ICCJ. Decizia nr. 593/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Încheiereanr. 593/2011
Dosar nr. 1642/1/2010
Şedinţa publică din 18 aprilie 2011
Deliberând asupra conflictului de competenţă de faţă, pe baza materialului şi lucrărilor din dosarul cauzei, constată:
Prin sentinţa civilă nr. 9763 din 17 noiembrie 2010 Judecătoria Bacău, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei materiale privind capătul de cerere având ca obiect contestaţia vizând lămurirea titlului executoriu şi a declinat în favoarea Curţii de Apel Bacău cererea având ca obiect contestaţia cu referire la lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu.
Pentru a dispune astfel Judecătoria Bacău a reţinut următoarele:
Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 08 octombrie 2010 contestatoarea SC O.M.S.V.I.G. SA a formulat în contradictoriu cu S.D., contestaţie împotriva somaţiei nr. 245 din 05 octombrie 2010 emisă de BEJ M.I. şi contestaţie privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu. A mai solicitat contestatoarea şi suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare.
În motivarea cererii contestatoarea a arătat următoarele:
Prin blocarea conturilor bancare sunt afectate plăţile dosarelor de daună ale asiguraţilor contestatoarei, nu există temerea că după soluţionarea contestaţiei se va sustrage de la executarea silită întrucât datorită plăţilor ce trebuie efectuate către asiguraţi contestatoarea este nevoită să aibă zilnic lichidităţi în cont, în plus aceasta a achitat de bună voie debitul datorat iar în situaţia în care contestaţia la executare va fi soluţionată în mod nefavorabil, va achita de bunăvoie debitul datorat astfel cum a procedat şi până acum.
În ce priveşte contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, s-a arătat că prin Decizia penală nr. 374/2010 pronunţată de Curtea de Apel Bacău a fost respins-recursul formulat de SC O.M.S.V.I.G. SA, aceasta fiind obligată la plata sumei de, 150.000 euro echivalent în lei, dar fără a se menţiona la data cărui curs euro se va face plata acestor despăgubiri, lucru ce se impune a fi lămurit din punctul de vedere al contestatoarei.
În ce priveşte contestaţia la executarea silită, a solicitat contestatoarea a se constata că plata despăgubirii cuvenite creditorului a fost achitată integral motiv pentru care se impune anularea formelor de executare silită.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 194 lei, taxă de timbru în cuantum de 10 lei şi timbru judiciar de 5,5 lei
Ulterior, contestatoarea a formulat precizări la acţiune arătând că titlu executoriu este sentinţa penală nr. 87 din 20 octombrie 2010 pronunţată de Judecătoria Bacău modificată prin Decizia penală nr. 374 din 17 iunie 2010, situaţie în care hotărârea ce trebuie lămurită este sentinţa penală nr. 87 din 20 octombrie 2010.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare deoarece a rămas fără obiect şi respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei la executare.
Odată cu întâmpinarea au fost depuse la dosarul cauzei copii ale deciziei penale nr. 374 din 17 iunie 2010 şi ale sentinţei penale nr. 87 din 20 octombrie 2010.
Părţile au solicitat disjungerea capătului de cerere având ca obiect contestaţia la executare de capătul de cerere având ca obiect contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu.
La termenul din 17 noiembrie 2010 instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Bacău în favoarea Curţii de Apel Bacău pentru capătul de cerere având ca obiect lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu.
Analizând cu prioritate excepţia necompetenţei materiale raportat la acte dosarului şi la dispoziţiile legale incidente, instanţa a reţinut următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 415 alin. (1) C. proc. pen., hotărârile instanţelor penale devin executorii la data când au rămas definitive. Potrivit dispoziţiilor art. 416 C. proc. pen., „ hotărârile primei instanţe rămân definitive :
1. la data pronunţării, dacă hotărârea nu este supusă apelului şi nici recursului;
2. la data expirării termenului de apel :
a) când nu s-a declarat apel în termen;
b) când apelul declarat a fost retras înăuntrul termenului...", iar potrivit dispoziţiilor art. 417 C. proc. pen., „hotărârea instanţei de recurs rămâne definitivă la data pronunţării acesteia când:
a) recursul a fost admis şi procesul a luat sfârşit în faţa instanţei de recurs, fără rejudecare; b) cauza a fost rejudecată de către instanţa de recurs, după admiterea recursului; c) cuprinde obligarea la plata cheltuielilor judiciare, în cazul respingerii recursului".
