ICCJ. Decizia nr. 3648/2012. Penal

Comentarii

0

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3648/2012

Dosar nr. 1056/99/2012

Şedinţa publică din 8 noiembrie 2012

Asupra recursului de faţă, constată:

Prin Sentinţa penală nr. 164 din 24 aprilie 2012 a Tribunalului Iaşi, a dispus condamnarea inculpaţilor:

1. V.M.L., cetăţean român, studii 10 clase, fără ocupaţie, fără loc de muncă, necăsătorită, fără copii minori, domiciliată în jud. Iaşi, în prezent deţinută în Penitenciarul B., cunoscută cu antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de minori" prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), alin. (2), alin. (3) teza a II-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) teza I C. proc. pen., art. 80 C. pen., la pedeapsa de 6 (şase) ani şi 8 (opt) luni închisoare.

În baza disp. art. 65 alin. (2) C. pen. aplică inculpatei alături de pedeapsa principală a închisorii şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pentru o perioadă de 2 ani calculată potrivit disp. art. 66 C. pen.

Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen. interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen.

În baza disp. art. 350 C. proc. pen. menţine măsura arestării preventive faţă de inculpata V.M.L., iar în temeiul disp. art. 88 C. pen. deduce din durata pedepsei aplicate prin prezenta sentinţă penală perioada reţinerii şi a arestului preventiv, respectiv perioada începând de la data de 9 noiembrie 2011 până la zi.

2. V.D.M., fiul lui natural şi M.L., cetăţean român, studii 6 clase, fără ocupaţie, fără loc de muncă, necăsătorit, fără copii minori, domiciliat în sat Miteşti, corn. Mirosloveşti, jud. Iaşi, în prezent deţinut în Penitenciarul Iaşi, necunoscut cu antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de minori" prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), alin. (2), alin. (3) teza a II-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) teza I C. proc. pen., art. 80 C. pen., la pedeapsa de 6 (şase) ani şi 8 (opt) luni închisoare.

În baza disp. art. 65 alin. (2) C. pen. aplică inculpatului alături de pedeapsa principală a închisorii şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pentru o perioadă de 2 ani calculată potrivit disp. art. 66 C. pen.

Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen.

În baza disp. art. 350 C. proc. pen. menţine măsura arestării preventive faţă de inculpatul V.D.M., iar în temeiul disp. art. 88 C. pen. deduce din durata pedepsei aplicate prin prezenta sentinţă penală perioada reţinerii şi a arestului preventiv, respectiv perioada începând de la data de 10 noiembrie 2011 până la zi.

3. C.L.A., cetăţean român, studii 8 clase, fără ocupaţie, fără loc de muncă, necăsătorit, doi copii minori, domiciliat jud. Iaşi, în prezent deţinut în Penitenciarul I., necunoscut cu antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de minori" prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), alin. (2), alin. (3) teza a II-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) teza I C. proc. pen., art. 80 C. pen., la pedeapsa de 6 (şase) ani şi 8 (opt) luni închisoare.

În baza disp. art. 65 alin. (2) C. pen. aplică inculpatului alături de pedeapsa principală a închisorii şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pentru o perioadă de 2 ani calculată potrivit 5 disp. art. 66 C. pen.

Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen.

În baza disp. art. 350 C. proc. pen. menţine măsura arestării preventive faţă de inculpatul C.L.A., iar în temeiul disp. art. 88 C. pen. deduce din durata pedepsei aplicate prin prezenta sentinţă penală perioada reţinerii şi a arestului preventiv, respectiv perioada începând de la data de 10 noiembrie 2011 până la zi.

4. I.C., cetăţean român, studii 8 clase, fără ocupaţie, fără loc de muncă, necăsătorit, fără copii, domiciliat în mun. Paşcani, jud. Iaşi, necunoscut cu antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de utilizare a serviciilor prevăzute la art. 2 pct. 2, prestate de o persoană despre care beneficiarul ştie că este victimă a traficului de persoane ori a traficului de minori, prev. şi ped. de art. 14¹ din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) teza I C. proc. pen., art. 80 C. pen., la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.

Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen. interzice aceluiaşi o inculpat exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 86¹ alin. (1) C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 (unu) an inchisoare aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit în condiţiile art. 86² C. pen., în cadrul căruia, potrivit prevederilor art. 86³ alin. (1) C. pen., inculpatul are obligaţia de a se supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi;

b) să anunţe Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi cu privire la orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă, orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi cu privire la întoarcere;

c) să comunice Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi informaţii de natură a permite să îi fie controlate mijloacele de existenţă.

În baza dispoziţiilor art. 359 alin. (1) C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului că, potrivit art. 86⁴ C. pen., în caz de nerespectare cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere stabilite ori în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în termenul de încercare, se va dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei şi executarea acesteia în întregime.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, suspendă şi executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului.

5. A.D., zis "D.", cetăţean român, studii 8 clase, de meserie mecanic auto, fără loc de muncă, necăsătorit, un copil minor, domiciliat în mun. Paşcani, jud. Iaşi, cunoscut cu antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de "utilizare a serviciilor prevăzute la art. 2 pct. 2, prestate de o persoană despre care beneficiarul ştie că este victimă a traficului de persoane ori a traficului de minori", prev. şi ped. de art. 14¹ din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) teza I C. proc. pen., art. 80 C. pen., la pedeapsa de 1 (unu) an şi 6 (şase) luni închisoare.

Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen. interzice aceluiaşi inculpat exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 86¹ alin. (1) C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 (unu) an şi 6 (şase) luni închisoare aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, stabilit în condiţiile art. 86² C. pen., în cadrul căruia, potrivit prevederilor art. 86³ alin. (1) C. pen., inculpatul are obligaţia de a se supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi;

b) să anunţe Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi cu privire la orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă, orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi cu privire la întoarcere;

c) să comunice Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi informaţii de natură a permite să îi fie controlate mijloacele de existenţă.

În baza dispoziţiilor art. 359 alin. (1) C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului că, potrivit art. 86⁴ C. pen., în caz de nerespectare cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere stabilite ori în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în termenul de încercare, se va dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei şi executarea acesteia în întregime.

În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, suspendă şi executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului.

În baza art. 14, art. 17 rap. la art. 346 alin. (1) teza I, art. 348 C. proc. pen. şi art. 998 - 999 C. civ., a admis acţiunea civilă exercitată din oficiu cu privire la părţile vătămate minore cu capacitate restrânsă de exerciţiu S.A.M., P.A.P., B.N.C. şi R.G.F, şi, în consecinţă: a obligat în solidar inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A. la plata către partea civilă S.A.M. a sumei de 3.000 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin moral cauzat prin săvârşirea infracţiunilor de "trafic de minori"; a obligat în solidar inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A. la plata către partea civilă P.A.P. a sumei de 1.000 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin moral cauzat prin săvârşirea infracţiunilor de "trafic de minori"; a obligat în solidar inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A. la plata către partea vătămată B.N.C. a sumei de 2.000 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin moral cauzat prin săvârşirea infracţiunilor de "trafic de minori"; a obligat în solidar inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A. la plata către partea vătămată R.G.F. a sumei de 400 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin moral cauzat prin săvârşirea infracţiunilor de "trafic de minori";

A respins restul pretenţiilor civile, formulate în cadrul procesului penal de partea o civilă S.A.M. (reprezentând restul despăgubirilor pentru prejudiciul de ordin moral şi despăgubiri pentru prejudiciul de ordin material) şi respectiv de partea civilă P.A.P. (reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin material). În baza disp. art. 19 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 111 alin. (2) C. pen. a luat faţă de inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A. măsura de siguranţă a confiscării speciale prev. de art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. şi, în consecinţă, a dispus confiscarea de la fiecare dintre inculpaţi a sumelor de bani dobândite în urma comiterii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 13 alin. (1), alin. (2), alin. (3) teza a II-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată (rezultate după scăderea din acestea a sumelor de bani care au servit la despăgubirea victimelor, cu titlu de daune morale), după cum urmează: - suma de câte 17.000 lei de la fiecare dintre inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A., dobândită prin săvârşirea infracţiunilor de "trafic de minori" asupra victimei S.A.M.; - suma de câte 4.666 lei de la fiecare dintre inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A., dobândită prin săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori" asupra victimei P.A.P.; - suma de câte 11.000 lei de la fiecare dintre inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A., dobândită prin săvârşirea infracţiunilor de "trafic de minori" asupra victimei B.N.C.; - suma de câte 10 lei de la fiecare dintre inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A., dobândită prin săvârşirea infracţiunilor de "trafic de minori" asupra victimei R.G.F., sume care nu au servit la despăgubirea victimelor.

În temeiul dispoziţiilor art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., a dispus confiscarea de la inculpaţii V.M.L. şi V.D.M. a următoarelor bunuri ridicate de organele de poliţie judiciară din cadrul BCCO Iaşi cu ocazia percheziţiei domiciliare din data de 9 noiembrie 2011, bunuri folosite, în orice mod, la săvârşirea infracţiunilor: - card memorie M.N.1, card memorie telefon M.N.2, telefon marca D.M. cu nr. de apelare xxx, cartela SIM (aparţinând inculpatei V.M.L.); - telefon mobil marca N. având cartela SIM (ridicate de la inculpatul V.D.M.); - cartela SIM1, cartela SIM2, cartela SIM3, cartela SIM4.

În baza art. 353 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 163 alin. (1), alin. (2), alin. (5) teza a II-a şi alin. (6) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 17 C. proc. pen. dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, a bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor V.M.L., V.D.M. şi C.L.A., până la concurenţa sumei de câte 34.809,33 lei în privinţa fiecărui inculpat, în vederea reparării pagubelor produse prin infracţiuni (plata către victime a sumelor de bani acordate cu titlu de despăgubiri civile, daune morale) şi respectiv în vederea confiscării speciale dispuse asupra sumelor de bani, dobândite prin săvârşirea infracţiunilor.

În baza art. 353 alin. (1) C. proc. pen., dispoziţiile din paragraful anterior al prezentei sentinţe penale, privind luarea măsurilor asigurătorii, sunt executorii.

A dispus luarea inscripţiei ipotecare asupra bunurilor imobile sechestrate, sens în care a dispus a se face adresă la Oficiul de cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele: La finele anului 2010 şi pe parcursul anului 2011, inculpaţii V.M.L., C.L.A. şi V.D.M., care sunt rude, inculpata V.M.L. fiind mama inculpaţilor C.L.A. şi V.D.M., la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au recrutat, cazat, primit şi transportat, prin ameninţare, violenţe şi alte forme de constrângere, mai multe minore (P.A.P., în vârstă de 17 ani, R.G.F., în vârstă de 16 ani, S.A.M., în vârstă de 16 ani, precum şi B.N.C., în vârstă de 14 ani), pe care le-au exploatat, în sensul determinării să practice prostituţia în folosul lor.

Aceştia au racolat victime, doar minore, ce provin din familii cu probleme sociale sau cu o situaţie materială precară si instruire deficitară, naive, uşor de manipulat şi de convins.

Inculpaţii V.M.L. sau V.D.M. recrutau victimele, iar apoi le cazau la domiciliul lor din comuna Mirosloveşti, unde, le determinau pe acestea, în condiţii precare, să practice prostituţia cu diferiţi clienţi.

Inculpaţii s-au folosit de faptul că imobilul în care domiciliau era situat la circa 300 de metri de satul Miteşti, într-o zonă izolată, ceea ce le oferea avantajul clandestinităţii activităţilor infracţionale.

