ICCJ. Decizia nr. 619/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 619/2011

Dosar nr. 373/45/2010

Şedinţa publică din 17 februarie 2011

Asupra recursului penal de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 75 din 30 septembrie 2010 a Curţii de Apel Iaşi, pronunţată în Dosarul nr. 373/45/2010, în baza disp. art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul S.M., în calitate de reprezentant legal al minorei S.G. împotriva rezoluţiei din 20 septembrie 2009 emisă în Dosarul nr. 331/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi şi a rezoluţiei procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi nr. 291/II/2/2010 din 7 mai 2010.

A fost obligat petentul la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea, a reţinut că prin plângerea înregistrată la Curtea de Apel Iaşi sub nr. 373/45/2010, petentul S.M. în calitate de reprezentant legal al minorei S.G. a solicitat instanţei de judecată desfiinţarea rezoluţiei procurorului de caz din data de 20 octombrie 2009 emisă în Dosarul nr. 331/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi prin care s-a dispus în conformitate cu art. 228 alin. (6) şi art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorii Z.L., M.L.E., R.D., N.I., N.O., S.Ş., N.G., A.E., A.A., A.V., T.M., cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 180 C. pen., art. 181 alin. (1) C. pen., art. 182 C. pen., art. 192 alin. (2) C. pen., art. 250 alin. (3), (4) şi (5) C. pen., art. 217 C. pen., art. 20 raportat la art. 174-175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi rezoluţiei procurorului, general din data de 7 mai 2010 prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea promovată.

Împotriva aceloraşi rezoluţii a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi sub nr. 386/45/2010 o nouă plângere formulată de petent.

La termenul de judecată din data de 6 iulie 2010 s-a dispus reunirea cauzelor, instanţei mai întâi sesizate revenindu-i competenţa de a judeca plângerea promovată de petent.

În motivarea plângerii petentul a susţinut că soluţia pronunţată de procuror este nelegală şi netemeinică, apreciind că nu s-au efectuat verificări cu privire la existenţa vinovăţiei persoanelor reclamate sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 180, art. 181, art. 182, art. 192, art. 250, art. 217 şi art. 20 raportat la art. 175 lit. i) C. pen., ceea ce a impus desfiinţarea rezoluţiei şi trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale.

Totodată, s-a precizat că în cauză au fost respectate prevederile legii procesual-penale cu privire la termenul de introducere a plângerii.

Examinând actele şi lucrările dosarului nr. 331/P/2007, Curtea a constatat următoarele:

Petentul S.M., în calitate de reprezentant legal al minorei S.G. a formulat plângere împotriva numiţilor Z.L., M.L.E., R.D., N.I., N.O., S.Ş., N.G., A.A., A.E., A.V., T.M., acuzându-i de comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 180, art. 181 alin. (1), art. 182, art. 192 alin. (2), art. 250 alin. (3), (4) şi (5), art. 217, art. 20 raportat la art. 174-175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

A susţinut în motivarea plângerii că, în dimineaţa zilei de 20 iulie 2010, făptuitorii Z.L. – şef al I.J.P. Iaşi, cu gradul de comisar şef de poliţie, M.L.E. –şeful Poliţiei Municipiului Iaşi, cu grad de comisar, T.M. – şef al Inspectoratului de Jandarmi Iaşi, împreună cu alţi lucrători de poliţie, au participat la o acţiune comună, având ca obiectiv punerea în executare a mandatelor de executare a pedepsei închisorii, emise pe numele unor persoane care locuiau în cartierul de rromi Z. din comuna C., judeţul Iaşi.

În baza unui plan comun, făptuitorii, înarmaţi cu pistoale, arme de vânătoare, bastoane şi gaze lacrimogene, în acţiunea de căutare şi prindere a persoanelor condamnate care s-au sustras de la executarea pedepselor, s-au manifestat violent, folosind armele din dotare, ceea ce a condus la rănirea gravă, prin împuşcare a minorei S.G., în vârstă de 12 ani în regiunea inghinală stângă cu corp străin (alice) migrator cu localizare finală în artera lombară inferioară a pulmonului stâng, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale şi au fost de natură a-i pune viaţa în primejdie.