În consecinţă, titlul executoriu ce stă la baza executării silite în prezenta cauză este Decizia penală nr. 374 din 17 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bacău (prin care a fost casată în parte atât Decizia din apel cât şi sentinţa penală pronunţată de Judecătoria Bacău, numai cu privire la cuantumul daunelor morale acordate părţii civile şi greşita obligare a acestuia la plata cheltuielilor de judecată), aceasta conţinând dispoziţii susceptibile a fi puse în executare silită şi nu sentinţa penală nr. 87 din 20 octombrie 2010 pronunţată de Judecătoria Bacău.
Conform dispoziţiilor art. 446 C. proc. pen., „dispoziţiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile şi la cheltuielile judiciare cuvenite părţilor se execută potrivit legii civile", iar potrivit dispoziţiilor art. 400 alin. (2) C. proc. civ., „contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută".
Faţă de dispoziţiile legale mai sus analizate, instanţa a constatat întemeiată excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Bacău motiv pentru care a admis-o şi, în temeiul dispoziţiilor art. 158 alin. (3) C. proc. civ., a trimis cererea având ca obiect contestaţie privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, instanţei competente, respectiv Curţii de Apel Bacău.
În temeiul dispoziţiilor art. 165 C. proc. civ. a disjuns capetele de cerere având ca obiect contestaţia la executarea silită şi suspendarea formelor de executare.
Curtea de Apel Bacău, investită cu soluţionarea cauzei în urma declinării de competenţă, în baza deciziei penale nr. 108 a Secţiei penale, cauze minori şi familie, din data de 3 februarie 2011, în temeiul art. 42 C. proc. pen., coroborat cu art. 461 alin. 1 lit. c) C. proc. pen. şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău şi constatând ivit conflictul negativ de competenţă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca şi regulator de competenţă.
În motivarea soluţiei, Curtea de Apel a invocat următoarele aspecte:
Contestaţia la executare, cale extraordinară de atac, se înfăţişează ca un procedeu jurisdicţional de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale.
Cazul contestaţiei la executare prevăzut în art. 461 lit. c) C. proc. pen., poate fi invocat atunci când se iveşte o nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare la executare.
Competenţa de a rezolva contestaţia la executare revine unor instanţe diferite, în funcţie de cazul pe care se întemeiază contestaţia.
În art. 461 alin. (2) C. proc. pen., se arată că în cazurile prevăzute în lit. a), b) şi c) contestaţia se face, după caz, la instanţa de executare sau la instanţa prevăzută în alin. (1) sau al art. 461, iar în cazul prevăzut la lit. c) la instanţa care a pronunţat hotărârea care se execută.
Prin contestaţia la executare formulată în prezenta cauză, SC O.M.S.V.I.G. SA, a solicitat lămurirea dispozitivului sentinţei penale nr. 87/2010, hotărâre pronunţată de secţia penală a Judecătoriei Bacău în dosarul nr. 9134/180/2009, aşa cum a fost modificată prind Decizia penală nr. 374/2010.
Prin Decizia penală mai sus menţionată, au fost casate în parte hotărârile pronunţate în cauză, doar în ceea ce priveşte cuantumul daunelor morale, care a fost majorat la suma de 150.000 Euro de la 70.000 lei, dispoziţia privind plata sumei de bani. reprezentând despăgubiri civile, cu titlu de daune morale, rămânând neschimbată.
În opinia Curţii, ceea ce se execută în sensul prevederilor legale mai sus analizate, este dispoziţia dată prin minuta întocmită cu ocazia deliberărilor pe fond a cauzei de către Judecătoria Bacău, care a dispus plata acestei sume şi nu dispozitivul deciziei penale pronunţate în recurs şi care a vizat doar câtimea despăgubirilor penale nu şi dispoziţia de plată.
În condiţiile în care această dispoziţie privind plata despăgubirilor civile cu titlu de daune morale ar fi fost dispusă pentru prima data de către instanţa de recurs, competenţa de soluţionare a cererii privind lămurirea dispozitivului deciziei ar fi revenit cu certitudine acestei instanţe, prin interpretarea că ceea ce se execută este dispozitivul hotărârii penale prin care iau decizii executorii.
În consecinţă, reţinând că instanţa de executare este instanţa care a dispus executarea dispoziţiei de plată în sarcina petentei, respectiv Judecătoria Bacău, secţia penală, iar formularea cererii a vizat în mod expres dispozitivul sentinţei penale a acestei instanţe, aşa cum rezultă din conţinutul cererii aflată la fila 8 dosar 16136/180/2010, Curtea de Apel Bacău în temeiul art. 42 C. proc. pen., coroborat cu art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, Judecătoriei Bacău, ca instanţă de executare a sentinţei penale de condamnare şi de obligare la plata de despăgubiri civile.
Constatând că în cauză a intervenit un conflict negativ de competenţă, s-a dispus sesizarea I.C.C.J., ca şi regulator de competenţă.
Examinând conflictul negativ de competenţă creat, Înalta Curte expune:
Interpretarea logică a dispoziţiilor art. 463 C. proc. pen. - text de lege ce reglementează contestaţia privitoare la dispoziţiile civile - conduce la concluzia că în ipoteza prevăzută în art. 461 lit. c) C. proc. pen. - precum în speţa de faţă - şi anume, contestaţia la executare formulată când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare la executare - competenţa de soluţionare aparţine instanţei care a pronunţat hotărârea care se execută.
În prezenta cauză, contestatoarea SC O.M.S.V.I.G. SA a solicitat lămurirea dispoziţiilor sentinţei penale nr. 87/2010, hotărâre pronunţată de Secţia penală a Judecătoriei Bacău în dosarul nr. 9134/180/2009 prin care dezlegând acţiunea penală, instanţa a procedat şi la soluţionarea acţiunii civile adiacente exercitate în cauză.
Sentinţa penală invocată a fost modificată, în ceea ce priveşte cuantumul daunelor morale acordate părţii civile prin Decizia penală nr. 374 din 17 iunie 2010 a Curţii de Apel Bacău, prin care au fost casate în parte atât Decizia nr. 168/A din 22 aprilie 2010, cât şi sentinţa penală nr. 87 din 20 ianuarie 2010 a Judecătoriei Bacău.
Deşi modificată sentinţa penală nr. 87 din 20 ianuarie 2010 a Judecătoriei Bacău, în ceea ce priveşte cuantumul daunelor morale, este de necontestat aspectul că dispoziţia privind plata unei sume de bani, cu titlu de daune morale, astfel cum a fost statuat iniţial de către instanţa de executare - Judecătoria Bacău, a rămas neschimbată, ceea ce a suportat modificare fiind câtimea ei nu dispoziţia de plată.
Prin urmare, prin modificarea adusă sentinţei instanţei de executare, Curtea de Apel Bacău nu a devenit instanţa ce a pronunţat hotărârea ce urmează a se executa, întrucât obligarea la plata daunelor morale nu s-a dispus prima dată de către instanţa de recurs, ci de către Judecătoria Bacău care a dispus plata daunelor morale.
De altfel, este de observat că însăşi contestatoarea, în cuprinsul contestaţiei la executare formulate în temeiul art. 461 lit. c) C. proc. pen., a solicitat în mod expres lămurirea dispozitivului sentinţei penale nr. 87 din 20 ianuarie 2010 a Judecătoriei Bacău.
Apreciind, astfel cum Curtea de Apel a făcut-o, că ceea ce urmează a se executa, în sensul dispoziţiilor art. 461 lit. c) - art. 463 alin. (1) C. proc. pen., este dispoziţia de obligare la plata daunelor morale, statuată prin sentinţa instanţei de executare (Judecătoria Bacău), şi nu dispozitivul deciziei penale a instanţei de recurs, prin care a fost modificată câtimea despăgubirilor, dispoziţia de plată fiind anterioară, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Bacău, instanţă căreia îi va trimite dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N .
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatoarea SC O.M.S.V.I.G. SA în favoarea Judecătoriei Bacău, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 573/2011. Penal. Conflict de competenţă... | ICCJ. Decizia nr. 605/2011. Penal. Conflict de competenţă... → |
|---|