Minorele racolate locuiau, în condiţii de promiscuitate morală, într-una din camerele de la parter, împreună cu inculpaţii V.M.L., C.L.A. şi V.D.M., numita C.A. - concubina inculpatului C.L.A., cu cei doi copii minori ai lor, numitul C.D. - fratele numitei C.A., precum şi patru copii cu vârste cuprinse între 2 şi 4 ani, ce aparţineau inculpatei V.M.L.

Scenariul infracţional presupenea ca inculpatul V.D.M. să le determine pe victime să se îndrăgostească de el, să le primească la domiciliul din satul Miteşti, iar în momentul în care doreau să plece ori după ce le recuperau, acesta acţiona asupra victimelor cu o violenţă extremă.

Locurile practicării prostituţiei forate de către minore erau fie la etajul casei inculpaţilor, într-o cameră insalubră, fie la motelurile C.R. sau R., ori în diferite locaţii din municipiul Paşcani, în care erau duse de către inculpaţi la clienţi, banii fiind încasaţi în totalitate de către inculpaţi şi împărţiţi între ei.

De precizat ca ori de câte ori victimele erau solicitate să presteze servicii sexuale contra cost, în afara domiciliului, acestea erau însoţite de unul sau doi dintre inculpaţi care exercitau astfel supravegherea lor.

Detaliind, în mod concret, activitatea infracţională a inculpaţilor, instanţa reţine următoarele:

În privinţa faptelor săvârşite asupra victimei B.N.C., s-a reţinut ca în luna octombrie 2010, inculpaţii V.D.M. şi C.L.A. au cunoscut-o pe aceasta la discoteca din comuna Mirosloveşti, iar după circa o săptămână s-au întâlnit din nou cu aceasta, au obligat-o să consume băuturi alcoolice şi au dus-o la un cunoscut, unde au întreţinut raporturi sexuale, după care au transportat-o la domiciliul lor, unde au ţinut-o câteva zile. Ulterior, cei doi inculpaţi au eliberat minora, dar, în luna ianuarie 2011, inculpatul V.D.M. a luat-o cu forţa din discotecă şi a dus-o din nou la domiciliul său, în zilele următoare, inculpata V.M.L. transportând-o pe minoră în municipiul Paşcani, unde a cazat-o într-o casă, i-a adus clienţi şi a obligat-o să practice prostituţia, sub ameninţarea că dacă refuză îl aduce pe inculpatul V.D.M., banii fiind încasaţi în principal de către inculpata V.M.L., dar şi de către inculpaţii V.D.M. şi C.L.A.

După aceea, partea vătămată a fost adusă la casa din Miteşti, unde a fost obligată în continuare să practice prostituţia, în favoarea inculpaţilor, suportând corecţiile fizice aplicate de inculpaţi ori de câte ori victima să le spunea acestora că nu ar mai dori să se prostitueze.

Minora B.N.C. a fost găsită de către asistenţii sociali din cadrul Primăriei Mirosloveşti care s-au deplasat la locuinţa inculpaţilor, în luna februarie 2011, ca urmare a unei sesizări. Cu această ocazie, minora a declarat că era concubina inculpatului V.D.M. şi că întreţinea raporturi sexuale de bună voie cu acesta. Urmare a acestei imprejurări, la data de 9 februarie 2011, minora a fost luată de la inculpaţi, iar în luna mai 2011, la propunerea asistenţilor sociali, reprezentanţii D.G.A.S.P.C. Iaşi au propus instituirea plasamentului în regim de urgenţă a minorei.

În privinţa faptelor săvârşite asupra victimei R.G.F., s-a reţinut ca aceasta era prietenă cu numita C.I.A. - una dintre fiicele inculpatei V.M.L. (pe data de 19 martie 2011, şi-a sărbătorit ziua de naştere împreună cu aceasta), după care au mers la casa inculpaţilor din satul Miteşti.

A doua zi, pe data de 20 martie 2011, inculpata V.M.L. a transportat-o pe minoră în municipiul Paşcani, la domiciliul fratelui acesteia - V.T., unde i-a adus mai mulţi bărbaţi, cu care a obligat-o pe partea vătămată să practice prostituţia, în această locaţie, partea vătămată minoră R.G.F. fiind determinată să întreţină raporturi sexuale cu inculpatul A.D., zis "D." şi l-a cunoscut pe numitul I.C., zis "G.", cu care a fost determinată să se deplaseze la domiciliul său, unde partea vătămată a fost obligată să întreţină raporturi sexuale cu acesta şi cu mai mulţi bărbaţi, timp de 24 de ore, serviciu pentru care inculpatei V.M.L. i-a fost predată suma totală de 380 de lei.

Văzând ce i se întâmplă, în disperare de situaţie, partea vătămată minoră R.G.F. i-a propus inculpatei V.M.L., în schimbul eliberării, să-i prezinte o altă minoră despre care ştia că ar practica prostituţia, în acest scop, împreună mergând la minora S.A.M., moment în care victima R.G.F. a fost eliberată.

În privinţa faptelor săvârşite asupra victimei S.A.M., instanţa a reţinut că, astfel cum s-a menţionat în cele ce preced, în primăvara anului 2011, la sfârşitul lunii martie, inculpata V.M.L. împreună cu victima minoră R.G.F. au luat-o de la şcoală pe victima S.A.M., zisă "A." sau "R.", şi, după ce inculpata le-a lăsat pe fiica sa şi pe partea vătămată la domiciliu, a plecat în continuare cu un taxi în Paşcani. Aici, inculpata V.M.L. a dus-o pe minora S.A.M., zisă "A." la locuinţa fratelui ei, iar spre seară a adus doi bărbaţi, trimiţând-o pe victimă la domiciliile celor doi bărbaţi pentru a întreţine relaţii sexuale cu aceştia. Minora S.A.M. a fost determinată să întreţină raporturi sexuale cu cei doi, iar la întoarcere cu încă cinci clienţi aduşi de către inculpată.

În scopul determinării să rămână în continuare în Paşcani, inculpata V.M.L. i-a propus minorei S.A.M. să practice prostituţia, iar banii obţinuţi să îi împartă, propunere cu care victima a fost de acord, însă după o săptămână în care au locuit împreună în apartamentul numitului V.T. şi în care inculpata a adus între 5 - 10 clienţi pe zi, partea vătămată nu a primit nicio sumă de bani.

Nici după acest episod victima nu a fost eliberată, dimpotrivă, a fost dusă la domiciliul inculpaţilor din satul Miteşti, unde inculpatul V.D.M. a sedus-o pe victimă şi a determinat-o să practice prostituţia în favoarea inculpaţilor, fără să-i dea nici un ban. De precizat că la începutul perioadei, inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A. au împărţit sume ce ajungeau la 500 de lei pe zi, bani proveniţi din exploatarea victimei minore.

În această situaţie, partea vătămată S.A.M., căreia i se spunea A. sau R., a rămas la inculpaţi până la sfârşitul lunii octombrie 2011, în cele circa şapte luni, victima încercând să fugă şi să nu se mai întoarcă la inculpaţi, însă de fiecare dată inculpatul V.D.M. o determina să revină şi o aducea de la domiciliu, iar odată ajunşi în locuinţa de la Miteşti, acesta o bătea.

Astfel, la finele lunii septembrie 2011, după ce victima plecase din nou de la inculpaţi, inculpatul V.D.M. a recuperat-o şi după ce iniţial a bătut-o, deşi ştia că este însărcinată, a legat-o de picioare cu un cablu, pe care l-a prins de un cal, cu intenţia de a elibera animalul şi a o accidenta pe victimă, aplicându-i în acest fel corecţia pentru că a fugit din nou, doar intervenţia inculpatului C.L.A. salvând-o pe victimă; în seara aceleiaşi zile, însă, inculpatul V.D.M. a aruncat cu o furcă în victima S.A.M. şi a nimerit-o în mâna stângă.

Eliberarea victimei S.A.M. s-a produs la sfârşitul lunii octombrie 2011 şi cu toate că ştiau din luna septembrie că minora este însărcinată, inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A. au continuat să o determine pe aceasta să practice prostituţia, incasând sumele de bani obţinute.

În perioada exploatării sexuale, părţii vătămate minore S.A.M. i-au fost aduşi între 6 - 10 clienţi pe zi, cu care întreţinea raporturi sexuale în camera situată la etajul casei în care domicilia cu inculpaţii, sau la motelurile C.R. şi R., ori în diferite locaţii din municipiul Paşcani, în care era solicitată de către clienţi şi dusă de inculpaţi.

Printre clienţii aduşi părţii vătămate S.A.M., de către inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A., persoane cu care aceasta a fost o determinată să întreţină raporturi sexuale, banii fiind încasaţi de către inculpaţi, au fost identificaţi următorii martori: T.I., P.P.I., M.M.C., T.I., T.V., B.P., C.A.C., F.I.D., A.M., M.I.M., B.P.S., N.A.I., P.G.D., J.M.O., F.M., B.F. şi N.I., precum şi inculpaţii A.D. şi I.C..

S-a mai reţinut că deşi nu mai locuia cu inculpaţii, la data de 9 noiembrie 2011, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, în geaca inculpatului V.D.M. a fost găsită cartea de identitate a minorei S.A.M.

În privinţa faptelor săvârşite asupra victimei P.A.P., instanţa a reţinut că la sfârşitul lunii august 2011, aceasta, în vârstă de 17 ani, fugită de la domiciliu, l-a cunoscut pe inculpatul V.D.M., de care s-a îndrăgostit, în acest context, minora acceptând propunerea numiţilor R.I.D. şi B.I.D. de a merge la domiciliul inculpaţilor, pentru a practica prostituţia.

Astfel, la data de 9 septembrie 2011, victima minoră a fost transportată de sus-numiţii în satul Miteşti, şofer fiind martorul M.A.A., la inculpaţii V.D.M. şi C.L.A., care au preluat-o şi au achitat suma de 100 de euro, reprezentând costul transportului.

Similar manierei de acţiune în privinţa celorlalte minore, victima P.A.P. a practicat prostituţia în camera de la etajul imobilului care era destinată acestei activităţi, la motelurile C.R. sau R., banii fiind luaţi în totalitate de către inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A.

Minora a fost constrânsă să rămână la inculpaţi, pe de o parte pentru că se îndrăgostise de inculpatul V.D.M., iar pe de altă parte pentru că în prezenţa ei a fost maltratată minora S.A.M., la sfârşitul lunii septembrie 2011, aspect care realizase o constrângere indirectă asupra psihicului minorei.

În ciuda constrângerilor la care a fost supusă, la sfârşitul lunii octombrie 2011, partea vătămată P.A.P. l-a avut client pe martorul B.A., căruia i s-a plâns cu privire la condiţiile în care trăieşte şi că ar vrea să plece, dar nu poate. După câteva zile, martorul B.A. a revenit noaptea la domiciliul inculpaţilor, a aşteptat ca victima minoră să termine treaba cu doi clienţi, le-a plătit inculpaţilor V.D.M. şi C.L.A. suma de 50 de lei însă a fugit cu partea vătămată la domiciliul său.

Noua situaţie a victimei nu a durat foarte mult timp întrucât, la scurt timp, ca urmare a presiunilor constante ale inculpaţilor şi de frica violenţelor de care a dat dovadă inculpatul V.D.M., minora a hotărât să se întoarcă la aceştia, inculpaţii V.M.L. şi C.L.A. fiind cei care i-au pus la dispoziţie un taxi, pentru a se reîntoarce la domiciliul lor.

Minoră a continuat să practice prostituţia, sumele de bani realizate fiind luate de către inculpaţi, iar la data de 9 noiembrie 2011, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare a fost găsită în imobilul inculpaţilor.

