ICCJ. Decizia nr. 2856/2012. Penal
| Comentarii |
|
în baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul M. ( fost H.) H., la pedeapsa de 8 ani închisoare.
în baza art. 65 alin. (1) C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a desfășura activitatea de administrator în cadrul vreunei societăți comerciale) pe o perioadă de 4 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.
în baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.
în baza art. 35 alin. (1) C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a desfășura activitatea de administrator în cadrul vreunei societăți comerciale) pe o perioadă de 4 ani, care se execută după executarea pedepsei principale potrivit art. 66 C. pen.
în baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 14 C. proc. pen. au fost admise acțiunile civile formulate de părțile civile și a fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile, după cum urmează: 32 575,33 lei pentru partea civilă SC D.F.I. SRL; 151 325,16 lei plus dobânda legală la data plății efective pentru partea civilă SC I.C.I.E. SRL; 36 765,55 lei pentru partea civilă SC E.C. SRL; 78 457,74 lei pentru partea civilă SC M.C. SRL; 337 186,94 lei pentru partea civilă SC C.E. SRL, prin lichidator E.C.I. I.P.U.R.L. - administrator T.C.; 178 489,63 lei pentru partea civilă SC B.I. SRL și 860 883,21 lei plus dobânda legală și rata inflației la data plății efective pentru partea civilă SC R. SRL.
în baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
în baza art. 193 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare efectuate de partea civilă SC R. SRL.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Prin contractul de cesiune încheiat cu P.C., la data de 05 aprilie 2004, numita M.P. a cesionat părțile sociale ale SC P.C. SRL, devenind asociat unic și administrator al acestei societăți.
însă de activitatea firmei s-a ocupat soțul acesteia, inculpatul M. (fost H.) H. în acest sens M.P. a emis o procură prin care îl împuternicea pe soțul său "să semneze valabil în numele său și pe seama SC P.C. SRL ordine de plată, file cec și orice efecte de comerț sau titluri de credit". în baza acestei împuterniciri inculpatul a deschis cont în numele societății la R.B. - Agenția Moșilor și apoi a coordonat întreaga activitate comercială desfășurată de către SC P.C. SRL.
Activitatea firmei consta în principal în achiziționarea de produse din carne de pasăre pe care ulterior inculpatul le vindea la diverși beneficiari prin magazinul pe care-l deținea în București.
Inculpatul M.H. a derulat relații comerciale cu societățile părți vătămate din cauză, până la sfârșitul lunii iulie 2005. Din acel moment a început să achiziționeze în continuare marfa de la furnizori, pe care ulterior nu a mai plătit-o.
în scopul desfășurării activității infracționale a identificat doi cetățeni din Republica Moldova care au achiziționat părțile sociale ale SC P.C. SRL.
Astfel, contractul de cesiune părți sociale a fost încheiat de către M.P. și cetățenii din Republica Moldova - C.M. și C.V. la Cabinetul Individual de Avocatură "Z.L." la data de 02 august 2005. Din procesul-verbal nedatat, atașat în fotocopie la dosarul cauzei, rezultă că, cu ocazia cesiunii, M.P. a predat noilor asociați, C.M. și C.V., "toate actele contabile ale SC P.C. SRL: NIR-urile, facturile fiscale, trei ștampile rotunde, ștampile cu contul băncii precum și trei carnete cu cecuri". în realitate, procesul verbal este nereal. Bunurile menționate în cuprinsul său (sau cel puțin o parte din acestea) nu au fost predate noilor asociați ci reținute de inculpat și folosite la desfășurarea activității infracționale.
Fără a le aduce la cunoștință furnizorilor săi că soția a cesionat părțile sociale ale SC P.C. SRL și nu mai deține nicio calitate în firmă, și după data de 02 august 2005 s-a prezentat administrator al societăți și a achiziționat în continuare produse. Aceste produse au fost achitate prin file cec sau bilete la ordin emise de inculpat în numele SC P.C. SRL deși nu mai avea nici o calitate în societate.
Inculpatul M.H. a achiziționat produse de la societățile părți vătămate până la data de 23 august 2005, indicându-le reprezentanților acestora că este în continuare administrator al SC P.C. SRL.
în seara zilei respective inculpatul a părăsit România pentru o perioadă lungă de timp.
