ICCJ. Decizia nr. 2820/2012. Penal. Recunoaşterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (Legea 302/2004). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2820/2012
Dosar nr. 3781/2/2012
Şedinţa publică din 13 septembrie 2012
Deliberând asupra recursului de faţă, pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin sentinţa penală nr. 228 din 01 iunie 2012, şedinţa camerei de consiliu a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi a recunoscut şi pus în executare sentinţa penală nr. 797/2009 a Tribunalului Ordinar din Ferrera, Italia, definitivă la 16 octombrie 2009, sentinţa nr. 967/2009 a Tribunalului Ordinar din Ferrera, Italia, definitivă la 21 noiembrie 2009, sentinţa nr. 907/2010 a Tribunalului Ordinar din Ferrera, Italia, definitivă la 01 octombrie 2010 şi sentinţa nr. 11756/2010 a Tribunalului Ordinar din Ferrera, definitivă la 31 octombrie 2010.
A dispus transferarea persoanei condamnate H.P., într-un penitenciar din România, pentru continuarea executării pedepsei de 7 ani şi 1 lună şi a amenzii de 474 euro, precum şi a pedepsei complementare prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) şi e) C. pen. şi art. 71 C. pen., într-un penitenciar din România.
S-a computat executarea pedepsei din data de 06 septembrie 2008 la zi.
Onorariu avocat din oficiu în sumă de 320 RON s-a suportat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, la data de 09 mai 2012 a fost înregistrată la această instanţă sub nr. 3781/2/2012 cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti privind persoana condamnată H.P., în vederea recunoaşterii şi punerii în executare a sentinţei nr. 797/2009, emisă în data de 28 mai 2009 de Tribunalul Ordinar din Ferrera, definitivă la 16 octombrie 2009, sentinţei nr. 967/2009 emisă în data de 30 iunie 2009 de Tribunalul Ordinar din Ferrera, definitivă la 21 noiembrie 2009, sentinţei penale nr. 907/2010 emisă la data de 21 mai 2010 de Tribunalul Ordinar din Ferrera definitivă la 01 octombrie 2010, sentinţa nr. 11756/2010, emisă în data de 07 mai 2010 de Curtea de Apel din Bologna, Secţiunea II, reformând sentinţa emisă în data de 13 mai 2009 de GUP pe lângă Tribunalul Ordinar din Ferrera, definitivă la 31 octombrie 2010, în cadrul procedurii de soluţionare a cererii formulate de autorităţile judiciare din Republica Italia, privind transferarea susnumitului pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România.
Din verificările efectuate la Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală de Paşapoarte şi Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de date, a rezultat că persoana condamnată H.P. este cetăţean român, fiind astfel îndeplinită condiţia prevăzută de art. 3 lit. a) din Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg şi art. 143 lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată.
Din cumularea pedepselor efective în baza ordinului Procuraturii Republicii de pe lângă Curtea de Apel din Bologna a rezultat o pedeapsă totală de 7 ani şi 1 lună închisoare, din care au fost deduse 180 zile pentru eliberare anticipată.
Data de la care curge pedeapsa este 06 septembrie 2008 şi data la care se încheie executarea anticipată a pedepsei este 08 aprilie 2012.
A fost îndeplinită condiţia prevăzută de art. 3 lit. c) din Convenţie şi art. 143 lit. c) din Legea nr. 302/2004.
Din actele transmise de autorităţile judiciare italiene a rezultat următoarea situaţie de fapt privind activitatea infracţională a lui H.P.:
La data de 02 noiembrie 2007, sus-numitul a sustras 7 sticle de băutură din supermarketul C. din Comacchio.
La data de 26 martie 2007, a sustras 6 rezerve de tuş pentru imprimantă de diferite culori din supermarketul I. din Ferrera.
La datele de 01 martie 2007 şi 03 martie 2007 a sustras o sticlă de lichior digestiv şi 2 cutii de prezervative din Centrul Comercial C. din Ferrera.
La data de 04 septembrie 2009, împreună cu alte persoane, au constrâns-o prin violenţă pe partea vătămată D.V. în vederea practicării de relaţii sexuale, dar infracţiunea a rămas în fază de tentativă datorită intervenţiei forţelor de ordine.