Dintre clienţii părţii vătămate minore P.A.P., cu care aceasta a fost determinată să întreţină raporturi sexuale de către inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A. au fost identificaţi următorii martori: T.B., F.C., M.M.C., T.G., V.F., C.A.C., F.I.D., M.I.M., T.I. şi P.G.D.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauza, astfel cum au fost enumerate în cele ce preced.

S-a reţinut că există totuşi probe certe în susţinerea existenţei faptelor şi a vinovăţiei inculpaţilor; mai mult, coroborarea unor indicii suficient de grave, precise şi concordante, asimilată probelor certe, situează probaţiunea dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Astfel cum s-a arătat anterior, inculpata V.M.L. a avut o poziţie nesinceră în cursul urmăririi penale şi a arătat că este nevinovată de comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa.

Inculpatul C.L.A., după o primă poziţie nesinceră, a revenit ulterior şi a precizat că a împărţit cu inculpatul V.D.M. banii proveniţi din exploatarea minorelor, recunoscând implicit faptele.

Inculpatul V.D.M., de asemenea, iniţial a fost nesincer, declarându-se nevinovat de comiterea infracţiunii de trafic de minori, însă, iar la prezentarea materialului de urmărire penală, în prezenta apărătorului din oficiu, acesta a dat declaraţii suplimentare, în care a recunoscut comiterea faptelor de care este acuzat, preluând întreaga vinovăţie.

Inculpatul A.D. a manifestat o atitudine sinceră pe parcursul urmăririi penale şi a recunoscut comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa prin actul de acuzare, spre deosebire de inculpatul I.C., care a avut o atitudine opusă.

În faţa instanţei însă, toţi inculpaţii au declarat că recunosc vinovăţia faptelor pentru care au fost trimişi în judecată, solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, neavând alte probe de administrat în faţa instanţei, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere, în privinţa inculpatei V.M.L.

Declaraţiile de recunoaştere a faptelor, date de inculpaţi se coroborează cu declaraţiile victimelor minore, care au fost înregistrate audio-video, dar şi cu celelalte mijloace de probă.

Părţile vătămate au descris detalii pe baza cărora ulterior au putut fi identificaţi martorii ascultaţi în cauză care au confirmat aspectele pe care se fundamentează baza factuală reţinută de instanţă în cele ce preced.

Astfel, din declaraţia părţii vătămate minore B.N.C., a rezultat că în luna octombrie a anului 2010, într-o zi de sâmbătă, s-a deplasat la o discotecă din comuna Mirosloveşti, cu mai multe tinere, ocazie cu care a cunoscut un băiat, care s-a prezentat D. şi care a dansat cu ea, la sfârşitul distracţiei, victima fiind condusă acasă de el, care era împreună cu fratele său A.

Potrivit declaraţiilor aceleiaşi victime, după o săptămână, aflându-se din nou la discotecă, aceasta s-a reîntâlnit cu D., cu care a dansat, acesta i-a oferit de băut, iar în momentul în care victima a refuzat, acesta a devenit violent, a rupt cu dinţii o cutie (doză) de bere din aluminiu şi a ameninţat-o că îi va tăia gâtul dacă nu va servi tărie (coniac) cu el, de frică, minora acceptând propunerea acestuia, consumând un pahar de coniac, forţând-o să mai bea două pahare, fiind apoi condusă la un prieten de-al său, zis "B.", unde a venit şi A.. Aici, sub ameninţare, D. împreună cu fratele său au violat-o, de mai multe ori, după care D. a luat-o şi a dus-o la domiciliul său din sat Miteşti.

Victima a mai precizat că, aici, a fost ţinută circa două zile, timp în care, din nou, sub ameninţare, D. împreună cu fratele său au întreţinut raporturi sexuale cu aceasta, fără acordul său, iar la rugăminţile victimei aceştia i-au dat drumul acasă, ameninţând-o că o va omorî dacă va merge la poliţie să declare ce i s-a întâmplat.

Efectiva exploatare a victimei, a început, potrivit declaraţiilor sale, după ce inculpatul V.M.D. a luat-o cu forţa şi a dus-o acasă la el, unde victima a cunoscut-o pe mama lui, inculpata V.M.L., care l-a felicitat pe D. spunându-i că a adus o "păpuşică" şi că este o "piesă bună".

Din declaraţiile detaliate ale victimei a rezultat ca aceasta rămasă acolo circa trei zile, timp în care V.M.D. a întreţinut de mai multe ori raporturi sexuale cu ea, după care mama acestuia i-a spus că vor merge la Paşcani la cumpărături, însă, în realitate a fost dusă la un tânăr pe nume "C.", de la care a luat 120 RON pentru a întreţine raporturi sexuale toată noaptea şi că deşi a refuzat, a fost din nou ameninţată cu moartea, în cele din urmă ducându-se cu acel tânăr.

Transferarea minorei s-a produs, potrivit propriilor susţineri, a doua zi, când a fost luată de la C. de fratele M., pe nume T., care a dus-o la o casă, situată în Paşcani, pe malul unui pârâu, unde se afla inculpata V.M.L., care a preluat-o şi sub ameninţare a dus-o la diverse persoane, cu care a fost obligată să întreţină raporturi sexuale, contra unor sume de bani, cuprinse între 50 şi 120 RON, bani care au fost luaţi de către inculpata V.M.L. şi fii acesteia, D. şi A.

Acesta este şi locul unde victima l-a cunoscut pe inculpatul A.D., cu care a fost forţată să întreţină raporturi sexuale şi care căuta diferite persoane, pentru a face acest lucru, contra unor sume de bani, pe care acesta le lua şi le dădea inculpatei V.M.L.

Relevante, sub aspectul conturării datelor cu privire la amploarea evenimentelor infracţionale au fost declaraţiile aceleiaşi victime, potrivit căreia, aproape în fiecare zi, inculpaţii V.M.L., V.D.M., C.L.A., numitul T. şi inculpatul "D." (A.D.), îi găseau persoane, cu care o forţau să întreţină raporturi sexuale normale, contra unor sume de bani, pe care aceştia îi luau şi îi dădeau inculpatei V.M.L., existând zile când îi aduceau cel puţin 2 clienţi şi zile când îi aduceau şi 7 clienţi, câştigând în medie 250 RON pe zi.

Victima a făcut precizări esenţiale şi cu privire la "tratamentul" de care a beneficiat pe timpul exploatării sale sexuale, arătând ca, întrucât nu vroia să practice prostituţia în favoarea inculpaţilor, a fost bătută de M., D., A. şi D., de mai multe ori cu palmele şi pumnii peste cap, faţă şi pe tot corpul, lucru care i-a indus o stare de teamă şi a determinat-o să nu mai comenteze şi să întreţină raporturi sexuale cu toţi clienţii care i-au fost aduşi. De asemenea, victima a relatat că le-a spus inculpaţilor că are doar 14 ani, însă nu au ţinut cont de acest lucru, în sensul de a-i da voie să plece acasă şi "să nu o mai oblige să practice prostituţia contra voinţei sale."

În privinţa momentului limită până la care a durat exploatarea sexuală a victimei, aceasta a declarat că a fost forţată să facă aceste lucruri până înaintea sărbătorilor de Paşti din anul 2011, când D. şi A. au fost căutaţi de poliţie pentru săvârşirea unor furturi, victimei spunându-i să plece acasă, ameninţând-o să nu declare nimic la poliţie, altfel o vor găsi şi o vor omorî.

Informaţii credibile a oferit victima şi în privinţa părţilor vătămate S.A.M. şi R.G.F. despre care a afirmat că prin luna martie 2011, la locuinţa inculpatei V.M.L. a mai fost adusă o fată pe nume "A." din Ciohorăni, în vârstă de 16 ani şi o altă tânără pe nume "G." din comuna Mirosloveşti, în vârstă de 16 ani, care ca şi ea, au fost obligate să întreţină raporturi sexuale cu clienţi aduşi de cei de mai sus, precizând că aceste fete, A. şi G., aveau mai mulţi "clienţi", deoarece întreţineau raporturi sexuale normale, orale şi anale.

În momentul efectuării percheziţiei domiciliare la inculpaţi, s-a luat legătura cu angajaţii departamentului de asistenţă socială din cadrul Primăriei comunei Mirosloveşti, care au pus la dispoziţie copiile documentelor ce au stat la baza preluării minorei B.N.C., la data de 9 februarie 2011, de la domiciliul inculpaţilor şi predarea acesteia tatălui ei. Aceste documente confirmă prezenţa victimei la inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A.

La fel de detaliat a expus situaţia de fapt şi partea vătămată minoră R.G.F. care a arătat că la data de 19 martie 2011, de ziua sa, a invitat-o pe C.I.A. la unul din barurile din Mirosloveşti, iar în jurul orelor 23,00 I. a invitat-o la ea acasă unde se afla toată familia, a doua zi, inculpata V.M.L. spunându-i că un băiat din mun. Paşcani doreşte să o cunoască, aşa că însoţită de aceasta şi fiica ei I., a mers în cartierul V. din mun. Paşcani, la domiciliul numitului V.T., fratele inculpatei V.M., unde a adus un băiat, iar în momentul în care a ajuns, acesta i-a spus că trebuie să întreţină raporturi sexuale cu el, context în care victima, aflându-se doar cu ei în casa acestora şi într-un oraş străin, nu s-a putut opune.

Potrivit aceleiaşi părţi vătămate, în aceeaşi zi, inculpata V.M.L. a mai adus un bărbat pe nume D. (inculpatul A.D.), care i-a făcut cunoştinţă cu un altul zis "G.", pe care l-a identificat ca fiind inculpatul I.C., cu care a plecat la domiciliul lui, aşa cum i-a cerut inculpata V.M.L., aici I.C. aducându-i mai mulţi clienţi şi spunându-i că trebuie să întreţină relaţii sexuale cu aceştia, situaţie în care victima a rămas o zi şi o noapte, timp în care a întreţinut raporturi sexuale normale neprotejate cu aproximativ şase clienţi, de pe urma cărora I.C. a încasat bani, victima precizând ca în momentul în care s-a dus înapoi la V.M., în apartamentul fratelui ei, a văzut că acesta i-a dat inculpatei suma de 380 de lei.

Victima a recunoscut pe D. în persoana numitului A.D., după prezentarea mai multor fotografii.

În dorinţa de a se elibera, potrivit susţinerilor sale, victima i-a propus inculpatei V.M., să-i facă cunoştinţă cu o altă fată din com. Ciohorăni, despre care ştia că practică prostituţia, mergând cu aceasta la domiciliul fetei şi făcându-i cunoştinţă cu S.A.M., zisă "A." iar pentru că nu a găsit-o pe fată acasă, a mers după ea la şcoala din comună, iar inculpata V.M.L. a vorbit cu A. de faţă cu ea şi a întrebat-o "dacă vrea să facă bani în Paşcani", aceasta acceptând oferta, aşa că inculpata V.M.L. a eliberat-o conform înţelegerii.

Declaraţia minorei R.G.F. s-a coroborat cu cea a victimelor S.A.M., B.N.C., analizată anterior, dar şi cu cele ale inculpaţilor I.C. şi A.D.

Cel din urmă inculpat, când a fost ascultat în calitate de martor, la data de 17 noiembrie 2011, a arătat condiţiile în care le-a cunoscut pe minorele R.G.F. şi S.A.M., zisă R., cu care a întreţinut raporturi sexuale contra-cost, precizând ca V.T. i-a adus-o pe tânăra pe nume G., care avea în jur de 17 ani, recunoscând-o pe aceasta în fotografiile prezentate şi aflând că se numeşte R.G.F.