Prima filă cec respinsă de bancă a fost introdusă la plată la data de 24 august 2005.
Prin activitatea infracțională inculpatul M.H. a prejudiciat un număr de opt societăți comerciale: SC D.P.I. SRL, SC C.C. SRL, SC I.C.I.E. SRL, SC E.C. SRL, SC M.C. SRL, SC C.E. SRL și SC F.C. SRL, cauzându-le un prejudiciu în valoare totală de 1.497.204,23 lei, astfel:
1. în perioada 2004 - august 2005 între SC D.P.I. SRL și SC P.C. SRL s-au desfășurat relații comerciale, prima societate livrând către ultima produse de carne de pui din standul deținut în depozitul A. din București. în momentul livrării mărfii, comandată personal de inculpatul M.H., era emisă factură fiscală. Produsele achiziționate erau achitate de inculpat cu file cec sau bilete la ordin, semnate, ștampilate și cu data scadentă trecută de acesta.
La începutul relațiilor comerciale inculpatul a garantat prețul vânzării cu o filă cec lăsată garanție în alb reprezentanților SC D.P.I. SRL. în dimineața zilei de 15 august 2005 acesta a retras fila cec respectivă, motivând că-i este necesară.
în ziua de 23 august 2005, inculpatul M.H. s-a deplasat în incinta depozitului A. cumpărând de la societate marfa în valoare de 32.602,66 lei, conform facturii fiscale din 23 august 2005. Marfa a fost transportată cu autoutilitara, condusă de către S.G., care îl însoțea pe inculpat.
în seara zilei în care a achiziționat marfa inculpatul a părăsit teritoriul României pentru o perioadă mai lungă de timp, neachitând produsele cumpărate nici până în prezent.
2. în perioada 2004 - august 2005, SC C.C. SRL, administrată de cetățeanul turc K.O., a livrat către SC P.C. SRL reprezentată de către inculpat, produse din carne de pasăre.
De fiecare dată când dorea să cumpere marfa M.H. se deplasa la magazinul firmei însoțit de o autoutilitară cu șofer în care încărca produsele achiziționate. După încărcarea mărfii era emisă factură fiscală de către reprezentanții vânzătorului, iar inculpatul achita prețul cu filă cec care o semna și completa și urma să fie introdusă la plată la o dată ulterioară, stabilită de comun acord.
în ziua de 28 iulie 2005 inculpatul s-a deplasat la magazinul aparținând SC C.C. SRL de unde a achiziționat marfă în valoare de 153.162 lei, conform facturii fiscale din 28 iulie 2005. Pentru plata acesteia a înmânat reprezentanților vânzătorului șase file cec cu scadențe în perioada 11 august - 24 august 2005.
în aceeași zi a ridicat de la SC C.C. SRL marfă în valoare de 172.859 lei, conform facturii fiscale din 28 iulie 2005. Pentru plata acesteia inculpatul M.H. a emis trei file cec, astfel; în valoare de 28.800 lei cu scadență la 12 august 2005, în valoare de 28.800 lei, cu scadență la 17 august 2005 și, tot în valoare de 28.800 lei, cu scadență la data de 17 august 2005. Pentru diferența de bani, până la suma de 172.859 lei, inculpatul a promis că va aduce instrumente de plată în altă zi, ceea ce nu s-a mai întâmplat.
La data de 19 august 2005, inculpatul s-a prezentat din nou la magazinul SC C.C. SRL, ca reprezentant al SC P.C. SRL, a luat legătura cu numitul K.O. - administratorul primei. Neaducându-i la cunoștință că a cesionat părțile sociale ale SC P.C. SRL, a achiziționat în numele societății marfa în valoare de 61.139 lei. Pentru plata a emis filele cec în valoare de 30.570 lei, cu scadența la 02 septembrie 2005 și, în valoare de 30.569 lei, cu scadență la 06 septembrie 2005.
Fiind introduse la plată filele cec au fost refuzate de bancă pe motiv lipsă totală disponibil.
3. în luna august 2005, SC I.C.I.E. SRL, a desfășurat relații comerciale cu SC P.C. SRL, constând în vânzarea, respectiv cumpărarea de produse alimentare congelate, în mai multe etape.
