ICCJ. Decizia nr. 4074/2012. Penal. Infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice (O.U.G nr. 195/2002). Recurs

Comentarii

0



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4074/2012

Dosar nr. 52200/3/2011

Şedinţa publică din 11 decembrie 2012

Asupra recursurilor de faţă,

În baza lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 564/F din 03 august 2011, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a ll-a penală, în baza art 255 C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 modif. cu aplic art 37 lit. a) C. pen. şi art 320¹ C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul F.N.C., la o pedeapsă de 6 luni închisoare.

În baza art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare.

În baza art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 2721 C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 3 luni închisoare.

În baza art 33-34 lit. b) C. pen., s-au contopit contopeşte pedepsele mai sus aplicate, inculpatul urmând să fie condamnat la pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiţionate a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată aceluiaşi inculpat prin sentinţa penală nr. 415 din 07 martie 2011 pronunţată de Judecătoria Ploieşti şi s-a dispus executarea în întregime a acesteia alături de pedeapsa de 1 an închisoare aplicată în prezenta cauza, inculpatul F.N.C. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art 71, 64 lit. a) teza a ll-a lit. b) C. pen. ca pedeapsa accesorie. în baza art 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei de mai sus, sub supraveghere pentru un termen de încercare de 5 ani, conform art 86² C. pen. I s-a atras atenţia asupra prev. art. 86³ C. pen., în sensul că, pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti pentru a fi încadrat în programul de supraveghere întocmit de acest organ; b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă. l-au fost puse în vedere prev art 86⁴ şi art. 86⁵ C. pen. în baza art 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare, s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii.

În baza art 88 C. pen., s-a dedus prevenţia inculpatului de la 10 iunie 2011 la zi. În baza art 350 pct. 3 lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art 255 pct. 4 cu referire la art 254 pct. 3 C. pen., s-a confiscat de la inculpat suma de 500 lei folosită fa săvârşirea infracţiunii prev de art 255 C. pen. în baza art 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la 2.500 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti nr. 3272/P/2011 din data de 04 iulie 2011, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul F.N.C. pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu permisul de conducere anulat, refuzul de recoltare de probe biologice şi sfidarea organelor judiciare prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 7 din Legea 78/2000 modificată cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002 republic, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. şi 2721 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, s-a reţinut în esenţă, că la data de 07 iunie 2011, inculpatul F.N.C. a condus pe drumurile publice un autovehicul în condiţiile în care avea permisul de conducere anulat în baza sentinţei penale nr. 415 din 07 martie 2011 a Judecătoriei Ploieşti, lovind autoturismul.

Totodată, la solicitarea organelor de poliţie a refuzat testarea cu aparatul etilotest şi a refuzat recoltarea probelor de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. Cu aceeaşi ocazie, a adresat injurii agentului de poliţie S.V.C. ce efectua cercetări privind accidentul de circulaţie în care fusese implicat inculpatul în aceeaşi noapte.

Lucrarea penală a fost repartizată în vederea efectuării de cercetări agentului de poliţie S.V.C., din cadrul Postului de Poliţie Baloteşti, jud. Ilfov.

La data de 10 iunie 2011, inculpatul F.N.C. s-a prezentat la biroul agentului de poliţie din incinta Postului de Poliţie Baloteşti unde i-a înmânat celui din urmă suma de 500 de lei, solicitându-i acestuia ca în schimbul sumei de bani să nu efectueze acte de urmărire penală împotriva sa în dosarul o respectiv.

Situaţia de fapt reţinută în actul de inculpare a fost probată cu denunţul şi declaraţiile agentului de poliţie S.V.C.; declaraţiile inculpat F.N.C.; proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante din 10 iunie 2011; înregistrările audio video ale convorbirilor purtate în mediul ambiental; procesele - verbale de transcriere a înregistrărilor şi interceptărilor sus-menţionate; declaraţia martor R.l.; declaraţia martor E.I.; declaraţiile martor F.E.; din 29 iunie 2011 a I.P.J. Ilfov - Serviciul Rutier; procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante din 07 iunie 2011; declaraţia martor S.M.; declaraţiile martor V.A.M.; declaraţiile martor A.P.; declaraţiile martor V.C.; procesul-verbal de consemnare, a refuzului de testare a concentraţiei de alcool în aerul expirat şi de recoltare de probe biologice; procesele - verbale de cercetare la faţa locului şi planşe fotografice; procesele-verbale de recunoaştere din planşe fotografice; procesele-verbale de constituire planşe fotografice; declaraţiile martor M.D.; adresa din 24 iunie 2011 a Primăriei com. Baloteşti; harta topografică; procesul-verbal de verificare permis de conducere auto; fotocopia fişei postului ocupat de către denunţător în cadrul Postului de Poliţie Baloteşti; procesul-verbal de studiere a listing-ului telefonic.