Din declaraţiile aceluiaşi inculpat a rezultat ca victima R.G.F. i-a spus că a fost pusă de inculpata V.M.L. să mintă clienţii, spunându-le că este majoră, promiţându-i că va împărţi banii pe care îi va câştiga cu ea; inculpatul a arătat că a plătit lui V.T. suma de 50 de lei, iar după ce a întreţinut cu aceasta raporturi sexuale normale protejate, a dus-o pe tânără la domiciliul lui V.T., unde o aştepta sora acestuia, inculpata V.M.L.

Acelaşi inculpat a arătat că ulterior, de fiecare dată când se întâlnea cu V.T., acesta îi spunea că sora sa va veni cu altă fată mai "bună", ceea ce s-a si intamplat, după aproximativ o săptămână, inculpata V.M.L. venind din nou la atelierul sau însoţită de o tânără blondă şi pe care i-a prezentat-o ca fiind R., tânără care părea a fi mai matură decât cealaltă, dar a aflat ulterior că avea în jur de 15 - 16 ani, si pe aceasta recunoscând-o fotografiile prezentate de organele de anchetă în persoana numitei S.A.M.

Inculpatul A.D. a recunoscut neîndoilenic faptul că a întreţinut cu această tânără raporturi sexuale normale, după ce a stabilit cu inculpata V.M.L. să-l trimită în aceeaşi seară pe V.T. pentru a i-o aduce pe fată, lucru care s-a şi întâmplat, plătindu-i acestuia suma de 50 de lei, zicându-i că poate să vină să o ia pe fată după aproximativ o oră.

Inculpatul a confirmat perseverenţa inculpatei V.M.L. în traficarea minorelor, precizând că a doua zi, aceasta a venit la atelierul său însoţită de R. (victima S.A.M.) iar în timp ce inculpatul se afla împreună cu F.I.D. zis "B.", acesta din urmă a făcut cunoştinţă cu inculpata V.M.L. şi cu R., schimbând numărul de telefon cu inculpata V.M.L. şi stabilind să se audă la un telefon, pentru a hotărî ziua când va întreţine şi el raporturi sexuale cu fata.

Inculpatul a confirmat ca ulterior inculpata V.M.L. i-a mai adus-o de două ori pe R. la atelier pentru a întreţine raporturi sexuale cu aceasta, de fiecare dată plătind inculpatei suma de 50 de lei, iar fetei câte 20 - 30 de lei, bani care erau în final luaţi de către inculpata, care i-a confirmat ea însăşi că îi lua banii.

În privinţa acţiunilor inculpaţilor V.D.M. şi C.L.A., inculpatul A.D. a arătat că la începutul lunii februarie 2011 i-a cunoscut pe aceştia, ocazie cu care V.D.M. i-a făcut cunoştinţă cu "o tânără mai mică de statură, slabă, păr brunet, sărac îmbrăcată" şi pe care a aflat că o cheamă C., acesta spunându-i că poate întreţine raporturi sexuale cu acea tânără, fără a-i preciza tariful, inculpatul refuzând să întreţină raporturi sexuale cu aceasta.

Partea vătămată minoră S.A.M., audiată fiind, a precizat că, într-adevar, în luna mai a anului 2011, în timp ce se afla la şcoala din com. Ciohorăni, a fost căutată de către colega sa, R.G.F. care venise însoţită de inculpata V.M.L. şi de fiica acesteia C.I.

A., inculpata invitând-o la un suc, fără să-i spună cu exactitate unde anume, inculpata conducând-o cu taxiul la domiciliul numitului V.T., iar spre seară a trimis-o cu doi băieţi într-un apartament al acestora. Aici cei doi au trimis-o să facă un duş şi pentru că s-a împotrivit, au început să ţipe la ea şi să spună că au plătit 100 de lei inculpatei V.M.L. pentru ea, context în care victima a fost nevoită să se supună, fapt pentru care a întreţinut raporturi sexuale normale şi orale, protejate cu aceştia, după aproximativ două ore cei doi ducând-o la locaţia unde se afla inculpata V.M.L..

Potrivit aceleiaşi victime, ulterior, în aceeaşi seară, inculpata V.M.L. i-a mai adus în jur de 5 - 6 clienţi cu care a întreţinut raporturi sexuale.

Din declaraţiile victimei rezultă că inculpata V.M.L. i-a spus că aflase de la G. că aceasta practica prostituţia şi înainte şi i-a propus ca banii proveniţi din practicarea prostituţiei să-i împartă, lucru care nu s-a întâmplat niciodată din luna mai până la sfârşitul lunii octombrie 2011.

Victima a descris în detaliu situaţia în care a fost plasată, precizând că timp de o săptămână cât am locuit la fratele inculpatei V.M.L., aceasta i-a adus clienţi, uneori câte 4 - 5 pe zi, iar alteori şi 10 - 15 clienţi, tarifele percepute de la clienţi fiind cuprinse între 30 - 50 de lei actul sexual, bani însuşiţi în totalitate de către inculpata V.M.L., care, după o săptămână a adus-o la domiciliul său din sat Miteşti, victima practicând prostituţia în continuare, iar sumele de bani, erau împărţite între inculpaţii V.M.L. şi V.D.M.

Victima a explicat care a fost motivul nemulţumirii inculpaţilor în privinţa sumelor de bani pe care le obţinea aceasta, precizând că "dacă la început erau zile când făcea şi 500 de lei pe zi, ulterior după ce începuseră clienţii să o cunoască, nu mai veneau chiar aşa mulţi", acesta fiind şi "motivul pentru care inculpaţii au adus-o pe A. (P.A.P.).

În privinţa locaţiilor în care a fort forţată să practice prostituţia, victima a arătat ca raporturile sexuale cu clienţii mai săraci se consumau fie la etajul casei unde locuia, iar cu alţii mergea fie la C.R., R. sau la domiciliul lor, însă, ca şi în cazul celorlalte victime, de fiecare dată când pleca de acasă cu clienţii, aceasta era însoţită de inculpata V.M.L., dar mai des de inculpatul V.D.M., de care victima a arătat că s-a îndrăgostit de când l-a văzut prima dată.

Totala subordonare fizică şi psihică a victimei faţă de acest din urmă inculpat a fost confirmată de victimă însăşi care a arătat că de circa şase ori, a plecat de la acesta la mătuşa sa, fără să îi spună, şi de fiecare dată, acesta o "prostea să vină înapoi", însuşi inculpatul venind după victimă în satul Ciohorăni şi de cele mai multe ori o bătea pentru că plecase fără ştirea lui.

În acest sens, victima a redat un episod de o deosebita ferocitate, confirmat de altfel si de victima P.A.P., potrivit căruia la sfârşitul lunii septembrie-începutul lunii octombrie 2011, inculpatul V. D.-Mihaita a venit după victima şi a convins-o să meargă din nou la el, promitându-i că nu o va mai bate, însă, când a ajuns la domiciliul lui, acesta s-a dus după A. care era în camera de sus şi a amenintat-o că o leagă după cal dacă va îndrăzni să fugă de la el, a coborât apoi după victima, a lovit-o în casă cu palmele, după care a scos-o cu forţa afară, i-a legat picioarele cu un cablu şi a vrut să o lege de coada calului pentru a o trage prin zăvoi, să o rănească, victima fiind salvată de către inculpatul C.L.A., care l-a oprit pe D., spunându-i să nu o omoare, în aceeaşi seară D. aruncând cu furca după aceeaşi victima, cu intenţia de a o înţepa, dar aceasta a început să ţipe şi a venit din nou incupatul C.L.A. şi l-a oprit.

Violentele exercitate de către inculpatul V.D.M. asupra victimei minore însărcinate S.A.M. au fost relatate şi de partea vătămată P.A.P., care a asistat la întreaga scenă.

În momentul prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul V.D.M. a recunoscut parţial agresiunea asupra minorei din acea zi: "întrebat fiind dacă am legat-o pe A. de cal pentru a o accidenta, arăt că este adevărat că într-o zi, beat fiind, am vrut să o leg de cal, însă nu am făcut-o, ci doar am aruncat o furcă după ea şi nu ştiu dacă am nimerit-o. Motivul pentru care mă supărasem era acela că Anuta a refuzat să facă avort, spunând că este gravidă cu mine, însă îmi furase bani din casă « înainte de a pleca la domiciliul ei".

Declaraţiile victimei S.A.M. au confirmat si susţinerile unei alte victime, respectiv B.N.C. Astfel, cea dintâi a arătat că în momentul în care a ajuns la casa din Miteşti, acolo "mai era o fată pe nume C., care practica prostituţia în folosul familiei V.", iar banii erau încasaţi de cele mai multe ori de către inculpaţii V.M.L. şi V.D.M., aceasta plecând pe la jumătatea lunii iunie 2011, când au venit reprezentanţii statului cu poliţia şi au internat-o într-un centru de minori.

Relevante au fost declaraţiile victimei S.A.M. care a precizat ca,,a fost geloasă pe A., deoarece arăta mai bine decât ea şi ştia că D. o putea abandona, pentru că era,, expirată".

Mai mult si victima P.A.P. (dup, volumul I, filele 32-36) a confirmat aceasta situaţie, arătând ca in momentul in care a ajuns la locuinţa inculpaţilor V., in septembrie 2011, a cunoscut-o acolo pe S.A.M., care practica prostituţia pentru D. şi era şi iubita acestuia si despre care a aflat de la R. că era gravidă cu D. şi "aceasta nu era hotărâtă dacă să păstreze sarcina, în final hotărându-se să păstreze copilul, crezând că astfel va putea rămâne şi cu D.".

Toate aceste sentimente au conturat starea de scalvie a victimei in contextul in care acesteia i se negau orice posibilităţi de eliberare, fie prin ameninţări ("în aceIaşi timp, tot el (inculpatul V.D.M.) era cel care o ameninţa că dacă îl părăseşte, o va găsi şi în "gaură de şarpe" şi o va decapita"), fie prin confiscarea actelor de identitate (aceIaşi inculpat,,i-a luat cartea de identitate, deoarece o convinsese să plee împreună pe "naşpa" în Italia, adică cu acte false făcute de un taximetrist din Paşcani").

În total, potrivit probatoriului adminsitrat, au fost identificate şi audiate 19 persoane dintre clienţii victimei minore S.A.M., cu care aceasta a fost obligată să întreţină raporturi sexuale, chiar şi atunci când inculpaţii au aflat că aceasta era însărcinată, banii fiind încasaţi de către cei trei inculpaţi.

Din declaraţia martorei T.G.M. (dup, volumul I, filele 116-117), mătuşa minorei S.A.M. - rezultă că, la sfârşitul lunii noiembrie 2011, a fost contactată de către inculpatul V.D.M., aflat în Arestul I.P.J. Iaşi, care dorea să afle detalii despre locul în care se află minora, pentru a încerca o înţelegere frauduloasă cu aceasta.

Partea vătămată minoră P.A.P. (dup, volumul I, filele 32-36), audiată fiind a relatat împrejurările in care a fost racolata si apoi, explotata sexual de către inculpaţii V.M.L., V.D.M. si C.L.A.

Potrivit declaraţiilor victimei, la sfârşitul lunii august 2011, a mers împreună cu un amic pe nume lonut din Piatra Neamţ la un bâlci din satul Davideni, corn. Tibucani, jud. Neamţ, ocazie cu care l-a cunoscut pe numitul V.D.M. de care s-a îndrăgostit si care i-a spus că "are fete la produs" la domiciliul său, numitul lonut întrebând victima dacă doreşte să meargă la D. să practice prostituţia, victima de acord, lonuţ conducând-o la domiciliul acestuia, iar D. i-a plătit acestuia suma de 100 de euro pentru că a dus pe victima.