Astfel, în patru rânduri, în perioada 10 august - 20 august 2005, SC I.C.I.E. SRL a livrat către SC P.C. SRL, reprezentată de către inculpatul M.H., marfa în valoare totală de 151.325,16 lei, conform facturilor fiscale atașate la dosar. Pentru plată inculpatul a emis file cec și bilete la ordin, scadente în perioada 20 august - 25 august 2005. Fiind introduse la bancă, instrumentele de plată au fost respinse pe motiv lipsă totală disponibil. Prejudiciul cauzat nu a fost recuperat.
Administratorul SC I.C.I.E. SRL, S.T. a avut reprezentarea, indusă de inculpat, că desfășoară relații comerciale cu SC P.C. SRL. în realitate firma fusese cesionată de soția sa, prin intermediul și ajutorul său, încă din data de 02 august 2005, înainte de inițierea relațiilor de afaceri.
4. în cursul anului 2005, SC E.C. SRL a livrat produsele alimentare către SC P.C. SRL, reprezentată de către inculpatul M.H.
Acesta comanda marfa, iar la livrare, în urma emiterii facturii fiscale, o achita cu filă cec sau bilet la ordin. Relațiile s-au desfășurat fără incidente până în ziua de 09 august 2005.
Pentru marfa achiziționată în acea zi, conform facturii fiscale din 09 august 2005, inculpatul a achitat cu filă cec, doar contravaloarea a jumătate din preț. Tot în calitate de fals reprezentant al SC P.C. SRL, s-a prezentat la magazinul SC E.C. SRL și a achiziționat produse și în zilele de 12 și 13 august 2005, pe care le-a achitat cu file cec, semnate, ștampilate și completate la rubrica "data emiterii" de către inculpat.
La scadență reprezentanții societății au completat integral filele cec emise de inculpat și le-au introdus la plată, fiind respinse de bancă.
Valoarea mărfii cumpărate și neachitate se ridică la suma de 36.765,55 lei, sumă cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal.
5. în cursul anilor 2004 - 2005 SC M.C. SRL a desfășurat relații comerciale cu SC P.C. SRL, societate administrată și reprezentată de către inculpatul M.H. în desfășurarea relațiilor comerciale inculpatul se prezenta la magazinul vânzătorului, având instrumentele de plată semnate, ștampilate și completate la rubrica "data scadentă".
Marfa comandată era încărcată în mijlocul de transport de care era însoțit, ocazie când se emitea și factura fiscală corespunzătoare.
Filele cec înmânate ca instrumente de plată erau completate cu sumele convenite cu inculpatul urmând să fie introduse la plată la datele menționate pe ele. La începutul relației dintre părți inculpatul a înmânat reprezentanților SC M.C. SRL o fila cec drept garanție, însă cele ce fac obiectul cauzei au fost înmânate ca instrumente de plată.
Astfel, la data de 11 august 2005, inculpatul M.H. s-a prezentat la punctul de lucru al societății parte vătămată situat în depozitul A., ridicând, ca reprezentant al SC P.C. SRL, marfa în valoare de 67.455 lei, fiind emisă factura fiscală din 11 august 2005. Pentru plata prețului inculpatul a emis două file cec, scadente la 21.08 și, respectiv, 01 septembrie 2005.
La data de 19 august 2005, în mod asemănător, inculpatul a achiziționat marfa în valoare de 11.002,74 lei, conform facturii fiscale din 19 august 2005. Pentru plata acesteia a promis că aduce filă cec în zilele următoare ceea ce nu s-a realizat.
Filele cec primite de la inculpat au fost introduse la plată și respinse de bancă pe motiv: lipsă totală disponibil în cont, client aflat în interdicție bancară de a emite cecuri.
6. începând cu anul 2004 SC C.E. SRL a desfășurat relații comerciale cu SC P.C. SRL, reprezentată de către inculpatul M.H. în baza acestora, prima societate a livrat mărfuri către cea de-a doua, fiind emise facturi fiscale. Relațiile s-au desfășurat fără incidente până în luna iulie 2005, inculpatul achitând de fiecare dată cu file cec sau bilete la ordin.
începând cu iulie 2005, până la 18 august 2005, inculpatul a achiziționat marfa în valoare totală de 337.187 lei, pentru plata căreia a emis un număr de 11 file cec, scadente în perioada august - septembrie 2005.
