ICCJ. Decizia nr. 1535/2012. Penal. Infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice (O.U.G nr. 195/2002). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1535/2012
Dosar nr. 1311/44/2011
Şedinţa publică din 11 mai 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 486/P/2011 din 20 octombrie 2011, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului M.E.A. pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, prevăzută de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
În fapt, prin actul de inculpare s-au reţinut următoarele:
La data de 17 iulie 2011, inculpatul M.E.A. a condus autoturismul, pe bd. G.C. din municipiul Galaţi, pe direcţia de deplasare dinspre str. B. spre str. R.N.
Pe timpul deplasării, lucrătorii de poliţie din cadrul Biroului Rutier Galaţi au surprins aparatul radar că inculpatul M.E.A. circula cu o viteză de 74 km/h, prin localitate.
În acest context, lucrătorii de poliţie l-au oprit, regulamentar, pe inculpat.
Cu acea ocazie, inculpatul M.E.A. a precizat lucrătorilor de poliţie că nu avea documentele legale asupra sa.
Deoarece nu purta centura de siguranţă, nu avea documentele legale asupra sa şi pentru că a condus cu o viteză de 74 km/h în localitate, lucrătorii de poliţie au întocmit procesul-verbal din 17 iulie 2011, ora 11.57, şi au aplicat inculpatului o amendă în sumă de 268 RON şi 4 puncte de penalizare.
În urma verificărilor efectuate de lucrătorii de poliţie, prin apel unic de urgenţă 112, s-a comunicat că inculpatului i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice din data de 22 mai 2011 pe o perioadă de 90 zile.
Fiind întrebat în legătură cu aceste aspecte, în prezenţa martorului C.F.C., inculpatul a precizat lucrătorilor de poliţie că a predat permisul de conducere la Serviciul Poliţiei Rutiere Galaţi, unde i s-a emis o dovadă provizorie fără valabilitate, însă perioada de suspendare a expirat. De asemenea, inculpatul a menţionat că a condus autoturismul pe str. D.C. până la benzinărie de pe bd. G.C. şi că voia să se întoarcă la domiciliul său.
Prin adresa din 05 octombrie 2011, Serviciul Rutier Vaslui a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi xerocopii de pe adresele din 13 mai 2011 emise către Serviciul Rutier Galaţi şi către inculpatul M.E.A., precum şi de pe confirmarea de primire.
Astfel, prin adresa cu din 13 mai 2011, Serviciul Rutier Vaslui a comunicat că inculpatului i-a fost suspendată exercitarea dreptului de conducere pe o perioadă de 120 zile, începând cu data de 22 mai 2011.
La data de 26 mai 2011, ora 15.26, lucrătorii de poliţie din cadrul Serviciului Rutier Galaţi au eliberat inculpatului dovada fără drept de circulaţie, în care s-a menţionat în mod expres „suspendarea începe cu data de 22 mai 2011/120 zile”.
Fiind audiat, cu respectarea drepturilor procesuale, inculpatul M.E.A. a declarat că „în anul 2010, iarna, data nu o mai reţin exact, am fost surprins cu aparatul radar în municipiu Bârlad având o viteză de 101 km/h. Am formulat contestaţie la Judecătoria Bârlad, contestaţie care mi-a fost respinsă”.
În cursul urmăririi penale, inculpatul a precizat că, la data de 22 mai 2011, a predat permisul de conducere la Serviciul Poliţiei Rutiere Galaţi, unde i s-a eliberat o dovadă de predare a permisului, însă nu i s-a comunicat perioada suspendării.
În final, inculpatul a menţionat că avea cunoştinţă că i s-a suspendat exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de 3 luni de zile, însă a avut convingerea că perioada respectivă a expirat.
În faţa instanţei de judecată, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul M.E.A. a înţeles să se prevaleze de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., arătând că recunoaşte în totalitate fapta în modalitatea reţinută în actul de sesizare şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le însuşeşte.
Instanţa a procedat la audierea inculpatului, respectiv a luat act de manifestarea de voinţă a acestuia şi a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea art. 3201 C. proc. pen.
Instanţa a reţinut că din ansamblul probelor administrate în cursul urmăririi penale (proces-verbal; declaraţii martor asistent; adresa din 05 octombrie 2011; adresa din 13 mai 2011 emise de Serviciul Rutier Vaslui, dovadă) coroborate cu declaraţia de recunoaştere a inculpatului dată în faţa instanţei rezultă că în ziua de 17 iulie 2011, în jurul orei 11.57, inculpatul M.E.A. a condus autoturismul, pe bd. G.C. din municipiul Galaţi, deşi exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată din data de 22 mai 2011.
Constatând săvârşirea de către inculpat, cu vinovăţie, a unei fapte prevăzute de legea penală, rămâne de analizat dacă fapta prezintă pericol social – aceasta fiind, potrivit prevederilor art. 17 C. pen., una dintre trăsăturile esenţiale ale infracţiunii.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social, s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 181 alin. (2) C. pen.