Din declaraţiile victimei a rezultat ca aceasta a ajuns pe 09 septembrie 2011, la ora 22.30 la domiciliul lui V.D.M. si că la circa jumătate de oră, au venit doi clienţi, care i-au plătit lui D. suma de 300 lei pentru două ore, victima mergând cu aceştia în mun. Paşcani, la locul de muncă al unuia dintre ei, unde a întreţinut raporturi sexuale normale şi orale protejate cu amândoi.

Victima a relatat că la început avea mai mulţi clienţi, adică 1-2 ziua şi 4-6 noaptea, într-o seară având chiar 12 clienţi, raporturile sexuale cu clienţii având loc ori la etajul casei în care locuia, ori pentru că era prea frig în maşina clienţilor sau la Motelurile "C.R." sau "R.", clienţii cu care întreţinea raporturi sexuale la etaj sau în maşină plătindu-i lui D. sume cuprinse între 30-60 lei, iar cei cu care întreţineam « raporturi la moteluri plăteau câte 100 de lei ora, banii fiind încasaţi de către D. care ii impartea cu fratele său C.L.A.

Victima a descris condiţiile mizere in care practica prostituţia, arătând faptul că locuinţa unde stătea cu toţii era fără curent electric, iar la etaj neîncălzită, în acea casă locuind împreună cu V.D.M., C.L.A., mama acestora V.M.L., concubina lui A. pe nume A., doi copii minori ai acesteia, patru copii minori ai M. şi fratele acesteia pe nume D., toţi aceştia din urma întreţinându-se din banii pe care îi câştigau victimele din practicarea prostituţiei.

Printre clienţii cu care a întreţinut raporturi sexuale victima i-a putut menţiona pe; B.A., B.D., Ş.C. din Tupilati, A. şi L. din Tupilati, R. şi F. din Mirosloveşti, B. din Paşcani, pe care l-a recunoscut în fotografiile prezentate de organele de anchetă în persoana numitului F.l.D., precum şi alţi clienţi din com. Motca şi împrejurimi.

În legătură cu numitul B.A., victima a arătat că în luna octombrie 2011, când l-a avut client, acesta a întrebat-o dacă nu se gândeşte să plece de la inculpaţi şi de la condiţiile precare de trai, propunându-i să se întoarcă acasă sau sa-l însoţească la domiciliul său fără vreo obligaţie din partea victimei, spunându-i că vrea să o ajute să "iasă din situaţia în care era deoarece considera,,că nu era făcută să fie prostituată", acesta dându-i termen de gândire până a doua zi, când a revenit si a luat-o la domiciliul acestuia.

Victima a relatat ca învinuiţii i-au sesizat lipsa abia după aproximativ o oră, când I-au sunat pe B.A., dar acesta nu le-a răspuns iniţial de frică să nu îl caute pentru a o recupera, ulterior, victima contactând-l telefonic pe D. şi spunându-i că este la Hanul A., aşa cum a învăţat-o B.A., inculpatul ameninţând-o pe victimă că îl va suna pe tatăl acesteia şi îi va spune că se prostituează.

Potrivit declaraţiilor victimei, aceasta a locuit la B.A. şase zile, timp în care D. a sunat-o mereu cerându-i să se întoarcă, plecat de la B.A., de spaimă că D. îl va suna pe tatăl său şi îi va spune că este prostituată. In acest sens, victima aluat legătura cu inculpata V.M.L., care i-a trimis un taxi în apropierea locuinţei lui B.A. din mun. Paşcani.

Starea de frică a victimei in relaţia cu inculpatul V.D.M. rezulta atât din prudenta cu care aceasta comunica cu inculpatul, precizând ca a minţit pe acesta că de fapt nu a vrut să plec de la ei, ci am fost luată de B.A. cât şi din totala si permanenta supraveghere de către acesta, victima relatând că atunci când mergea cu clienţii la moteluri de cele mai multe ori o însoţea şi D. care aştepta afară sau în barul motelului.

Din aceleaşi declaraţii ale victimei a rezultat si alte aspecte legate de tratamentul aplicat altor victime exploatate sexual, aceasta relatând că într-o sâmbătă din luna septembrie, când D. şi A. erau la un târg în Tupilati, R. a spus că se duce până la magazin să îşi cumpere ţigări, dar nu a mai revenit iar când au revenit acasă, i-a spus lui D. că R. a plecat la magazin şi nu s-a mai întors, fapt pentru care D. a plecat la Ciohorăni ca să o aducă înapoi, în aceeaşi seară, D. a revenit cu R. care era toată plânsă, probabil D. o bătuse, chiar de fată cu ea, acesta a lovit-o cu palmele şi cu pumnii şi a vrut să o lege cu lanţul de la cai pentru a o trage cu căruţa, dar a intervenit Alin şi D. nu a mai făcut acest lucru, tot atunci D. băgându-i R. furca în mână.

De altfel, victima a arătat ca de multe ori a văzut că D. o bătea pe R., ori de câte ori acestuia nu îi convenea câte ceva si că oamenilor din sat le era frică de inculpaţi deoarece erau cunoscuţi ca persoane violente, unuia dintre băieţii din sat, D. spărgându-i maxilarul, crezând că fusese cel care i-a pus o sârmă de-a lungul drumului şi el a căzut.

Aceeaşi situaţie de subordonare afectivă a relatat victima în legătură cu inculpatul V.D.M. despre care a afirmat ca deşi o scotea la "produs", ea chiar ajunsese să-l iubesc pe D., de multe ori promiţându-i lui V.D.M., că dacă se va întâmpla să vină poliţiştii la domiciliul lui, nu le va spune niciodată acestora că de fapt ea se prostituam în folosul lui şi al familiei sale.

Despre celelalte victime, partea vătămata P.A.P. a arătat ca a aflat de la inculpaţi că înaintea sa au mai avut fete, pe una o chema G. şi era "produsă" de V.M. iar pe cealaltă fată o chema C., avea 14-15 ani şi a fost iniţial "fata" inculpatei V.M., iar ulterior a lui D.

Împrejurările redate de victima P.A.P. au fost confirmate de martorul B.A. (dup, volumul I, filele 80-83), care a cunoscut-o pe minora P.A. în calitate de client, căruia partea vătămată i s-a plâns că nu mai suportă tratamentul la care este supusă de către inculpaţi.

Acesta a fost cel care a ajutat-o pe victimă să scape şi cel care l-a anunţat pe tatăl minorei unde este fata, după ce aceasta s-a întors la domiciliul inculpaţilor, la presiunea lor.

Din declaraţia martorului a rezultat ca la sfârşitul lunii septembrie 2011, fiind împreună cu alţi trei prieteni, a aflat de la un taximetrist din Paşcani, pe nume T., care lucrează la firma "T." că în localitatea Miteşti, com. Mirosloveşti sunt doi fraţi care au fete ce întreţin relaţii sexuale contra cost, acest Todiraşcu apelând telefonic pe unul din fraţi, ocazie cu care a auzit că se numeşte D., cu care a stabilit locaţia în care trebuie să ajungă după care s-au deplasat cu acesta în satul Miteşti.

Odată ajunşi la locaţia indicată, inculpatul V.D.M. le-a spus că are două fete şi i-a întrebat dacă au bani, negociind cu acesta suma de 160 lei pentru a întreţine relaţii sexuale toţi patru cu cele două tinere o singură dată, după care au venit două tinere ce păreau că au vârste între 17 şi 20 de ani din care una era corpolentă şi blondă iar cealaltă care părea mai mică ca vârstă era şatenă şi avea pistrui pe fată, ulterior martorul aflând că se numesc A., respectiv A., cele două tinere venind o însoţite de fratele lui D., pe nume A.

Potrivit relatărilor martorului, T. i-a dat suma de 160 lei lui D., după care a urcat pe o scară, la etajul casei împreună cu A. unde a întreţinut relaţii sexuale cu aceasta, in timp ce A. a rămas jos şi a întreţinut relaţii sexuale în acest timp cu P.l. în autoturismul lui T., marca F. După aceasta, prietenul lui Pârja lonut a întreţinut relaţii sexuale mai întâi cu A. şi, ulterior cu A., martorul întreţinând relaţii sexuale cu A. în autoturismul lui T.

Acesta este momentul in care victima A. i-a spus că se află de aproximativ trei săptămâni la D. şi A. şi că vrea să plece de la D. deoarece aceştia o foloseau atât pentru relaţii sexuale cu diferiţi clienţi cât şi pentru menaj în casă, precizând că vrea să se întoarcă la familia sa dar că nu poate deoarece este tot timpul supravegheată de familia lui D., martorul promiţându-i ca o va ajuta, ceea ce s-a şi întâmplat a doua zi când a luat-o pe victima cu autoturismul sau si au plecat spre Paşcani, fiind sunat de mai multe ori pe telefonul mobil de către D. şi de către mama acestuia care l-au ameninţat în mai multe rânduri cu violenţa dacă nu o aduce pe A. înapoi.

Martorul a precizat ca in cele din urma victima a plecat de la el, luându-i un telefon pe care i-l lăsase să vorbească cu familia sa, telefon ce avea numărul de apelare o 0756/XXXXXX, ulterior martorul luând legătura cu tatăl A. şi spunându-i acestuia să se ducă la poliţie şi să declare cele relatate de el.

AceIaşi martor a mai arătat ca, de asemenea, cunoaşte faptul că, anterior, D. şi A., au mai determinat o tânără pe nume B.C. din satul Soci, corm. Mirosloveşti să practice prostituţia în folosul lor.

Din declaraţiile martorului T.B. (dup, volumul I, filele 84-86), rezulta ca acesta a cunoscut-o pe inculpata V.M. ca fiind "şefa afacerii şi a asistat la ameninţările exercitate de către inculpatul V.D.M. asupra victimelor, precizând ca în cursul anului 2011, l-a cunoscut pe numitul D. din Paşcani care locuieşte în cartierul Vatra şi despre care a aflat ulterior că se numeşte V.T., transportandu-l pe acesta de mai multe ori în diferite zone din Paşcani şi la domiciliul său împreună cu o tânără pe nume R. şi pe care a recunoscut-o în fotografiile prezentate de poliţie ca fiind S.A.M.

De la acesta, martorul a aflat că R. este prostituată şi că poate apela şi el la serviciile sale contra cost sau alţi prieteni pe care-i cunoaşte.

Martorul a denumit-o pe inculpata V.M.L., "şefa" acesteia, precizând că am cunoscut-o prin intermediul lui D. şi că a transportat-o ulterior în mai multe locuri din Paşcani, M. fiind însoţită şi ea de S.A.M. zisă R., martorul dându-si seama că de fapt aceasta se deplasa în diferite locuri unde avea relaţii sexuale cu clienţii, fiind de fată o dată când i-a transportat pe V.T. şi "R." în cartierul "Micro", în zona blocurilor M2 sau M3 şi când un client a achitat o sumă de bani pentru serviciile prestate de R.

Acest martor a confirmat împrejurările relatate de martorul B.A. si analizate anterior, arătând că la sfârşitul lunii septembrie, într-o sâmbătă, s-a întâlnit cu doi prieteni, respectiv I.P. şi C.F. şi cu un prieten de-al acestora pe nume B.A., împreună cu care a hotărât să se deplaseze în sat Miteşti, corn. Mirosloveşti, jud. Iaşi la numitul D., fiul lui M.V., despre care ştia că are fete care întreţin relaţii sexuale, ajungând la acesta în jurul orei 23.00, negociind cu acesta pentru a întreţine toţi patru raporturi sexuale cu două tinere pentru suma de 120 lei.