Fiind introduse la plată, au fost refuzate din lipsă disponibil în cont, client aflat în interdicție bancară. Instrumentele de plată au fost semnate și ștampilate de către inculpat și completate în prezența acestuia de către angajați ai SC C.E. SRL, cu ocazia emiterii facturilor corespunzătoare.
7. în cursul anului 2005 SC F.C. SRL a desfășurat relații comerciale cu SC P.C. SRL reprezentată de inculpatul M.H. Acesta se prezenta la magazinul SC F.C. SRL, lua legătura cu administratorul său, cetățeanul libanez Z.A. Inculpatul comanda marfă, facturată la momentul livrării. Plata era făcută cu file cec sau bilete la ordin pe care M.H. le ștampila și completa integral.
în perioada 21 iulie 2005 - 22 august 2005, inculpatul a achiziționat în numele SC P.C. SRL, marfa în valoare totală de 473.723,21 lei și a achitat-o cu 6 file cec și 14 bilete la ordin, refuzate la plată pe motiv lipsă totală disponibil.
De fiecare dată când ridica marfa, l-a asigurat pe administratorul SC F.C. SRL că dispune de disponibil în cont, necomunicându-i acestuia că din data de 02 august 2005 nu mai are nici o legătură cu SC P.C. SRL.
8. în perioada 2004 - 2005 SC B.I. SRL a desfășurat relații comerciale cu SC P.C. SRL, reprezentată de către inculpatul M.H., astfel:
Se deplasa la magazinul societății comerciale situată în incinta depozitului A. București, solicita o anumită cantitate de marfa. Marfa era încărcată în mijlocul de transport cu care inculpatul venea însoțit, fiind emisă factură fiscală. La două - trei zile de la livrare M.H. înmâna reprezentanților societății file cec sau bilete la ordin ștampilate și completate integral. De asemenea, îi asigura că la data scadentă, va avea disponibil în cont pentru onorarea filei cec sau a biletului la ordin respectiv.
în perioada 05 august - 19 august 2005, inculpatul a achiziționat de la SC B.I. SRL, în calitate de reprezentant al SC P.C. SRL, (deși nu mai avea această calitate din data de 02 august 2005 - n.n.) marfă în valoare de 153.147,66 lei, pentru plata căreia a înmânat administratorului vânzătorului, A.H.C., mai multe file cec și un bilet la ordin.
Fiind introduse la bancă instrumentele respective au fost respinse pe motiv lipsă totală disponibil în cont.
La data de 01 aprilie 2009 între SC R. SRL și SC C.C. SRL s-a încheiat contractul de cesiune drepturi litigioase, fiind inclus și prejudiciul cauzat de inculpat. De asemenea, SC R. SRL a fuzionat prin absorbție cu SC F.C. SRL; în declarația dată la 11 februarie 2010, reprezentantul SC R. SRL, C.A.M. a declarat că se constituie parte civilă în proces cu suma totală de 860.883,31 lei reprezentând prejudicial cauzat de inculpat SC C.C. SRL și SC F.C. SRL.
Prima instanță a reținut că, din declarațiile martorilor S.T., C.A., B.E., A.Z., C.R.M.M., P.C., T.C. și H.M.M., din cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, a rezultat că modul în care s-au derulat relațiile comerciale dintre societatea administrată de inculpat și societățile comerciale ai căror reprezentanți sunt, au decurs în felul următor: inculpatul achiziționa marfă de la standurile pe care aceștia le dețineau în depozitul A. pentru care înmâna file cec sau bilete la ordin cu scadenta la 20 sau 30 zile de la data emiterii.
Totodată, elementele esențiale din cuprinsul instrumentelor de plată erau scrise, uneori, de inculpat, care semna și ștampila documentul. Martorii indică că inculpatul nu completa toate rubricile din instrumentele de plată, invocând împrejurarea că nu cunoaște bine limba română, însă relatează că suma ce reprezenta contravaloarea mărfii ridicate și data scadentă erau întotdeauna scrise de inculpat, după care semna și ștampila instrumentul de plată respectiv.
