M., inclusiv cu relatările inculpaţilor făcute pe parcursul procesului.
Din declaraţiile părţilor vătămate a reieşit că au aflat despre oferta de muncă în Grecia din ziarul G.S. şi s-au întâlnit cu inculpaţii M.F., M.M.S. şi M.M. în municipiul Craiova.
Aceştia le-au precizat că le pot asigura locuri de muncă în Grecia în condiţii avantajoase, la cules de caise, struguri, portocale, urmând să fie plătiţi cu suma minimă de 25 euro pentru ziua de muncă sau cu suma de 750 euro lunar, să le asigure transportul contra sumei de 250 euro şi cazarea în condiţii decente cu suma de 50 euro lunar, astfel că părţile vătămate au acceptat oferta inculpaţilor.
În fapt, după ce au ajuns în Grecia, inculpaţii M.F., M.M.S. şi M.M. le-au reţinut părţilor vătămate actele de identitate şi documentele de călătorie, fiind cazate în condiţii degradante, în camere cu igrasie, în care ploua prin tavan. Condiţiile de muncă impuse au fost împovărătoare şi au constat în recoltarea zilnică de către fiecare parte vătămată a peste 2 tone fructe, pentru încărcarea la capacitate a unui tir de peste 30 tone, părţile vătămate fiind obligate să muncească pe temperaturi extreme şi pe timp de ploaie, fără asigurarea unor minime norme de securitate, transportate pe distanţe mari cu mijloace de transport mărfuri, obligate să achite contravaloarea transportului, ameninţate şi agresate, cu actele de identitate, inclusiv permisele de conducere reţinute de inculpaţi, pentru a le împiedica să se întoarcă în ţară, sumele de bani cuvenite pentru munca prestată fiindu-le însuşite de inculpaţi.
Martorul B.I. a confirmat aspectele relatate de părţile vătămate G.G.L., G.F., G.G.C. şi P.C.A., arătând că acestea au reuşit să fugă din locul unde erau cazate şi supravegheate de inculpaţii M.F., M.M.S. şi M.M., pe timp de ploaie, noaptea, îmbrăcaţi sumar, fără încălţăminte şi murdari de noroi.
În urma percheziţiei domiciliare, în locuinţa inculpaţilor M.F. şi M.M. a fost găsită o declaraţie notarială autentificată prin care M.O.O. a împuternicit-o pe inc. M.M. să circule pe o perioadă de 1 an cu autoturismul (culoare albă), autoturism indicat de părţile vătămate ca fiind folosit la transportul lor.
În acelaşi imobil a fost găsită şi cartea de identitate a părţii vătămate V.S.F.
Aceasta a relatat că a aflat despre oferta de muncă în Grecia din ziarul G.S., l-a contactat pe inculpatul M.F. la numărul de telefon indicat în ziar, s-a întâlnit în Craiova cu M.O.O. de la care a aflat condiţiile de transport, cazare, muncă oferite în Grecia, unde a ajuns în luna octombrie 2007, fiind transportat de M.M.S.. întrucât condiţiile de cazare erau insalubre, normele de muncă excesive, iar actele de identitate i-au fost reţinute de inculpaţii M.F. şi M.M. pentru a-l obliga să achite datorii impuse nejustificat de inc.M.M., partea vătămată V.S. a reuşit să fugă noaptea după ce a obţinut paşaportul turistic trimis din România de fratele său.
La data de 17 octombrie 2007, părţile vătămate G.G.L., G.F., G.G.C., P.C.A., T.F., D.U. şi Ş.D.R. au ajuns în Grecia în localitatea Argos-Ira, fiind cazaţi de inculpaţii M.F. şi M.M.S. într-un imobil situat în plantaţia de portocali. Imobilul era o construcţie din placaj, asemănătoare unor grajduri, compus din două camere destinate muncitorilor, a treia cameră fiind ocupată de inc.M.F. şi M.M.