Faptele reţinute în sarcina persoanei condamnate H.P. au corespondent în legislaţia penală română realizând conţinutul constitutiv al infracţiunilor prevăzute de art. 208 alin. (1)-209 alin. (1) lit. e) C. pen., art. 208 alin. (1)-209 alin. (1) lit. e) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 20 C. pen. raportat la art. 197 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) C. pen.
Persoana condamnată H.P. a fost de acord cu transferarea sa într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei pronunţate de autorităţile italiene. A fost astfel, îndeplinită condiţia prevăzută de art. 3 lit. d) din Convenţie şi art. 143 lit. d) din Legea nr. 302/2004, republicată.
Persoana condamnată H.P., se află încarcerată în Centrul Penitenciar Ferrera, Republica Italia.
Faţă de aceste împrejurări, s-a admis sesizarea Curţii de Apel Bucureşti.
S-a recunoscut şi s-a pus în executare sentinţa nr. 797/2009, sentinţa nr. 967/2009, sentinţa nr. 6907/2010 şi sentinţa nr. 11756/2010 emise de Tribunalul Ordinar din Ferrera.
S-a dispus transferarea persoanei condamnate H.P. pentru continuarea executării pedepsei de 7 ani şi o lună şi a amenzii de 474 euro, precum şi a pedepsei complementare prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) şi e) C. pen. şi art. 71 C. pen. într-un penitenciar din România.
S-a computat executarea pedepsei din data de 06 septembrie 2008 la zi.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs în termen legal condamnatul H.P., invocând aspecte de nelegalitate şi netemeinicie.
S-a susţinut că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile în vederea recunoaşterii şi punerii în executare a sentinţei penale nr. 797/2009 a Tribunalului Ordinar din Ferrera, Italia, hotărârea nefiind definitivă.
Examinând sentinţa recurată, prin prisma criticilor aduse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consideră legală şi temeinică recunoaşterea şi punerea în executare a sentinţei penale nr. 797/2009 a Tribunalului Ordinar din Ferrera, Italia, cu consecinţa transferării persoanei condamnate H.P. într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei de 7 ani şi o lună şi a amenzii de 474 euro, precum şi a pedepsei complementare stabilite.
În urma verificărilor efectuate a reieşit în mod neîndoielnic că persoana condamnată H.P., cetățean român a suferit mai multe condamnări, în baza sentinţei penale nr. 797/2009 emisă la 28 mai 2009 de Tribunalul Ordinar din Ferrera, definitivă la 16 octombrie 2009, sentinţa nr. 967/2009, emisă la 30 iunie 2009 de Tribunalul Ordinar din Ferrera, definitivă la 21 noiembrie 2009, sentinţa penală nr. 907/2010, emisă la 21 mai 2010 de Tribunalul Ordinar Ferrera, definitivă la 01 octombrie 2010, sentinţa nr. 11756/2010 emisă în data de 07 mai 2010 de Curtea de Apel din Bologna.
Din cumularea pedepselor efective în baza ordinului Procuraturii Republicii de pe lângă Curtea de Apel din Bologna rezultat o pedeapsă totală de 7 ani şi o lună închisoare, fiind deduse 180 zile pentru eliberare anticipată şi 474 euro, precum şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) şi e) C. pen. şi art. 71 C. pen.
În examinarea cerinţelor transferării urmare a recunoaşterii hotărârii penale străine de condamnare, conform art. 143 din Legea nr. 302/2004, republicată, instanţa fondului a constatat, în mod justificat, satisfăcute condiţiile dublei încriminări, dar şi a existenţei unor hotărâri definitive de condamnare, a consimţământului exprimat de persoana condamnată în vederea transferării sale într-un penitenciar din România, precum şi a duratei pedepsei de executat.
În contextul îndeplinirii exigenţelor art. 143 din lege, cererea formulată de autorităţile judiciare din Republica Italia, însoţită de documentele prev. de art. 6 pct. 2 din Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983, este pe deplin întemeiată.
În virtutea considerentelor ce preced Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge recursul declarat de condamnatul persoană transferabilă H.P. împotriva sentinţei penale nr. 228 din 01 iunie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, şi va obliga recurentul condamnat persoană transferabilă la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul persoană transferabilă H.P. împotriva sentinţei penale nr. 228 din 01 iunie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă recurentul condamnat persoană transferabilă la plata sumei de 520 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2819/2012. Penal. Recunoaşterea hotărârilor... | ICCJ. Decizia nr. 2823/2012. Penal → |
|---|