Astfel, având în vedere modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, scopul urmărit, împrejurările în care fapta a fost comisă (relatate anterior), urmarea produsă, persoana şi conduita inculpatului, avocat în cadrul Baroului Galaţi, fără antecedente penale, cunoscut ca o persoană cu o conduită exemplară atât în relaţiile de serviciu, cât şi în societate, ţinând cont totodată şi de conduita manifestată pe parcursul procesului penal, recunoaşterea sinceră şi regretarea faptei, instanţa apreciază că prin conţinutul ei concret, fapta inculpatului aduce o atingere minimă valorilor apărate de lege (siguranţa participanţilor la traficul rutier) şi nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
S-a apreciat că cele întâmplate reprezintă un accident şi nu un obicei în viaţa inculpatului, iar fapta sa nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, prin aceasta aducându-se o infimă încălcare legii penale.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. b)1 C. proc. pen. raportat la art. 181 C. pen., a dispus achitarea inculpatului M.E.A. pentru fapta de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, prevăzută de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
Instanţa de judecată a apreciat că poate dispune achitarea inculpatului conform art. 10 lit. b)1 C. proc. pen. şi în situaţia în care în speţă sunt incidente prevederile art. 3201 C. proc. pen.
Prevederile art. 3201 C. proc. pen. nu înlătură din sfera de aplicabilitate soluţia de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. b)1 C. proc. pen. şi nici nu impune instanţei efectuarea cercetării judecătoreşti prin administrarea nemijlocită a probatoriilor.
În consecinţă, prin sentinţa penală nr. 201/F din 23 decembrie 2011, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. b)1 C. proc. pen. şi art. 181 C. pen., a achitat pe inculpatul M.E.A., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen.
În baza art. 91 lit. c) C. pen., a aplicat inculpatului M.E.A. o amendă administrativă de 700 RON.
În baza art. 192 alin. (1) pct. 1 lit. d) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul M.E.A. la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, criticile formulate de acesta vizând netemeinicia soluţiei de achitare a inculpatului, cuantumul eronat al cheltuielilor de judecată la care a fost obligat inculpatul şi individualizarea greşită a cuantumului amenzii cu caracter administrativ.
În susţinerea recursului, parchetul a invocat cazurile de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 16, 172 şi 14 C. proc. pen.
Analizând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate prin prisma cazurilor de casare invocate, conform art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., în baza căruia instanţa de recurs examinează cauza nu numai prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 C. proc. pen., cât şi din perspectiva art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că recursul declarat de parchet este, în parte, fondat, urmând a fi admis pentru considerentele ce urmează:
Reţine Înalta Curte că situaţia de fapt a fost în mod temeinic stabilită de instanţa de fond care a realizat o analiză amplă şi obiectivă a întregului ansamblu probator administrat în timpul procesului penal, încadrarea juridică dată faptei este justă şi corespunde situaţiei de fapt, în mod corect, apreciind instanţa de fond că se impune achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b)1 C. proc. pen. şi art. 181 C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. şi aplicarea unei amenzi administrative acestuia.
Astfel, rezultă din probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât şi în mod direct şi nemijlocit în faza de cercetare judecătorească că, în ziua de 17 iulie 2011, în jurul orei 11.57, inculpatul M.E.A. a condus autoturismul pe bd. G.C. din municipiul Galaţi, deşi exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată din data de 22 mai 2011.
În mod corect a fost respinsă cererea parchetului de condamnare a inculpatului pentru fapta sus-menţionată, întrucât aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, avându-se în vedere modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, scopul urmărit, împrejurările în care fapta a fost comisă, urmarea produsă, persoana şi conduita inculpatului, care nu are antecedente penale, cât şi conduita manifestată pe parcursul procesului penal, de recunoaştere sinceră şi regret a faptei, aspecte ce au condus la aprecierea că, prin conţinutul ei concret, fapta inculpatului a adus o atingere minimă valorilor apărare de lege şi nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Recursul formulat de parchet este admisibil, însă sub aspectul cuantumului amenzii administrative aplicate inculpatului.
Astfel, Înalta Curte apreciază că, având în vedere că inculpatul a reiterat comportamentul contravenţional ce a determinat, iniţial, suspendarea exercitării dreptului de a conduce, cât şi scopul educativ al amenzii administrative, se impune majorarea amenzii administrative aplicate inculpatului de la 700 la 1.000 RON.
Sub aspectul cheltuielilor de judecată la care a fost obligat inculpatul, Înalta Curte apreciază că acestea au fost corect stabilite de instanţa de fond şi nu se impune majorarea acestora.
Faţă de considerentele arătate, Înalta Curte urmează să admită recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi împotriva sentinţei penale nr. 201/F din 23 decembrie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, să caseze în parte sentinţa penală atacată şi, rejudecând în fond, să majoreze amenda administrativă aplicată inculpatului de la 700 RON la 1.000 RON.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi împotriva sentinţei penale nr. 201/F din 23 decembrie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat M.E.A.
Casează în parte sentinţa penală atacată şi, rejudecând în fond, majorează amenda administrativă aplicată inculpatului de la 700 RON la 1.000 RON.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul-inculpat M.E.A., în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1479/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1540/2012. Penal. Propunere de arestare... → |
|---|
