ICCJ. Decizia nr. 1297/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Revizuire - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1297/2012
Dosar nr. 669/32/2011
Şedinţa publică din 24 aprilie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Petentul R.M., a adresat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, o cerere prin care a solicitat revizuirea mai multor hotărâri judecătoreşti, printre care, sentinţele penale nr. 43 din 26 aprilie 2011, 61 din 7 iunie 2011 şi 121 din 23 septembrie 2010, susţinând că nu au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului sau asigură drepturile părţilor, că nu a fost lăsat în instanţă să apere interesele familiei sale, nu au fost administrate toate probele necesare pentru aflarea adevărului, faptele şi împrejurările reţinute nu corespund prevederilor legale, soluţiile pronunţate nefiind conforme cu scopul procesului penal.
După efectuarea cercetărilor, procurorul a înaintat întregul material, împreună cu concluziile formulate.
Din actele şi lucrările dosarului, Curtea a reţinut următoarele:
- Prin sentinţa penală nr. 121 din 23 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 514/32/201, definitivă la data de 10 februarie 2011, prin respingerea recursurilor, s-a dispus respingerea ca nefondată a plângerii formulate de petentul R.M., împotriva rezoluţiei nr. 394/P/2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău;
- Prin sentinţa penală nr. 43 din 26 aprilie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 173/32/2011, s-a dispus trimiterea cererii de revizuire a sentinţei susmenţionate, formulate de petentul R.M., Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, conform art. 397 alin. (1) C. proc. pen.;
- Prin sentinţa penală nr. 61 din 07 iunie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 284/32/2011, Curtea de Apel Bacău, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de petentul R.M., împotriva sentinţei penale nr. 121 din 23 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bacău.
Parchetul, a concluzionat că cererea de revizuire este inadmisibilă, întrucât priveşte hotărâri pronunţate în materia plângerilor la soluţie, reglementate de art. 2781C. proc. pen.
Curtea de Apel Bacău prin sentinţa penală nr. 139 din 6 decembrie 2011 a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire, motivat de faptul că pe calea extraordinară de atac a revizuirii, pot fi revizuite doar hotărârile determinate de dispoziţiile art. 393 C. proc. pen. prin care se rezolvă fondul cauzei şi numai pentru cazurile prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Împotriva acestei hotărâri, petentul revizuient a formulat recurs, motivele fiind cuprinse în partea introductivă.
Recursul este nefondat.
Pentru soluţionarea unei cereri de revizuire instanţa are în vedere dispoziţiile art. 393 şi 394, din economia cărora rezultă condiţiile revizuirii - de calea de atac extraordinară prin care se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reţinute printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Or, aşa cum rezultă din aceste reglementări, hotărârile judecătoreşti definitive prin care se rezolvă fondul cauzei pot fi revizuite, per a contrario hotărârile prin care nu se rezolvă fondul cauzei nu pot fi supuse revizuirii.
Ca atare, în raport cu soluţiile ce pot fi pronunţate în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) şi b) C. proc. pen. nu se poate considera că într-o astfel de etapă procesuală s-ar rezolva fondul cauzei, deoarece niciuna dintre soluţii nu implică stabilirea existenţei faptei şi vinovăţiei potrivit art. 345 C. proc. pen., respectiv condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal.
Cum sentinţele au fost respinse, ca nefondate, în temeiul juridic sus arătat în raport de corelarea dispoziţiilor art. 393-394 C. proc. pen., se impune concluzia inadmisibilităţii controlului judiciar, cu consecinţa respingerii cererii pentru acest motiv, în situaţia formulării de către partea interesată a simplei nemulţumiri cu privire la hotărârea a cărei retractare se cere sau a simplei afirmării a nelegalităţii şi netemeiniciei acesteia. Or, a interpreta altfel ar însemna să se încalce principiul constituţional statuat în art. 129 din Constituţia României potrivit căruia părţile interesate, care îşi legitimează calitatea procesuală pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii.
Pe de altă parte, prin decizia nr. XVII din 19 martie 2007 pronunţată în recursul în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a statuat că cererile de revizuire formulate împotriva hotărârilor pronunţate în temeiul art. 2781C. proc. pen. sunt inadmisibile.
Ca atare, în raport de cele de mai sus, Înalta Curte constată că în mod legal şi temeinic, instanţa de fond a dispus respingerea cererii de recuzare, ca inadmisibilă, astfel că recursul este nefondat şi va fi respins în temeiul dispoziţiilor art. 38515pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul R.M. împotriva sentinţei penale nr. 139 din 06 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 24 aprilie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 1295/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 1358/2012. Penal. Strămutare (art. 55 şi... → |
---|