Martorul a precizat ca a întreţinut relaţii sexuale cu ambele tinere, respectiv S.A.M. zisă R. sau A. şi cu P. despre care a aflat ulterior că se numeşte P.A.P., în camera de la etajul unu al locuinţei în care locuia D., tot la etaj a întreţinut relaţii sexuale cu S.A.M. şi I.P. iar în autoturismul sau a întreţinut relaţii sexuale B.A. şi F.C. cu P.A.P.

Din depoziţiile martorului a rezultat ca după ce au plecat de la D., în maşină, martorul A.B. le-a spus că P.A.P. vrea să se întoarcă la familie dar nu poate deoarece îi este frică că o va bate D. şi familia sa, acesta spunându-i să o ia pe aceasta din locuinţa lui D. dar, fiindu-i frică, martorul a refuzat, ceilalţi insistând şi stabilind să se întoarcă a doua zi tot ca clienţi pentru a o scoate pe P. din locuinţa lui D., dar, a doua zi, de frică, acesta nu a mai răspuns la telefon pentru a merge cu aceştia la Miteşti.

Deosebit de relevante pentru conturarea atitudinii inculpaţilor fată de victimele exploatate au fost declaraţile aceluiaşi martor potrivit cărora inculpatul V.D.M. le-a ameninţat pe S.A.M. şi pe P.A.P. cu moartea în cazul în care declară la poliţie că practică prostituţia în folosul său şi al familiei, în acea seară de fată cu el şi cu martorul Adrian Buduroi.

Aceleaşi împrejurări au fost confirmate in detaliu si de către martorii F.C.C. (dup, volumul I, filele 87-88) si P.P.l. (dup, volumul I, filele 93-94).

Martorul M.M.C. (dup, volumul I, filele 89-90) a confirmat ca inculpaţii, membri ai familiei V. aveau fete care practica prostituţia, personal beneficiind in mai multe rânduri de serviciile victimei S.A.M. si ale victimei P.A.P., aspecte confirmate si de martorul J.G. (dup, volumul l,filele 91-92).

Conţinutul convorbirilor telefonice interceptate autorizat au conturat sfera preocupărilor infracţionale ale inculpaţilor in domeniul exploatării sexuale a victimelor, chiar in condiţiile folosirii unui limbaj codat (discuţie purtată între un client şi inculpaţi, la data de 23 octombrie 2011, la ora 12:33:38: "VML: - Alo! X: - Mă auzi? VML: - Da! X: - Mai ai o vacă cu lapte? VML: - Un pic, v-o dau la telefon imediat! Nu pot eu vorbi nimic! X: -Aha! VML: - Da!; nculpata V.M.L. îi face legătura clientului (X) cu inculpatul V.D.M. (Y) aflat lângă ea. Discuţia se desfăşoară după cum urmează: X: -Alo! Y: - Da! X: - Mai ai vreo vacă cu lapte? Y: - Da! X: - Care, e aia nouă? Y: - Da! X: -Şi pot să vin până acolo? Y: - Da, da! Dar câţi? Câţi clienţi sunteţi? X: -Unul, unul, eu unt o singur! Y: - Da! X: - Şi care e scorul? Y: - Dar de unde eşti? X: - De la PAŞCANI! Y: -Dar tu nu ştii? X: - Păi nu ştiu de asta îti zic! Y: - Hai că ne înţelegem noi aici, nu e problemă de asta! X: - Bun, bun, hai! Salut!").

Din declaraţiile martorului Bălan Constantin (dup, volumul I, filele 111-113), a rezultat ca, în calitate de taximetrist, acesta i-a cunoscut pe inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A., care i-au spus că au fete care se prostituează în favoarea lor, cerându-i totodată să îi ducă clienţi sau să o recomande pe cea dintâi clienţilor care doreau să întreţină raporturi sexuale cu tinerele.

Cu acea ocazie, martorul a aflat de la inculpaţii V.D.M. si C.L.A. că actul sexual cu fetele costa 50 de lei iar inculpata V.M.L. i-a dat totodată numărul sau de telefon pentru a-l da clienţilor să o sune, dacă doreau să întreţină raporturi sexuale cu fetele, ulterior după aproximativ două săptămâni martorul fiind contactat telefonic de inculpata V.M.L. care i-a cerut să îl transport pe fratele ei, V.T., de la domiciliul său la gara din mun. Paşcani, de unde urma să plece în Italia.

AceIaşi martor a arătat ca la aproximativ o săptămână, în timp ce se afla în gara o din mun. Paşcani, inculpat V.M.L. l-a abordat şi i-a cerut să o transport pe ea şi pe fiica ei în zona Clubului C.F.R., de unde urmau să se deplaseze cu un autocar În Italia, pe drum aceasta cerându-i din nou să îi ducă clienţi pentru fete, zicându-i că, chiar dacă ea nu este acasă, D. este cel care se ocupă de fete.

Un alt contact al martorului cu inculpata a avut loc după aproximativ o săptămână de zile, în timp ce acesta se afla în gara din mun. Paşcani, inculpata, care se întorcea din Italia, i-a cerut să o ducă la domiciliul din corn. Mirosloveşti iar când a ajuns în faţa barului din centrul satului, martorul l-a văzut pe V. D. cu două tinere pe care martorul le-a recunoscut în fotografiile prezentate de organele de anchetă, în persoana numitelor P.A.P., respectiv S.A.M. Potrivit martorului, inculpata V.M.L., nu a scăpat ocazia sa-l intrebe în acel moment dacă îi plac "fetele ei", spunându-i totodată că dacă este dispus poate întreţine raporturi sexuale cu ele.

Martorul a recunoscut că a dat numărul de telefon al inculpatei V.M.L. mai multor bărbaţi din mun. Paşcani care îşi exprimau dorinţa de a întreţine raporturi sexuale cu fetele şi că a transportat în repetate rânduri mai mulţi clienţi la domiciliul familiei V. din sat Miteşti pentru a întreţine raporturi sexuale cu tinerele, raporturi sexuale care aveau loc la etajul casei familiei V., tot de la clineti martorul aflând că aceştia plăteau 50 de lei pentru un act sexual pe care îl aveau cu fetele, iar banii erau încasaţi fie de V. D., fie de V.M.L.

Astfel, din declaraţiile martorilor T.V. (dup, volumul I, filele 103-104), C.A.C. (dup, volumul I, filele 107-108), B.G.B. (dup, volumul I, filele 114-115), F.l.D. (dup, volumul I, filele 118-119), A.M. (dup, volumul I, filele120-121), M.I.M. (dup, volumul I, filele 122-123), P.G.D. (dup, volumul I, filele 131-133), T.l.C. (dup, volumul I, filele 134-136), J.O.M. (dup, volumul I, filele 137-138), N.I. (dup, volumul I, filele 139-140), B.l.D. (dup, volumul I, filele 150-152), B.P.S. (dup, volumul I, filele 153-155), M.A.A. (dup, volumul I, filele 156-159), R.V.M. (dup, volumul I, filele 160-162), U.R. (dup, volumul I, filele 163-165), toţi, clienţi ai fetelor exploatate sexual, a rezultat atât modul in care aceştia ajungeau la fetele traficate, locaţiile in care se intreţineau relaţiile sexuale contra cost, tarifele practicate cat si identitatea victimelor si participarea activa a inculpaţilor, membri ai familiei V.

În privinţa inculpaţilor I.C. şi A.D., instanţa a reţinut ca vinovăţia acestora este susţinută de declaraţiile părţilor vătămate minore, dar şi de declaraţia inculpatului V.D.M.

La audierea în calitate de martori, inculpaţii I.C. şi A.D. au descris faptele astfel cum s-au derulat iar după extinderea cercetărilor doar inculpatul A.D. şi-a menţinut poziţia şi a recunoscut comiterea infracţiunii reţinute în sarcina sa ( volumul I, filele 101-102,105-106, 204-205).

În privinţa victimelor, s-a solicitat evaluarea psihologică a acestora, iar din rapoartele întocmite de către specialişti (dup, volumul I, filele 67-70, 71-74, 75-79), rezultă că, părţile vătămate minore R.G.F., S.A.M. şi P.A.P. prezintă stări de suferinţă psihică, manifestări ale stresului posttraumatic, depresie, anxietate, etc.

Concluzionând, vastul probatoriu administrat in cauza, expus în cele ce preced, a oferit elemente de detaliu credibile şi coroborabile care formează un ansamblu probator ce dovedeşte pe deplin vinovăţia inculpaţilor în săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor, în incadrarea juridică reţinuta în actul de sesizare. în drept s-a reţinut că:

Faptele inculpatei V.M.L., care, în perioada ianuarie-octombrie 2011, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, le-a recrutat pe minorele R.G.F. şi S.A.M., ambele în vârstă de 16 ani, şi împreună cu inculpaţii V.D.M. şi C.L.A. le-a găzduit, primit şi transportat, în mai multe locaţii de pe raza judeţului Iaşi, pe victimele minore R.G.F., B.N.C., în vârstă de 14 ani, P.A.P., în vârstă de 17 ani şi S.A.M., iar prin ameninţări, constrângeri şi răpire le-a exploatat, prin obligarea la practicarea prostituţiei, în sensul prevederilor art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, încasând"sumele de bani realizate de acestea, întrunesc, sub raport obiectiv si subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1), alin. (2), alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată raportat la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fiind vorba despre patru acte materiale. Faptele inculpatului V.D.M., care, în perioada octombrie 2010-octombrie 2011, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, le-a recrutat pe minorele B.N.C., în vârstă de 14 ani şi P.A.P., în vârstă de 17 ani şi, împreună cu inculpaţii V.M.L. şi C.L.A. le-a găzduit, primit şi transportat, în mai multe locaţii de pe raza judeţului Iaşi, pe victimele minore B.N.C., R.G.F., P.A.P. şi S.A.M., în vârstă de 16 ani, iar prin ameninţări, violenţe, constrângeri şi răpire le-a exploatat, prin obligarea la practicarea prostituţiei în sensul prevederilor art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, încasând şi sumele de bani realizate de acestea, întrunesc, sub raport obiectiv si subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1), alin. (2), alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată raportat la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fiind vorba despre patru acte materiale.

Faptele inculpatului C.L.A., care, în perioada octombrie 2010- octombrie 2011, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, le-a recrutat pe minorele B.N.C., în vârstă de 14 ani şi P.A.P., în vârstă de 17 ani şi, împreună cu inculpaţii V.M.L. şi V.D.M. le-a găzduit, primit şi transportat, în mai multe locaţii de pe raza judeţului Iaşi, pe victimele minore B.N.C., P.A.P. şi S.A.M., în vârstă de 16 ani, iar prin ameninţări, constrângeri şi răpire le-a exploatat, prin obligarea la practicarea prostituţiei în sensul prevederilor art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, încasând şi sumele de bani realizate de acestea, întrunesc, sub raport obiectiv si subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1), alin. (2), alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată raportat la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fiind vorba despre patru acte materiale. Faptele inculpatului A.D., care, în primăvara anului 2011, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a beneficiat de serviciile prevăzute la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, prestate de către părţile vătămate R.G.F. şi S.A.M., ambele în vârstă"de 16 ani, despre care inculpatul ştia că sunt victime ale traficului de minori, întrunesc, sub raport obiectiv si subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art. 141 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 aIin. (2) C. pen. (două acte materiale).

Faptele inculpatului I.C., care, în primăvara anului 2011, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a beneficiat de serviciile prevăzute la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, prestate de către părţile vătămate R.G.F. şi S.A.M., ambele în vârstă de 16 ani, despre care inculpatul ştia că sunt victime ale traficului de minori, întrunesc, sub raport obiectiv si subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art. 141 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două acte materiale).

Deşi faţă de unele dintre victime s-ar putea susţine ca a existat consimţământul la practicarea prostituţiei, totuşi, din probele cauzei a rezultat neîndoilnic faptul că intenţia inculpaţilor, fată de victime, a fost ca, prin mijloacele care au presupus înfrângerea libertăţii de voinţă, mişcare şi conştiinţă a acestora, să vicieze poziţia subiectului pasiv. Inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A. au recrutat doar victime minore, profitând de faptul că acestea provin din familii dezorganizate, inapte să le înţeleagă nevoile, să le ofere afecţiunea şi educaţia necesare vârstei. Spre pildă, minora P.A.P. fugise de la domiciliu din primăvara anului 2011 şi abandonase şcoala, datorită faptului că părinţii nu au înţeles că are nevoie de atenţie suplimentară, astfel că oferta inculpaţilor i s-a părut tentantă, prin prisma sumelor de bani care i-ar fi putut conferi independenta dorită.

Partea vătămată minoră B.N.C., aflată la o vârstă fragedă, cu un comportament rebel la şcoală, datorat şi faptului că provenea dintr-o familie cu şase ° fraţi, monoparentală, a fost găsită de către inculpaţii V.D.M. şi C.L.A. într-o discotecă, a fost răpită de aceştia şi obligată să practice prostituţia, până în momentul în care instituţiile statului au reuşit să reacţioneze şi să o scoată de la inculpaţi.

Victimele minore S.A.M. şi R.G.F. au fost luate prin surprindere de rapiditatea derulării evenimentelor şi de faptul că au fost puse în fata faptului împlinit, însă în cazul celei dintâi inculpatul V. D.- Mihăită a supus-o violenţelor corporale constante şi chiar unor violente extreme, context în care cei trei inculpaţi au determinat-o, prin diferite forme de constrângere, să practice prostituţia chiar şi din momentul în care a rămas însărcinată.

Aşadar, elementul material al laturii obiective al infracţiunii de trafic de minori a fost realizat odată cu constrângerile fizice, psihice şi sentimentale la care au fost supuse victimele minore, iar valorile sociale încălcate prin activităţile desfăşurate de inculpaţi au fost preponderent cele referitoare la libertatea de voinţă şi acţiune, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 678/2001, şi nu cele care aduc atingere relaţiilor privind convieţuirea socială, adică bunelor moravuri, ocrotite de art. 329 C. pen.

Circumstanţele reale ale săvârşirii faptelor de către inculpaţi, gradul de participaţie a acestora conturează fără echivoc elementele constitutive ale infracţiunilor menţionate.

Fiind pe deplin dovedită vinovăţia inculpaţilor, instanţa a antrenat răspunderea penală a acestora, dispunând condamnarea lor.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost stabilite şi aplicate, şi a modului lor de executare, instanţa a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv, dispoziţiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în legea speciala, pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, gradul de pericol social al faptelor săvârşite, persoana fiecărui infractor, precum şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Gradul de pericol social concret al faptelor comise de către inculpaţi este unul foarte ridicat, având în vedere atingerea importantă adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală, modul şi mijloacele de săvârşire a faptelor, aşa cum au fost descrise mai sus, împrejurările în care faptele au fost comise şi, nu în ultimul rând, urmările produse, respectiv, încălcarea esenţei drepturilor fundamentale ale victimelor, a libertăţii sexuale, a integrităţii corporale si a libertăţii de mişcare a unor minore, a bazelor morale care trebuie să lumineze viaţa unor copii, atingerea adusă dezvoltării fizice şi psihice a victimelor minore.

Prin raportare mai ales la vârsta părţilor vătămate, s-a reţinut că aceasta experienţă şi-a pus amprenta asupra dezvoltării psihice a acestora, asupra echilibrului socio - afectiv al acestora.

Impactul evenimentelor asupra sistemului de valori ale victimelor, asupra sentimentului de securitate ce ar trebui să însoţească orice copil la această vârstă, a fost unul extrem de puternic; astfel, la acel moment, într-un mod mai mult decât brutal, minorele au aflat rezonanta unor acte cu conotatie sexuală, trăind semnificaţia reala a raporturilor sexuale săvârşite de clienţi ai acestor victime, suferinţele fizice si psihice pricinuite minorelor, urmare a raporturilor sexuale la care au fost supuse si exploatării sexuale căreia îi erau prozoniere.

Datele privind circumstantierea inculpatei V.M.L., astfel cum rezulta din caracterizările ataşate la dosar nu au fost de natura să antameze reţinerea vreunei circumstanţe atenuante, in contextul caracterului abominabil al faptelor sale, or recunoaşterea unor date si împrejurări ale realităţii, ca circumstanţe atenuante, nu este posibilă decât dacă circumstanţele avute in vedere de instanţă reduc in asemenea măsură gravitatea faptei in ansamblu, sau îl caracterizează de o asemenea manieră pe inculpat, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşita in concret satisface imperativul justei individualizări a pedepsei.

Valorificând toate elementele decurgând din limitele de pedeapsă prevăzute de textele de incriminare, dispoziţiile părţii generale a Codului penal şi regimul de sancţionare a infracţiunilor săvârşite, gradul de pericol social concret ridicat pe care-l reprezintă infracţiunile comise, vârsta părţilor vătămate la momentul activităţii infracţionale, urmările produse asupra fizicului dar, mai ales, asupra psihicului acestora, ţinând cont şi de întreaga situaţie de fapt reţinută în sarcina inculpaţilor, făcând şi aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) teza I C. proc. pen., instanţa a stabilit inculpaţilor câte o pedeapsă principală cu închisoarea la nivelul care sa îndreptăţească aprecierea ca aceasta este o măsură de constrângere, dar şi un mijloc de reeducare eficient, răspunzând astfel dezideratelor înscrise în art. 52 C. pen.

În privinţa inculpaţilor V.M.L., V.D.M. si C.L.A., instanţa a constatat ca minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunea de "trafic de minori" prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, este de 10 ani închisoare, astfel că prin aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., acesta se reduce cu o treime si devine 6 ani si 8 luni închisoare, cuantum suficient de mare, astfel că pedepsele ce vor fi stabilite vor fi dozate la nivelul minimului prevăzut de textul de incriminare, redus cu o treime.

În ceea ce priveşte individualizarea regimului de executare, instanţa a reţinut ca inculpata V.M.L. a fost condamnată, prin sentinţele penale 2094 din 27 decembrie 2006 şi 451 din 13 iunie 2077 ale Judecătoriei Paşcani, la două pedepse cu amendă penală pentru comiterea infracţiunilor de lovire iar inculpatul C.L.A. este cercetat în Dosarul nr. 3970/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani, pentru infracţiunile de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice » şi distrugere, prevăzute de art. 321 alin. (1) C. pen. şi 217 alin. (1) C. pen., infracţiuni pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală la data de 12 aprilie 2010 în timp ce inculpatul V.D.M. este cercetat în zece dosare ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani, pentru comiterea mai multor infracţiuni de furt calificat şi distrugere. Fata de ansamblul activităţilor infracţionale comise, gravitatea faptelor si consecinţele sociale profund negative ale acestora, impactul asupra valorilor sociale lezate si necesitatea constrângerii si reeducării inculpaţilor, instanţa apreciază ca numai executarea pedepselor in regim de detenţie răspunde in mod adecvat funcţiilor si scopului pedepsei.

În privinţa inculpaţilor A.D. si I.C., instanţa a reţinut ca primul a fost sincer pe parcursul urmăririi penale şi a recunoscut comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa prin actul de acuzare, spre deosebire de inculpatul I.C., care a avut o atitudine opusă, dar că este şi cunoscut cu antecedente penale, aspect care va fi avut in vedere la stabilirea cuantumului pedepsei ce va fi aplicata acestuia.

În ceea ce priveşte individualizarea regimului de executare a pedepselor aplicate acestora, instanţa a reţinut ca raportându-se la persoana inculpaţilor si la conţinutul faptelor comise, la particularităţile dezvoltării psiho-sociale a acestora şi la ansamblul * împrejurărilor cauzei, plasarea acestora in mediul carceral poate avea efecte negative si exterioare perspectivei de reintegrare socială, astfel că scopul educativ, represiv şi preventiv al pedepsei poate fi atins şi fără executarea efectivă a pedepsei privative de libertate, urmând să suspende, în temeiul dispoziţiilor art. 86¹ alin. (1) C. pen., sub supraveghere executarea pedepselor aplicate, pe durata unor termene de încercare stabilite in condiţiile art. 86² C. pen., în cadrul căruia, potrivit prevederilor art. 86³ alin. (1) C. pen., fiecare inculpat are obligaţia de a se supune următoarelor măsuri de supraveghere:să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi;să anunţe Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi cu privire la orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă, orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi cu privire la întoarcere;să comunice Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi şi să justifice schimbarea locului de muncă;să comunice Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi informaţii de natură a permite să îi fie controlate mijloacele de existenţă.

În ce priveşte soluţionarea laturii civile, instanţa a reţinut că părţile vătămate, in privinţa cărora, inainte de "începerea cercetării judecătoreşti, s-a constatat de către instanţa ca acţiunea civilă, in prezenta cauza, se exercita din oficiu, conform art. 17 Cod procedura penală, având in vedere ca vizează persoane cu capacitate restrânsă de exerciţiu, au trăit semnificative suferinţe ca urmare a faptelor inculpaţilor, autori ai trficului de minori, umilinţa nejustificata podusa prin abuzurile si exploatarea sexuală la care a fost supuse creându-le o traumă psihică cu efecte incalculabile, prejudiciul nepatrimonial pretinzând repartie fiind unul evident.

Prejudiciul moral este rezultatul lezării unui drept nepatrimonial şi, deşi s-a considerat că este imposibilă o reparare pecuniară a acestuia, invocându-se caracterul arbitrar al acestei reparaţii, neputându-se stabili nici un fel de echivalenţă între durerea morală şi o anumită sumă de bani, totuşi prezenţa acestuia ca parte componentă a prejudiciului în ansamblu, potrivit disp. art. 998, 999 C. civ., şi-a găsit o aplicare constantă în practica judiciară.

Despăgubirile acordate pentru prejudicii izvorâte din fapte ilicite trebuie să reprezinte întotdeauna o acoperire integrală şi nu se stabilesc în raport cu posibilităţile materiale ale inculpatului sau ale victimei. Esenţială este stabilirea concordanţei dintre întinderea prejudiciului moral şi cuantumul despăgubirii, nefiind admisă nici o diferenţă în plus şi nici o diferenţă în minus.

În cazul lezării relaţiilor sociale referitoare la drepturile fundamantale ale persoanei, la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei, la desfăşurarea vieţii sexuale a persoanei cu respectarea normelor morale, la convieţuirea socială, în cazul lezării bazelor morale care trebuie să lumineze viaţa unui copil, a integrităţii fizice şi psihice a unui minor, pentru cuantificarea prejudiciului moral nu se poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport cu consecinţele, pe oricare plan, suferite de partea civilă, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală, care să compenseze dezechilibrele morale, dificultăţile în adaptare, carenţele de la nivelul gândirii, astfel cum rezultă din probele cauzei.