Martorii au arătat că relațiile dintre societățile comerciale s-au desfășurat fără incidente, însă din vara anului 2005 au constatat că instrumentele de plată lăsate de inculpat nu au acoperirea necesară în bancă, iar la momentul emiterii lor de către inculpat nu le-a adus la cunoștință că nu are disponibil în cont.
De asemenea, au declarat că au derulat afaceri cu inculpatul, în calitate de administrator al SC P.C. SRL, și după data de 10 august 2005, însă nu le-a precizat că a cesionat toate părțile sociale către alte persoane, inculpatul continuând să elibereze instrumente de plată cu însemnele societății comerciale.
Susținerea inculpatului că înainte de plecarea din România a efectuat plăți către părțile civile în cuantum de 17 mld. lei vechi nu este susținută de nici un mijloc de probă efectuat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești.
S-a constatat că susținerea inculpatului că a fost nevoit să plece din România întrucât părinții săi erau bolnavi nu este susținută de proba cu înscrisuri din care să rezulte afecțiunile de care suferă părinții săi, iar mărturia soției sale, martora M.P., tribunalul a apreciat-o subiectivă, datorită naturii relațiilor care există între soți și care determină o atitudine de subiectivism, normală în interiorul unei căsătorii.
împrejurarea că anterior datei de 02 august 2005 au existat relații de încredere între societatea administrată de inculpat și societățile comerciale din cauză nu poate atrage, în opinia primei instanțe, o soluție de achitare întemeiată pe dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., respectiv faptei îi lipsește unul din elementele constitutive - vinovăția sub forma intenției.
Tribunalul a reținut că la data de 02 august 2005 inculpatul a cesionat în totalitate părțile sociale ale societății pe care o administra fără a aduce la cunoștința partenerilor de afaceri acest aspect și a eliberat instrumente de plată cu însemnele SC P.C. SRL.
Prin urmare, inculpatul a avut reprezentarea faptei sale și a urmărilor acesteia, cei doi factori ai vinovăției - conștiință și voință - coexistând prin activitatea desfășurată de inculpat, astfel încât s-a reținut că infracțiunea a fost săvârșită cu vinovăție sub forma intenției directe, potrivit art. 19 pct. 1 lit. a) C. pen.
Susținerea inculpatului că emitea file cec, ca și garanție pentru marfa achiziționată, care erau lăsate în alb și ulterior completate de reprezentanții societăților comerciale este susținută de martorul H.M., însă mărturia acestuia este singulară în ansamblul declarațiilor martorilor audiați în cauză.
Inculpatul a mai susținut că partea civilă SC I.C.I.E. SRL a formulat plângere penală adresată autorităților siriene care au pronunțat o hotărâre definitivă cu privire la aceeași faptă săvârșită împotriva acestei societăți comerciale, astfel încât se impune încetarea procesului penal potrivit art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. j) C. proc. pen., existând autoritate de lucru judecat.
Tribunalul a reținut că potrivit art. 116 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 condiția pentru recunoașterea unei hotărâri penale străine o constituie asumarea acestei obligații de către România printr-un tratat internațional la care este parte, iar în lipsa acestei condiții pe bază de reciprocitate, conform art. 116 alin. (2) din același act normativ.
între România și Siria nu există un tratat internațional prin care să fie asumată o astfel de obligație, și nici reciprocitate, astfel încât hotărârea judecătorească pronunțată în Siria să fie recunoscută de instanțele române.
Sub aspectul laturii civile, inculpatul a arătat că SC C.C. SRL și SC C.E. SRL sunt societăți în curs de dizolvare, iar SC D.P.I. SRL are sediul expirat.
Tribunalul a constatat că SC C.C. SRL a cesionat drepturile litigioase în favoarea SC R. SRL iar creanța a fost preluată de aceasta; SC C.E. SRL este societate în curs de dizolvare și în cauză s-a dispus citarea lichidatorului E.C.I. I.P.U.R.L. astfel încât creanțele acesteia să fie avute în vedere la alcătuirea masei credale, iar cu privire la SC D.P.I. SRL deși sediul declarat apare ca expirat societatea dispune de capacitate de folosință și de exercițiu, rezultând că personalitatea juridică nu este afectată.
în drept, s-a apreciat că faptele comise de către inculpatul M. (fost H.) H. care, în perioada iulie - 23 august 2005, prezentându-se sub calitatea falsă de reprezentant al SC P.C. SRL, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a indus în eroare reprezentanții a opt societăți comerciale, de la care a achiziționat mărfuri în valoare totală de 1.497.204,23 lei, iar pentru plata acestora a emis file cec și bilete la ordin fără a avea disponibil în bancă - întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții în formă calificată cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
S-a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea care să corespundă scopului definit prin art. 52 C. pen. în aplicarea pedepsei, s-a ținut seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), și anume: limitele de pedeapsă fixate în Codul penal pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, gradul ridicat de pericol social al infracțiunii, datele ce caracterizează persoana inculpatului, atingerea adusă valorii sociale ocrotite, cauzele care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Sub acest aspect, tribunalul a reținut că înainte de comiterea prezentei infracțiuni inculpatul a avut o conduită bună, constând în lipsa antecedentelor penale, motiv pentru care a făcut aplicarea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, potrivit art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.
Sub aspectul laturii civile, au fost admise acțiunile civile formulate de părțile civile și a obligat inculpatul la plata sumelor ce reprezintă prejudiciul creat ca urmare a infracțiunii comise împotriva acestora.
împotriva sentinței Tribunalului București a declarat apel inculpatul M.H., iar prin decizia penală nr. 369/A din 7 decembrie 2011, Curtea de Apel București - secția a Ii-a penală a respins ca nefondat apelul formulat.
S-a reținut că judecata în primă instanță s-a desfășurat cu citarea legală a părților civile SC B.I. SRL și SC D.P.I. SRL la sediile indicate de oficiul Național al Registrului Comerțului, iar pentru SC C.E. SRL aflată în curs de dizolvare ( societatea a fost radiată la data de 17 iunie 2011, după pronunțarea sentinței), s-a dispus citarea lichidatorului E.C.I. I.P.U.R.L.
Cu privire la cea de-a doua critică, privind netemeinicia hotărârii, este nefondată, prima instanță reținând corect că acuzarea a făcut pe deplin dovada situației de fapt expuse în actul de sesizare, din materialul probator administrat în cauză, judicios analizat în considerentele sentinței, rezultând că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată.
Circumstanțele concrete în care s-au desfășurat acțiunile inculpatului conduc indubitabil la concluzia că acesta a indus și menținut în eroare pe reprezentanții SC D.P.I. SRL, SC C.C. SRL, SC I.C.I.E. SRL, SC E.C. SRL, SC M.C. SRL, SC F.C. SRL și SC B.I. SRL, cu prilejul executării contractelor încheiate între aceste societăți și SC P.C. SRL, reprezentată de inculpat, în baza cărora aceasta din urmă a achiziționat mărfuri în valoare totală de 1.497.204,23 lei, pentru care inculpatul a emis bilete la ordin și CEC - uri, știind că pentru valorificarea lor nu exista acoperirea necesară.
Chiar dacă filele CEC ar fi fost lăsate "în alb,, ca garanție a plății viitoare a mărfii livrate, aceasta nu exclude intenția inculpatului de a înșela pe reprezentanții părților vătămate, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste, având în vedere că, din probele administrate ( declarațiile martorilor S.T., C.A., B.E., A.Z., C.R.M.M., P.C., T.C. și H.M.M.) rezultă faptul că inculpatul a ascuns situația financiară reală a SC P.C. SRL, iar în data de 02 august 2005 a cesionat, în scop fraudulos, părțile sociale ale societății.
în privința laturii civile,Tribunalul a evaluat corect prejudiciul cauzat părților civile prin faptele ilicite ale inculpatului, având în vedere facturile de achiziție ale mărfurilor precum și instrumentele de plată (file cec și bilete la ordin), emise de către inculpatul M.H. în favoarea celor opt societăți comerciale, în vederea achitării bunurilor achiziționate, fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale.
în mod just prima instanță a constatat că SC C.C. SRL a cesionat drepturile litigioase în favoarea SC R. SRL iar creanța sa a fost preluată de aceasta; SC C.E. SRL se afla curs de dizolvare și în cauză s-a dispus citarea lichidatorului E.C.I. I.P.U.R.L. astfel încât creanțele acesteia să fie avute în vedere la alcătuirea masei credale, iar cu privire la SC D.P.I. SRL deși sediul declarat apare ca expirat această societate dispune de capacitate de folosință și de exercițiu, rezultând că personalitatea juridică nu este afectată.
Raportat la natura și modalitatea concretă de săvârșire a faptei, prejudiciul cauzat și neacoperit, urmările nefaste pe care le are acest gen de infracțiuni asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucure mediul socio-economic, Tribunalul a procedat la o judicioasă individualizare a pedepsei, astfel că nu este cazul de a fi redus cuantumul acesteia.
împotriva deciziei penale nr. 369/A din 7 decembrie 2011 a Curții de Apel București a declarat recurs inculpatul M.H. invocând cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 3859pct. 21, 18 și 14 C. proc. pen.
în motivare, a susținut în esență că judecata în primă instant și apel a avut loc fără citarea legală a părților civile SC B.I. SRL, SC D.P.I. SRL și SC C.E. SRL; instanța a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare, în cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune sub aspectul laturii subiective, întrucât nu a intenționat să inducă în eroare reprezentanții părților civile.
Totodată a solicitat reducerea pedepsei de 8 ani închisoare, urmând a se avea în vedere circumstanțele personale favorabile, fiind necunoscut cu antecedente penale.
Cazul de casare prevăzut în art. 3859alin. (1) pct. 21 C. proc. pen., este aplicabil când judecata în primă instanță sau în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți și când una dintre părți, legal citată a fost în imposibilitate de a se prezenta la judecata în primă instanță sau în apel și de a înștiința despre această imposibilitate.
Niciuna dintre situațiile enunțate nu sunt incidente, cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. (1) pct. 21 C. proc. pen., nefiind aplicabil în cauză.
Se constată că judecata în primă instanță și apel a avut loc cu citarea legală a părților civile SC B.I. SRL, SC D.P.I. SRL, la sediile indicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, iar în cazul neidentificării sediului, la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârșit infracțiunea, în conformitate cu dispozițiile art. 177 alin. (9) C. proc. pen.
în ceea ce privește partea civilă SC C.E. SRL, se reține că Tribunalul București, prin hotărârea din 1 aprilie 2010 a dispus începerea procedurii falimentului acestei societăți desemnând lichidator judiciar pe E.C.I. IPURL, care a și fost citat în proces la prima instanță și apel. Din data de 17 iunie 2011, societatea a fost radiată ca urmare a închiderii procedurii falimentului și radierii debitorului.
Referitor la cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 3859pct. 18 C. proc. pen., invocat de apărare, nu ne aflăm în ipoteza unei situații de fapt stabilită contrar probelor dosarului.
în urma analizării materialului probator administrat în cauză, corect s-a apreciat că vinovăția inculpatului M. (fost H.) H. a fost dovedită, fiind întrunite condițiile legale pentru răspunderea penală a inculpatului pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune care a avut consecințe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Se reține că în perioada iulie - 23 august 2005, inculpatul, prin folosirea de calități mincinoase - reprezentant al SC P.C. SRL a indus și menținut în eroare reprezentanții societăților comerciale SC D.P.I. SRL, SC C.C. SRL, SC I.C.I.E. SRL, SC E.C. SRL, SC M.C. SRL, SC F.C. SRL și SC B.I. SRL cu prilejul executării contractelor încheiate între aceste societăți și SC P.C. SRL, achiziționând bunuri în valoare de 1.497.204,23 lei pentru plata cărora a emis bilete la ordin și CEC-uri, cunoscând că pentru valorificarea acestora nu avea disponibil bănesc.
La data de 5 aprilie 2004, soția inculpatului, numita M.P. devine asociat unic și administrator al societății SC P.C. SRL.
în fapt, activitatea firmei s-a derulat numai prin intermediul inculpatului care a și fost împuternicit de soția sa să semneze în numele său și pe seama societății ordine de plată, file CEC și orice titluri de credit.
La data de 2 august 2005, numita M.P. cesionează părțile sociale ale SC P.C. SRL către doi cetățeni din Republica Moldova - C.M. și C.V.
Deși inculpatul nu mai deținea nicio calitate în societatea SC P. după data de 2 august 2005, s-a prezentat societăților comerciale păgubite ca administrator al SC P.C. SRL și a achiziționat produse achitate cu file CEC și bilete la ordin emise de inculpat în numele societății, refuzate la plată pentru lipsă totală disponibil cont.
Reprezentanții părților civile au precizat că relațiile comerciale derulate cu societatea inculpatului s-au realizat fără incidente, dar ulterior, din vara anului 2005, instrumentele de plată emise de inculpat nu aveau acoperirea necesară în bancă, la momentul emiterii CEC-urilor și biletelor la ordin nu le-a adus la cunoștință că nu are disponibil în cont și nici faptul că nu mai deținea societatea din data de 2 august 2005.
Ca atare, circumstanțele concrete în care s-au desfășurat acțiunile inculpatului - prin folosirea de calități mincinoase, prezentându-se societăților ca administrator al SC P.C. SRL, deși din 2 august 2005 firma nu mai era deținută de soția sa, emiterea în numele acestei societăți pentru plata bunurilor achiziționate de CEC-uri și bilete la ordin, refuzate la plată pentru lipsă disponibil cont fără ca reprezentanții societăților să aibă cunoștință că la momentul emiterii acestora nu exista disponibilul necesar - relevă intenția cu care inculpatul a acționat - anume, în scopul obținerii unui folos material injust.
împrejurarea că relațiile comerciale anterioare dintre societățile păgubite și SC P.C. SRL - firma soției inculpatului s-au derulat fără incidente la plată nu poate constitui temei de achitare, cum solicita apărarea, date fiind acțiunile inculpatului mai sus descrise, realizate în perioada iulie - 23 august 2005 cu prilejul executării contractelor încheiate și care realizează elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului M. (fost H.) H. pentru fapta săvârșită, au fost avute în vedere corect, criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul de lege, gradul de pericol social și împrejurările comiterii faptei - prejudiciul cauzat părților civile și nerecuperat, valoarea ridicată a pagubei, împrejurările care atenuează răspunderea penală și datele care circumstanțiază persoana inculpatului - necunoscut cu antecedente penale.
Pedeapsa aplicată inculpatului, de 8 ani închisoare pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave săvârșită în formă continuată este în măsură să realizeze scopul pedepsei definit în art. 52 C. pen.
Se constată că pedeapsa a fost stabilită într-un cuantum sub minimul special prevăzut de lege cu reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. - conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii - și s-au avut în vedere într-o măsură suficientă atât datele care circumstanțiază persoana inculpatului (vârstă, antecedente penale) cât și pericolul social concret al faptei, pus în evidență de împrejurările și modalitatea în care a acționat și prin urmare, în raport de criteriile enunțate, o reducere a cuantumului pedepsei nu se justifică.
în recurs, inculpatul M. (fost H.) H. a achitat suma de 17.671 lei părții civile SC I.C.I.E. și din acest motiv, în temeiul dispozițiilor art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. se impune admiterea recursului inculpatului, casarea deciziei penale și în parte, a sentinței penale nr. 404/F din 18 aprilie 2011 a Tribunalului București - secția I penală, numai sub aspectul laturii civile, în sensul reducerii la 133.654,16 lei a sumei la care este obligat inculpatul către partea civilă SC I.C.I.E.
Intimata SC R. SRL a solicitat obligarea recurentului la 5.208 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor judiciare făcute în recurs, constând în onorariul apărătorului.
în conformitate cu dispozițiile art. 193 alin. (6) C. proc. pen., instanța stabilește obligația de restituire a cheltuielilor judiciare făcute de părți în cursul procesului penal potrivit legii civile.
Conform art. 274 C. proc. civ., partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată. Instanța nu poate micșora unele dintre cheltuielile de judecată pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut, dar ea poate mări sau micșora onorariile avocaților ori de câte ori va constata că sunt prea mici sau prea mari față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită.
Suma solicitată cu titlu de onorariu avocat este disproporționată în raport cu asistența juridică asigurată intimatei SC R. SRL la trei termene de judecată și constatând incidența dispozițiilor art. 193 alin. (6) C. proc. pen., cu referire la art. 274 alin. (3) C. proc. civ., anume că onorariul apărătorului a fost prea mare față de obiectul cauzei și munca îndeplinită a dispus obligarea recurentului inculpat la plata sumei de 3.000 lei către SC R. SRL cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul apărătorului ales.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2941/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2818/2012. Penal → |
|---|