Imobilul era acoperit cu plăci din azbociment, prin care ploua în cameră, fără apă potabilă, fără lumină, ferestrele fiind vopsite, cu gratii la geamuri, toaletă comună şi paturi metalice suprapuse.
Întrucât părţile vătămate au refuzat să locuiască în imobilul respectiv, inculpaţii M.F. şi M.M. le-au cazat într-un alt imobil, percepându-le câte 60 euro lunar de persoană. Inculpaţii M.F., M.M.S. şi M.M. le-au dus la recoltat de portocale, caise şi struguri, le-a obligat să muncească pe durata unei zile, pe ploaie, fiind transportate zilnic în plantaţiile de struguri aflate la o distanţă de aproximativ 200 km de locul de cazare şi aproximativ 4 ore de mers cu mijloace de transport mărfuri, fără ventilaţie, fără geamuri, cu caroserie metalică ermetică, în care erau înghesuite 14-15 persoane. Pe durata zilei de muncă, inculpaţii M.F., M.M.S. şi M.M. le adresau părţilor vătămate injurii, reproşuri că nu realizează norma de lucru care consta în recoltarea de către un grup de lucru constituit din 12 culegători şi 2 încărcători a cantităţii de 30 tone struguri zilnic, ceea ce reprezenta 2 tone/zi de struguri de fiecare parte vătămată şi în recoltarea la portocale a cantităţii de 34 tone zilnic, revenind fiecăruia 2 tone portocale recoltate zilnic.
Cu privire la minorii P.C.A., G.G.C. şi F.D.M., vârsta acestora a fost cunoscută de inculpaţi, întrucât le-au indicat reprezentanţilor legali (în cazul primilor doi) documentele necesare pentru ca minorii să poată ieşi din ţară, iar cu privire la minorul F.D., inculpaţii au luat la cunoştinţă că acestuia nu i s-a permis ieşirea din ţară, datorită lipsei cazierului judiciar al părţii vătămate N.O.C., însoţitorul minorului.
Probele au relevat că părţile vătămate au fost induse în eroare cu privire la salarizarea şi condiţiile de muncă din Grecia şi că inculpaţii au urmărit trimiterea acestora la muncă în Grecia unde au fost obligate să lucreze în condiţii inferioare celor promise în România, în scopul exploatării lor.
În fapt, în România, inculpaţii M.F., M.M.S. şi M.M. nu au fost autorizaţi conform Legii nr. 156/2000 să îndeplinească atribuţii de agenţi de ocupare a forţei de muncă pentru a desfăşura activităţi de mediere a angajării cetăţenilor români în străinătate; din modul în care inculpaţii au acţionat, reliefat de probele administrate în proces, corect s-a reţinut că infracţiunile de trafic de persoane şi trafic de minori s-au realizat în modalităţile normative enunţate în art. 12 alin. (1) şi art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, constând în recrutarea, transportarea, cazarea şi primirea părţilor vătămate în Grecia prin înşelăciune în scopul exploatării acestora.
În art. 2 pct. 2 din Legea nr. 678/2001, exploatarea unei persoane este definită ca executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii în mod forţat ori cu încălcarea normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate; ţinerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate, ori de aservire.
Inculpaţii prin activitatea lor de recrutare, transportare, cazare şi primire a persoanelor vătămate, inclusiv minori, realizată prin inducerea în eroare a acestora au urmărit exploatarea acestor persoane, în sensul că le-au trimis la muncă în Grecia pentru executarea unor munci, cu încălcarea normelor legale privind salarizarea, condiţiile de muncă referitoare la durata programului de lucru, activităţile efectiv executate, cazarea, fiind ţinute într-o stare de aservire, de dependenţă faţă de inculpaţi care le-au reţinut actele de identitate şi documentele de călătorie, inclusiv permisele de conducere pentru a le împiedica să revină în ţară şi pentru a le determina să lucreze în continuare în condiţiile impuse, fiindu-le însuşite sumele de bani cuvenite pentru munca prestată.
Cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 13 C. proc. pen., invocat de apărare, care a solicitat achitarea inculpaţilor M.F., M.M.S. şi M.M. în temeiul dispoziţiilor art. 2 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., este incident dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care constituie contravenţie sau abatere disciplinată, ori pentru o faptă care ar putea atrage numai răspunderea civilă contractuală sau delictuală (de exemplu, nerespectarea unei obligaţii izvorâte dintr-un contract ş.a.).
În speţă, nu ne aflăm în ipoteza în care inculpaţii au fost condamnaţi pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, probele administrate în proces, ce au constat în declaraţiile părţilor vătămate coroborate cu depoziţiile martorilor, procesele-verbale de percheziţie domiciliară, dovedind că prin acţiunile desfăşurate de aceştia au fost realizate elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori în modalitatea expusă anterior.
Sub acest aspect, critica recurenţilor este nefondată.
În recurs, inculpaţii au invocat şi cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., pedepse greşit individualizate, în raport cu prevederile art. 72 C. pen.
Înalta Curte constată că la individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor pentru faptele săvârşite, au fost avute în vedere corect criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul de lege, natura şi gravitatea faptelor comise - infracţiuni contra libertăţii de voinţă şi acţiune a persoanei -, circumstanţele reale în care au fost săvârşite şi asupra unor minori, urmările produse, precum şi circumstanţele personale ale inculpaţilor. Fiind stabilite pedepse sub minimul special prevăzut de lege ca efect al circumstanţelor atenuante reţinute, s-a avut în vedere într-o măsură suficientă atât datele care circumstanţiază persoana inculpaţilor (vârsta, antecedentele penale), cât şi pericolul social concret al faptelor, pus în evidenţă de împrejurările şi modalitatea în care au acţionat, prin înşelăciune, asupra unui număr mare de părţi vătămate. Inculpaţii sunt necunoscuţi cu antecedente penală, însă această împrejurare este insuficientă a conduce la schimbarea modalităţii de executare a pedepselor din detenţie în suspendarea executării sub supraveghere, în raport cu circumstanţele reale ale comiterii faptelor şi existenţa stărilor de agravare a pedepsei, infracţiunea continuată şi concursul de infracţiuni. De altfel, lipsa antecedentelor penale a fost reţinută şi avută în vedere la individualizarea pedepselor, în sensul aplicării unor pedepse sub minimul special.
Avându-se în vedere dispoziţiile art. 52 C. pen., se constată că pedeapsa - ca măsură de constrângere - are pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală şi judiciară atât în ceea ce priveşte fapta penală săvârşită, cât şi în ceea ce priveşte comportarea făptuitorului.
Pe de altă parte, pedeapsa şi modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât, inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare, ceea ce se realizează prin aplicarea unor pedepse inculpaţilor cu executare în regim de detenţie.
La data de 27 februarie 2008, în urma percheziţiei domiciliare efectuare la locuinţa inculpaţilor M.F. şi M.M. a fost găsită suma de 2350 euro, ce a fost indisponibilizată la C.E.C., conform recipisei de consemnare din 28 februarie 2008.
Întrucât nu există nicio probă care să ateste că banii au provenit din săvârşirea infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, în temeiul dispoziţiilor art. 169 alin. (1) C. proc. pen., se impun a fi restituiţi.
În conformitate cu prevederile art. 163 alin. (1) C. proc. pen., măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanţa de judecată şi constau în indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile şi imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii.
În temeiul dispoziţiilor enunţate, se impune menţinerea sechestrului dispus prin Ordonanţa nr. 14.D/P/2008 a D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj asupra autoturismelor până la achitarea în întregime a daunelor morale către părţile civile la care au fost obligaţi inculpaţii prin hotărârea instanţei de fond.
Măsura de siguranţă a confiscării celor două autoturisme - aparţinând inculpaţilor M.F. şi M.M.S., dispusă în apel este nelegală, întrucât nu s-a dovedit că au servit efectiv la realizarea laturii obiective a infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori, de asemenea nu s-a dovedit că au fost fabricate, pregătite ori adaptate în scopul realizării laturii obiective a acestor infracţiuni.
Sub aceste aspecte, criticile inculpaţilor sunt fondate, fiind incident cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 3859 pct.172 C. proc. pen. - prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, va admite recursurile declarate de inculpaţii M.F., M.M.S. şi M.M. împotriva Deciziei penale nr. 254 din 13 decembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Va casa, în parte, decizia penală atacată, numai cu privire la greşita confiscare de la inculpatul M.F. a unui autoturism, iar de la inculpatul M.M.S. a unui autoturism, (folosite la săvârşirea faptelor şi sechestrate prin Ordonanţa nr. 14D/P/2008 a D.I.I.C.O.T.-Biroul Teritorial Dolj), precum şi la greşita menţinere a măsurii indisponibilizării sumei de 2350 euro, asupra căreia a fost instituit sechestru de către D.I.I.C.O.T.-Biroul Teritorial Dolj, găsită la domiciliul inculpaţilor, în vederea reparării pagubelor produse prin săvârşirea infracţiunilor (consemnată la C.E.C. la 28 februarie 2008).
Va menţine dispoziţiile din sentinţa penală nr. 8 din 4 februarie 2010 a Tribunalului Dolj, secţia pentru minori şi familie, în sensul că:
Va menţine sechestrul dispus prin Ordonanţa nr. 14D/P/2008 a D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj asupra autoturismelor, până la achitarea în întregime a daunelor morale la care au fost obligaţi inculpaţii prin sentinţa anterior menţionată;
Va dispune desfiinţarea sechestrului instituit de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj asupra sumei de 2.350 euro - recipisa de consemnare din 28 februarie 2008.
Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Va constata că recurenţii inculpaţi au fost reţinuţi de la 27 februarie 2008 la 28 februarie 2008.
Onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenţii inculpaţi, în sumă de câte 75 lei, până la prezentarea apărătorului ales, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimatele părţi civile şi pentru intimata parte vătămată, în sumă de câte 150 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de inculpaţii M.F., M.M.S. şi M.M. împotriva Deciziei penale nr. 254 din 13 decembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Casează, în parte, decizia penală atacată, numai cu privire la greşita confiscare de la inculpatul M.F. a unui autoturism, iar de la inculpatul M.M.S. a unui autoturism folosite la săvârşirea faptelor şi sechestrate prin Ordonanţa nr. 14D/P/2008 a D.I.I.C.O.T.-Biroul Teritorial Dolj, precum şi la greşita menţinere a măsurii indisponibilizării sumei de 2.350 euro, asupra căreia a fost instituit sechestru de către D.I.I.C.O.T.-Biroul Teritorial Dolj, găsită la domiciliul inculpaţilor, în vederea reparării pagubelor produse prin săvârşirea infracţiunilor (consemnată la C.E.C. la 28 februarie 2008).
Menţine dispoziţiile din sentinţa penală nr. 8 din 4 februarie 2010 a Tribunalului Dolj, Secţia pentru minori şi familie, în sensul că:
- menţine sechestrul dispus prin Ordonanţa nr. 14D/P/2008 a D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj asupra autoturismelor, până la achitarea în întregime a daunelor morale la care au fost obligaţi inculpaţii prin sentinţa anterior menţionată;
- dispune desfiinţarea sechestrului instituit de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj asupra sumei de 2350 euro - recipisa de consemnare din 28 februarie 2008.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Constată că recurenţii inculpaţi au fost reţinuţi de la 27 februarie 2008 la 28 februarie 2008.
Onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenţii inculpaţi, în sumă de câte 75 lei, până la prezentarea apărătorului ales, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimatele părţi civile şi pentru intimata parte vătămată, în sumă de câte 150 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 decembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4280/2011. Penal. Infracţiuni de corupţie... | ICCJ. Decizia nr. 4341/2011. Penal. Traficul de droguri (Legea... → |
|---|