În urma investigaţiilor efectuate de specialişti s-a stabilit că în situaţia de faţă (migrarea corpului străin) conduita chirurgicală de specialitate a fost tratamentul conservator, cu urmărirea bolnavei, şi la apariţia primelor semne de complicaţii reevaluare cu probabilitatea intervenţiei chirurgicale.

În urma efectuării de acte premergătoare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor reclamate de reprezentantul legal al părţii vătămate, prin rezoluţia din 20 octombrie 2009 dată în Dosarul nr. 331/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitori, reţinându-se că faptele reclamate au fost comise în condiţiile art. 44 C. pen., respectiv, art. 45 C. pen.

S-a susţinut că modul în care făptuitorii au pus în aplicare planul comun de acţiune a dovedit că sub aspect subiectiv nu au urmărit rănirea sau uciderea unor persoane din localitatea Z.C. ci, doar au ripostat la actele de agresiune exercitate de către unii locuitori, acţionând în stare de legitimă apărare şi în stare de necesitate, în sensul dispoziţiilor art. 44 C. pen., respectiv art. 45 C. pen., cauze care înlătură caracterul penal al faptei.

Drept urmare, în sarcina făptuitorilor nu au putut fi reţinute infracţiunile reclamate în condiţiile în care lipseşte unul din elementele constitutive, şi anume, vinovăţia.

Plângerea formulată de petent împotriva soluţiei adoptate în Dosarul nr. 331/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, a fost supusă controlului procurorului general, care, prin rezoluţia din 7 mai 2010 a respins-o ca tardivă, cu motivarea că nu a fost respectat termenul de 20 de zile prevăzut de art. 278 alin. (3) C. proc. pen.

Investită cu judecarea plângerii promovate de petent, Curtea a constatat că plângerea formulată de reprezentantul legal al părţii vătămate minore S.G. a fost inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 2781 C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale date de procuror, persoana vătămată poate face plângere în termen de 20 de zile de la comunicarea de către procuror a modului de rezolvare, potrivit de art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Din examinarea textului mai sus menţionat a rezultat că pentru exercitarea dreptului procesual reglementat, în art. 2781 C. proc. pen. legea a prevăzut termene şi condiţii.

Prima condiţie înscrisă în text a fost că o astfel de plângere împotriva soluţiei de neurmărire a putut fi făcută doar „după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale”.

Or, potrivit art. 278 alin. (3) C. proc. pen. în cazul rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe rezoluţie persoanelor interesate.

Pe de altă parte, potrivit art. 185 C. proc. pen., când pentru exercitarea unui drept procesul legea a prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia a atras decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen.

În speţă, rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale a fost comunicată petentului la data de 4 noiembrie 2009, dovada de primire şi procesul-verbal de predare fiind semnate de o rudă a petentului, conform prevederilor art. 179 alin. (1) C. proc. pen.

Plângerea împotriva soluţiei procurorului de caz a fost depusă la procurorul general la data de 22 aprilie 2010, cu depăşirea termenului de 20 de zile, care potrivit textului mai sus menţionat a fost un termen de decădere a petentului din exerciţiul dreptului de a cere instanţei controlul rezoluţiei procurorului în procedura prevăzută în art. 2781 C. proc. pen.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs petentul, criticând hotărârea ca netemeinică şi nelegală.

Înalta Curte, analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, cât şi din oficiu, conform disp. art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., constată că aceasta este nefondată.

În mod corect a decis prima instanţă că plângerea formulată de petent este inadmisibilă, întrucât a fost tardiv introdusă la 22 aprilie 2010, cu depăşirea termenului legal de 20 de zile, având în vedere că rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale a fost comunicată petentului la 4 noiembrie 2009.

De aceea, constatând că hotărârea primei instanţei este temeinică şi legală, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul formulat şi, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., îl va obliga pe petent la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petiţionară S.G., prin reprezentant legal S.M. împotriva sentinţei penale nr. 75 din 30 septembrie 2010 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 200 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 februarie 2011.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 619/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs