ICCJ. Decizia nr. 615/2011. Penal. Conflict de competenţă (pozitiv/negativ) (art. 43 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Încheiereanr. 615/2011
Dosar nr. 132/90/2011
Şedinţa publică din 19 aprilie 2011
Asupra conflictului negativ de competenţă.
În baza lucrărilor dosarului, instanţa constată următoarele:
La data de 14 aprilie 2011 Înalta Curte a fost sesizată de Tribunalul Harghita cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între această instanţă şi Tribunalul Vâlcea.
Prin sentinţa penală nr. 72 din 25 martie 2011, Tribunalul Harghita, secţia penală, în baza art. 42 C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul B.A.V. în favoarea Tribunalului Vâlcea.
În baza art. 43 C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Harghita şi Tribunalul Vâlcea, urmând a fi înaintat dosarul instanţei superioare comune, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
În baza art. 3002 raportat la art. 160b alin. (3) şi art. 44 C. proc. pen., a fost înlocuită măsurii arestării preventive a inculpatului B.A.V. cu măsura obligării de a nu părăsi ţara .
Pentru a decide astfel Tribunalul Harghita a reţinut că motivul invocat de Tribunalul Vâlcea, precum că strămutarea operează de drept, nu poate fi însuşit, întrucât interpretează greşit Decizia de strămutare, atribuindu-i o dispoziţie inexistentă.
Interpretarea deciziei ar da posibilitatea instanţei să o aplice în cazuri inexistente la data luării acesteia. La data luării deciziei de strămutare, instanţa nu a fost sesizată cu privire la inculpatul B.A.V., ca urmare aplicarea acestei decizii de strămutare în cazul acestui inculpat ar însemna luarea unei hotărâri de strămutare de către o instanţă necompetentă.
Normele de procedură penală nu pot fi interpretate largo senso, tocmai pentru a preveni situaţiile abuzive.
De asemenea, nu se poate reţine că motivele strămutării cauzei operează automat şi în cazul acestui inculpat.
Constatând că Tribunalul Harghita nu este competent să judece dosarul privind pe inculpatul B.A.V. după nici un criteriu, în baza art. 42 C. proc. pen. a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.
Tribunalul Vâlcea prin sentinţa penală nr. 46 din 9 martie 2011 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita reţinând următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 77D/P/2010 al DIICOT - Biroul Teritorial Vâlcea, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului B.A.V. pentru săvârşirea infr. prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplicarea art. 33 lit. a), b) C. pen.
S-a reţinut în actul de sesizare că în jurul numitului P.N. s-a constituit o grupare infracţională, din care făcea parte şi inculpatul B.A.V., axată pe comiterea de fapte penale din sfera criminalităţii informatice, pentru obţinerea de foloase materiale, care acţiona, în principal, în România, Cehia şi Statele Unite ale Americii.
În cadrul acestui grup s-au creat mai multe „ nuclee" , acestea fiind reprezentate , fie de coordonatori ai persoanelor care postează oferte dolosive, intră în contact cu victimele şi le determină să încheie tranzacţii frauduloase, fie de coordonatori ai persoanelor care au rolul de a încasa sumele de bani expediate de victime, transferate atât prin sisteme rapide de bani , cât şi în conturi bancare.
În activitatea de coordonare, P.N., era sprijinit direct de B.D.D., acesta asigurând logistic activitatea membrilor grupului, iar T.C.M. şi N.A., apropiaţi ai acestuia, aveau rolul de a rula sume de bani provenite din fraude informatice.
Privitor la prima activitate descrisă, rol de coordonator a avut I.S., care supraveghea activitatea desfăşurată şi de V.V.N. şi B.F.V.
Tot astfel, F.I.O., cu sprijinul lui I.L.C. şi T.M.R., coordona activitatea desfăşurată, printre alţii, de C.M., D.C.I., G.M.S., D.M.A.
De asemenea, inculpatul B.A.V., G.M.A., C.A.C., fie efectuau direct activităţi de introducere sau modificare de date informatice prin care rezultau date necorespunzătoare adevărului, în vederea fraudării unor cetăţeni străini cu ocazia încheierii de tranzacţii prin internet, fie sprijineau aceste activităţi nemijlocit prin punerea la dispoziţie a mijloacelor materiale, inclusiv tehnice şi altor resurse prin care să fie comise faptele, având în supraveghere alte persoane .
Activităţi de introducere sau modificare de date informatice prin care au rezultat date necorespunzătoare adevărului , în vederea fraudării cetăţenilor străini, au fost desfăşurate şi de C.O.V., P.M.L., I.C.A., cel din urmă coordonând şi activitatea lui C.I.D.
Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte ridicarea sumelor de bani transferate de victime, F.C.C. a colaborat cu N.E.M., cei doi coordonând activitatea desfăşurată în S.U.A. de mai multe persoane , printre care S.C.G., N.C.J., ş.a.
O implicare similară în activităţile de încasare a sumelor de bani din S.U.A., prin supravegherea de conturi bancare deschise de mai multe persoane pe nume fictive, a fost desfăşurată, printre alţii, de F.C.A., în timp ce T.F.T. coordona astfel de activităţi pe teritoriul Marii Britanii.
Iniţial, inculpatul B.A.V., alături de persoanele amintite, presupus implicate în activitatea infracţională descrisă , a fost cercetat în dosarul nr. 69D/P/2008 instrumentat de DIICOT - Biroul Teritorial Vâlcea.
Ulterior, prin rechizitoriul din 23 septembrie 2010 întocmit de DIICOT - Biroul teritorial Vâlcea în dosarul nr. 69D/P/2008, s-a dispus trimiterea în judecată a persoanelor menţionate anterior, sub aspectul săvârşirii, după caz, infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) c. pen. şi art. 23 din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cauza fiind înregistrată, mai întâi, pe rolul Tribunalului Vâlcea şi mai apoi, urmare strămutării, pe rolul Tribunalului Harghita (dosar nr. 3468/90/2010).
Totodată, s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de inculpatul B.A.V., la acel moment arestat preventiv în lipsă, formându-se, astfel, dosarul nr. 77/D/P/2010, la rându-i trimis ulterior în judecată, sesizat în acest sens fiind Tribunalul Vâlcea ( dosar nr. 132/90/2011).
Tribunalul Vâlcea a reţinut că strămutarea judecării cauzelor penale constituie un caz de prorogare judiciară a competenţei teritoriale, producându-se o deplasare a acesteia între instanţe de acelaşi grad.
Într-o asemenea situaţie, are loc o deviere a traseului procesului penal de la traseul teritorial firesc, competenţa teritorială legală fiind înlocuită cu una judiciară delegată.
Aşa cum s-a decis în practica judiciară , admiterea cererii de strămutare produce efecte in rem şi erga omnes , cauza penală fiind strămutată în întregul ei şi pentru toate părţile.
Din perspectiva acestor consideraţii Tribunalul Vâlcea a apreciat că se impune declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita.
Înalta Curte sesizată cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Vâlcea şi Tribunalul Harghita constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza privind pe inculpatul B.A.V. trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din legea nr. 39/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplicarea art. 33 lit. a), b) C. pen. este Tribunalul Vâlcea pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 30 alin. (2) C. proc. pen. Judecarea cauzei revine aceleia dintre instanţele competente potrivit alin. (1) în a cărei rază teritorială s-a efectuat urmărirea penală.
Urmărirea penală a fost efectuată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Biroul Teritorial Vâlcea , unitate aflată în raza de competenţă teritorială a Tribunalului Vâlcea . Iniţial Tribunalul Vâlcea a fost sesizat cu rechizitoriul nr. 69/D/P/2008 al DIICOT Vâlcea formându-se dosarul nr. 3468/90/2010, cauză care ulterior a fost strămutată la Tribunalul Harghita.
Faţă de inculpat a fost disjunsă cauza, fiind trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 77/D/P/2010 al DIIICOT Vâlcea din data de 02 ianuarie 2011.
Este indubitabil că a fost trimis în judecată pentru fapte săvârşite împreună cu inculpaţii trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 69/D/P/2008, care face obiectul dosarului nr. 3468/90/2010, însă Înalta Curte apreciază că hotărârea de strămutare operează numai în ce priveşte dosarul nr. 3468/90/2010 neproducând nici un efect asupra prezentei cauze.
Înalta Curte constată cu în prezenta cauză nu se regăseşte niciunul din cazurile de indivizibilitate prevăzute expres şi limitativ de legiuitor în dispoziţiile art. 33 C. proc. pen. pentru a se stabili competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Harghita.
Ca atare în situaţia de faţă operează prevederile art. 30 alin. (2) C. proc. pen. referitoare la competenţa teritorială, Tribunalul Vâlcea fiind instanţa competentă să soluţioneze pricina ce formează obiectul dosarului 132/90/2011, instanţă căreia îi va trimite cauza spre competentă soluţionare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P UN E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul B.A.V. în favoarea Tribunalului Vâlcea.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 606/2011. Penal. Conflict de competenţă... | ICCJ. Decizia nr. 639/2011. Penal. înlocuirea măsurii... → |
|---|