Astfel, s-a reţinut că această cuantificare nu este supusă unor criterii legale de determinare. în acest caz, cuantumul daunelor morale se stabileşte, prin apreciere, urmare a aplicării de către instanţa de judecată a criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de partea civilă în plan psihic, importanţa valorilor lezate şi măsura în care li s-a adus atingere, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, " măsura în care a fost afectată situaţia familială şi socială a părţii civile. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului moral efectiv produs.

În cauză, instanţa a fost în măsură să aplice aceste criterii, urmare a faptului că a fost produs acel minim de argumente şi indicii din care să rezulte măsura afectării drepturilor nepatrimoniale prin acţiunile exercitate de către inculpat, de natură a duce la evaluarea echitabilă a despăgubirilor ce ar urma să compenseze prejudiciul moral efectiv produs părţilor civile minore.

Sunt evidente consecinţele negative suferite de părţile civile în plan psihic, traumele psihice (puse în evidenţă nu numai de constrângerea morală şi de impactul acţiunilor agresive, dar şi vârsta victimelor minore) şi fizice suferite, sechelele posttraumatice care afectează negativ participarea acestora la viaţa socială şi la care instanţa a făcut referire în cuprinsul prezentei hotărâri.

Faţă de cele arătate instanţa a apreciat că, alături de pedeapsa aplicată inculpaţilor pentru faptele de trafic de minori comise, este justificată acordarea de daune morale si, statuând în echitate, în baza art. 14, ari. 17 rap. la art. 346 alin. (1) teza I, art. 348 C. proc. pen. şi art. 998-999 C. civ., va admite acţiunea civilă exercitată din oficiu cu privire la părţile vătămate minore cu capacitate restrânsă de exerciţiu S.A.M., P.A.P., B.N.C. şi R.G.F. şi, in consecinţă: va obligă în solidar inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A. la plata către partea civilă S.A.M. a sumei de 3.000 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin moral cauzat prin săvârşirea infracţiunilor de "trafic de minori"; va obligă în solidar inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A. la plata către partea civilă P.A.P. a sumei de 1.000 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin 6 moral cauzat prin săvârşirea infracţiunilor de "trafic de minori"; va obligă în solidar inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A. la plata către partea vătămată B.N.C. a sumei de 2.000 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin moral cauzat prin săvârşirea finfracţiunilor de "trafic de minori"; va obligă în solidar inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A. la plata către partea vătămată R.G.F. a sumei de 400 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin moral cauzat prin săvârşirea infracţiunilor de "trafic de minori";

Având în vedere, pe de o parte, că daunele morale trebuie sa fie numai o justă reparaţie a prejudiciului de ordin psihic suferit de victimă şi nu o amendă excesivă pentru autorul faptei cauzatoare de prejudicii iar pe de alta parte că victimele nu sunt îndreptăţite să obţină sumele de bani "câştigate" din prostituţia forţată, cu titlul de despăgubiri civile, aceste sume de bani fiind obţinute ca urmare a încălcării normelor de convieţuire şi conduitei morale general acceptate, instanţa a respinge restul pretenţiilor civile, formulate în cadrul procesului penal de partea civilă S.A.M. (reprezentând restul despăgubirilor pentru prejudiciul de ordin moral şi despăgubiri pentru prejudiciul de ordin material) si respectiv de partea civilă P.A.P. & (reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul de ordin material).

Veniturile băneşti obţinute din practicarea prostituţiei sunt determinabile, pornind de la declaraţiile părţilor vătămate si ale martorilor, clienţi ai fetelor.

Astfel, din declaraţiile acestora a rezultat atât media clienţilor pe zi cat si costul prestaţiei minime si a câştigului mediu zilnic, multiplicat cu numărul de zile care rezulta din probatoriul administrat, determinandu-se astfel valoarea câştigurilor ilicite, sume de bani obţinute de inculpaţi din traficul de persoane, sume supuse confiscării, măsura care va opera, nu solidar, ci in partea fiecăruia, in mod egal, de la persoanele care au beneficiat de pe urma exploatării sexuale a victimelor, chiar daca banii ajungeau la aceste persoane indirect, prin intermediul unuia dintre traficanţi, suma fiind ulterior impartita intre aceştia.

În termen legal inculpaţii V.M.L., V.D.M. si C.L.A., au formulat apel împotriva acestei sentinţe criticând-o pentru netemenicie solicitând prin apărătorii lor reducerea cuantumului pedepselor aplicate, care sunt prea mari faţă de circumstanţele lor personale.

Prin Decizia penală nr. 109/2012 din 14 iunie 2012, Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins, ca nefondate, apelurile formulate de inculpaţii V.M.L., V.D.M. şi C.L.A., împotriva Sentinţei penale nr. 164 din data de 24 aprilie 2012 pronunţată de Tribunalul Iaşi, pe care o menţine.

Pentru a hotărî astfel a reţinut că instanţa de fond a reţinut în mod corect, pe baza probelor administrate, situaţia de fapt, făcându-se şi o încadrare juridică a faptelor săvârşite de inculpaţi, aceştia recunoscând comiterea cestora si au beneficiat de dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) teza I C. proc. pen.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor, aplicate s-a reţinut că s-a dat semnificaţia cuvenită tuturor criteriilor generale prev. de art. 72 C. pen., referitoare la gradul de pericol social al faptelor, împrejurările în care au fost săvârşite şi limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare.

Recunoaşterea faptelor si regretul de care au dat dovada inculpaţii au fost avute in vedere de instanţa fondului, aplicându-le pedepsele in condiţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

Nu a putut fi primita solicitarea inculpaţilor de reducerea cuantumului pedepselor, deoarece, aşa cum a motivat si prima instanţa inculpata V.M.L. a fost condamnată, prin sentinţele penale 2094 din 27 decembrie 2006 şi 451 din 13 iunie 2077 ale Judecătoriei Paşcani, la două pedepse cu amendă penală pentru comiterea infracţiunilor de lovire; inculpatul C.L.A. este cercetat în Dosarul nr. 3970/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani, pentru infracţiunile de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice şi distrugere, prevăzute de art. 321 alin. (1) C. pen. şi 217 alin. (1) C. pen., infracţiuni pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală la data de 12 aprilie 2010 iar inculpatul V.D.M. este cercetat în zece dosare ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani, pentru comiterea mai multor infracţiuni de furt calificat şi distrugere.

Pedepsele de cate 6 (şase) ani şi 8 (opt) luni închisoare, aplicate inculpaţilor-apelanţi V.M.L., V.D.M. si C.L.A., corespund pe deplin cerinţelor art. 52 C. pen., privind formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

Instanţa de apel a constat ca, fata de activităţile infracţionale comise aşa cum au fost reţinute de prima instanţa, de gravitatea si consecinţele sociale profund negative ale acestora si impactul asupra valorilor sociale lezate, se impune executarea pedepselor aplicate inculpaţilor in regim de detenţie pentru a răspunde în mod adecvat funcţiilor şi scopului pedepsei.

Împotriva Decizia penală nr. 109/2012 din 14 iunie 2012, Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a declarat recurs inculpata V.M.L. invocând motivul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepsei stabilită în sarcina sa.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi sub nr. 1056/99/2012. Examinând motivul de recurs invocat, cât şi din oficiu, ambele hotărâri, conform prevederilor art. 385⁶ alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa de apel şi instanţa de fond au reţinut în mod corect situaţia de fapt şi au stabilit vinovăţia inculpatei, pe baza unei juste aprecieri a ansamblului probator administrat în cauză, dând faptelor comise încadrarea juridică corespunzătoare, precum şi o corectă individualizare a pedepsei.

La individualizarea pedepsei stabilită în sarcina inculpatei, instanţa de fond a luat în considerare criteriile generale de individualizare prevăzute de dispoziţiile art. 72 C. pen., dar şi circumstanţele personale ale inculpatei şi circumstanţele reale în care faptele au fost săvârşite, de conţinutul şi gravitatea concretă a faptelor, de urmările produse şi de pericolul social al infracţiunilor ce se înscriu într-un fenomen ce ia amploare, fiind lezată integritatea persoanei prin săvârşirea infracţiunii prev. de art. 13 alin. (1), alin. (2), alin. (3) teza a II-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., infracţiune săvârşită în formă continuată, având drept urmare realizarea unor venituri ilicite, aplicând inculpatei pedeapsa cea mai grea de 6 ani şi 8 luni închisoare, orientată către minimul special 6 pentru una dintre infracţiuni şi sub minimul special pentru cea de-a doua infracţiune prevăzut de lege, pedeapsă care a fost menţinută şi de instanţa de apel, astfel că nu se impune coborârea pedepsei întru-un cuantum mai redus fată de textul incriminator.

În mod corect s-a ţinut cont de către ambele instanţe şi de pericolul social la faptele săvârşite de persoana inculpatei şi de recunoaşterea faptei prin aplicarea disp. art. 320¹ alin. (7) teza I C. proc. pen., dar şi de împrejurările comiterii faptelor, respectiv, că la finele anului 2010 şi pe parcursul anului 2011, inculpaţii V.M.L., C.L.A. şi V.D.M., care sunt rude, inculpata V.M.L. fiind mama inculpaţilor C.L.A. şi V.D.M., la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au recrutat, cazat, primit şi transportat, prin ameninţare, violenţe şi alte forme de constrângere, mai multe minore (P.A.P., în vârstă de 17 ani, R.G.F., în vârstă de 16 ani, S.A.M., în vârstă de 16 ani, precum şi B.N.C., în vârstă de 14 ani), pe care le-au exploatat, în sensul determinării să practice prostituţia în folosul lor.

Aceştia au racolat victime, doar minore, ce provin din familii cu probleme sociale sau cu o situaţie materială precară si instruire deficitară, naive, uşor de manipulat si de convins, inculpata V.M.L. fiind principala organizatoare a activităţii infracţionale.

Înalta Curte constată că nu se impune a se acorda o eficienţă mai mare dispoziţiilor generale de reindividualizare judiciară a pedepsei, aceste criterii fiind reţinute de instanţa de apel şi instanţa de fond la individualizarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatului.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte, constată că ambele instanţe au examinat, în mod judicios, aplicarea criteriilor obiective ce caracterizează procesul de individualizare judiciară, concretizat în modul de stabilire a pedepsei cea mai grea aceea de 6 ani şi 8 luni închisoare reţinută în sarcina inculpatei, evidenţiind, faptul că dincolo de pericolul social generic al infracţiunilor săvârşite, în mod concret acesta s-a accentuat ca urmare a împrejurărilor în care au fost săvârşite.

Astfel Înalta Curte constată că, întrucât în cauză pedeapsa aplicată, reflectă respectarea principiului proporţionalităţii între gravitatea faptelor comise şi profilul socio-moral şi de personalitate al inculpatei, nu se justifică reducerea pedepsei reţinută deja în sarcina inculpatei.

În baza art. 385¹⁵ alin. (1) lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul declarat de inculpata V.M.L. împotriva Deciziei penale nr. 109/2012 din 14 iunie 2012 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei V.M.L., durata reţinerii şi arestării preventive de la 9 noiembrie 2011 la 8 noiembrie 2012.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul V.F. va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat conform dispozitivului prezentei hotărâri.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata V.M.L. împotriva Deciziei penale nr. 109/2012 din 14 iunie 2012 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei V.M.L., durata reţinerii şi arestării preventive de la 9 noiembrie 2011 la 8 noiembrie 2012.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimatele părţi vătămate P.A.P., R.G.F., S.A.M. şi B.N.C. în sumă de câte 150 lei se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 noiembrie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 3638/2012. Penal		ICCJ. Decizia nr. 3793/2012. Penal. Iniţiere, constituire de... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 3612/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 3615/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 3638/2012. Penal