În faza de cercetare judecătorească, inculpatul a solicitat să se facă aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., sens în care a fost audiat şi a declarat că-şi însuşeşte probatoriile administrate în faza de urmărire penală.

Instanţa de fond a constatat că din procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante din 07 iunie 2011, întocmit de agentul de poliţie S.V.C. şi din declaraţiile martorilor S.V.C., R.l. şi E.I. a rezultat că la data de 07 iunie 2011, în timp ce agentul de poliţie S.V.C. efectua serviciul împreună cu plt. maj. E.I. din cadrul I.P.J. Ilfov, a fost sesizat de către colegul său R.l. cu privire la producerea unui accident de circulaţie.

Astfel, martorul A.P. în timp ce se afla în autoturismul său, staţionat pe str. Institutului din com. Baloteşti, a fost lovit din spate de autoturismul. Şoferul acestui autoturism a coborât din maşină, după impact, ocazie cu care martorul A.P. a observat că se afla sub influenţa băuturilor alcoolice. Sosit la faţa locului, agentul de poliţie S.V.C. nu a găsit nici autoturismul şi nici pe şoferul acestuia. Prin urmare, agentul de poliţie S.V.C. împreună cu colegul său R.l. şi cu plt. maj. E.I. au efectuat căutări în zonă în vederea identificării şoferului, pe care l-au găsit pe malul lacului din com. Baloteşti într-o stare avansată de ebrietate. Autoturismul prezenta avarii în partea din faţă-dreapta. Deoarece conducătorul autoturismului se manifesta violent şi adresa injurii organelor de poliţie şi jandarmului, a fost încătuşat şi condus la sediul Postului de Poliţie Baloteşti. Acolo, nu a vrut să comunice datele sale de identificare, a refuzat testarea cu aparatul etilotest şi să fie condus la o unitate spitalicească în vederea recoltării probelor de sânge pentru stabilirea alcoolemiei, cu toate că i s-au adus la cunoştinţă faptul că acest refuz constituie infracţiune. În cursul nopţii de 07/08 iunie 2011, s-a luat legătura telefonic cu martorul F.E., fratele inculpatului - numărul de telefon fiind comunicat de însoţitorii inculpatului, martorii V.C. şi M.D. - astfel încât cu ajutorul acestuia şoferul autoturismului a fost identificat în persoana inculpatului F.N.C.

Pe tot parcursul audierii şi al întocmirii actelor, inculpatul F.N.C. a avut o atitudine sfidătoare la adresa organelor de poliţie, adresându-le injurii. În urma verificărilor a rezultat că inculpatul F.N.C. are permisul de conducere anulat conform sentinţei penale nr. 415 din 07 martie 2011 a Judecătoriei Ploieşti. Pe numele inculpatului F.N.C., agentul de poliţie S.V.C. a întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu permisul de conducere anulat şi refuz de recoltare de probe biologice.

Fiind audiat, inculpatul F.N.C. nu a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa, declarând că a condus la data de 07 iunie 2011 autoturismul, aparţinând martorului M.D., pe un drum despre care cunoştea că nu este public. Inculpatul a arătat că avea cunoştinţă despre faptul că are permisul de conducere anulat conform sentinţei penale nr. 415 din 07 martie 2011 a Judecătoriei Ploieşti şi că nu are dreptul să conducă nici un autovehicul pe drumurile publice. Inculpatul a precizat că anterior consumase împreună cu martorii M.D. şi V.C. 4 litri de bere. Despre lucrătorul de poliţie sosit la faţa locului - agentul de poliţie S.V.C. - inculpatul afirmă că nu l-a testat cu aparatul etilotest şi că i-a spus o singură dată să se deplaseze la spital în vederea recoltării probelor de sânge pentru stabilirea alcoolemiei, inculpatul refuzând deoarece nu avea bani pentru plata recoltărilor. Inculpatul a arătat că avea cunoştinţă despre consecinţele legale ale refuzului recoltării probelor de sânge pentru stabilirea alcoolemiei. Despre injuriile aduse organelor de poliţie în noaptea de 07/08 iunie 2011, inculpatul F.N.C. a declarat că nu îşi aminteşte ceea ce a spus şi a făcut în acea noapte din cauza stării de ebrietate în care se afla.

Declaraţiile inculpatului F.N.C. sunt contrazise de datele consemnate în procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante din 07 iunie 2011 şi de declaraţiile martorilor S.V.C., R.l. şi E.I. care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză. Astfel, din din 24 iunie 2011 a Primăriei Comunei Baloteşti, din harta topografică pusă la dispoziţia organelor de urmărire penală şi din procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi planşe fotografice întocmite la 29 iunie 2011 rezultă că accidentul a avut loc în com. Baloteşti, stradă perpendiculară pe D.N. 1. Această stradă se află în categoria drumurilor publice, este asfaltată, prezintă marcaje linie discontinuă de culoare albă pe marginea şi pe axul drumului şi sunt amplasate următoarele indicatoare rutiere: indicator cu numele străzii în dreptul institutului de Cercetări, indicator de obligare la dreapta, indicator pentru direcţia spre localitatea indicată - Bucureşti - şi indicator de cedează trecerea, ultimele trei fiind amplasate în apropierea intersecţiei str. I. cu D.N. 1. În urma cercetării efectuate la faţa locului, au fost descoperite urme de frânare ca şi materiale plastice rezultate în urma coliziunii celor două autovehicule, din 29 iunie 2011 a I.P.J. Ilfov - Serviciul Rutier rezultă că recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei nu este condiţionată de plata pe loc a prestaţiei. Prestaţia medico-legală de stabilire a alcoolemiei este achitată ulterior recoltării probelor biologice de către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Ilfov care achită contravaloarea sumelor, cu excepţia situaţiilor în care persoana în cauză achită din proprie iniţiativă. Din proces-verbal de consemnare a refuzului de testare a concentraţiei de alcool în aerul expirat şi de recoltare de probe biologice rezultă că la data de 08 iunie 2011, ora 01.00, inculpatului F.N.C. i s-a solicitat testarea cu aparatul alcooltest şi deplasarea la o unitate spitalicească pentru a i se recolta probe biologice, acesta refuzând, în condiţiile în care i s-au adus la cunoştinţă consecinţele legale ale refuzului său.

Din declaraţia martorului M.D. a rezultat că la data de 07 iunie 2011 s-a deplasat la pescuit la un lac de pe raza comunei Baloteşti împreună cu inculpatul F.N.C. şi cu martorul V.C. Deplasarea s-a efectuat cu autoturismul ce îi aparţine, el fiind şi conducătorul autoturismului. Pe drum, cei trei au cumpărat momeală pentru peşti şi două bidoane de bere de doi litri fiecare. Ajunşi pe malul lacului din com. Baloteşti, cei trei s-au amplasat la distanţă unul faţă de altul, martorul M.D. consumând doar un pahar de bere, restul dintr-un bidon de 2 litri fiind băut de inculpatul F.N.C. şi de martorul V.C. La un moment dat, martorul M.D. l-a văzut pe inculpatul F.N.C. că a întors autoturismul cu care veniseră, iar la lăsarea întunericului a observat că inculpatul F.N.C. s-a urcat din nou în maşină pe locul şoferului, în dreapta sa aflându-se martorul V.C. şi că a plecat cu autoturismul. La circa o oră, pe malul lacului s-a întors pe jos martorul V.C. care i-a relatat că inculpatul F.N.C. i-a lovit maşina, fără a-i da detalii suplimentare. La câteva minute, s-a întors şi inculpatul F.N.C. conducând autoturismul, imediat apărând şi o maşină a poliţiei din care au coborât doi poliţişti - unul în civil şi celălalt în uniformă - care l-au încătuşat pe inculpat şi l-au condus la sediul Postului de Poliţie Baloteşti, fiind însoţiţi şi de martorul V.C. În drum spre Postul de Poliţie Baloteşti, martorul M.D. a observat urmele accidentului pe strada ce face legătura între Institutul de Cercetări şi D.N. 1.

Din declaraţia martorului V.C. a rezultat aceleaşi aspecte ca şi cele arătate de martorul M.D.. în plus, martorul V.C. a arătat că în seara de 07 iunie 2011, a consumat în mod egal cu inculpatul F.N.C. restul dintr-un bidon de doi litri de bere, după ce înainte martorul M.D. băuse un singur pahar din bidon. în timp ce se deplasa cu autoturismul condus de inculpatul F.N.C. de la baltă la D.N. 1, pe porţiunea asfaltată a drumului de acces spre D.N. 1 - inculpatul a lovit un autoturism parcat pe partea dreaptă a drumului, care avea luminile de poziţie aprinse. Martorul a precizat faptul că din cauza vegetaţiei vizibilitatea era redusă, dar că înaintea lor circula un alt autoturism, care a depăşit maşina parcată fără a o lovi. Martorul V.C. a declarat că la momentul accidentului inculpatul se afla în stare de ebrietate şi că pe tot parcursul nopţii l-a insultat pe agentul de poliţie care efectua cercetările.

Din declaraţiile martorilor A.P. şi V.A.M. a rezultat că la data de 07 iunie 2011, în timp ce se aflau împreună în autoturismul martorului, staţionat pe partea dreaptă pe sensul de mers spre D.N. 1, cu luminile de poziţie aprinse, au fost depăşiţi de un autovehicul şi imediat au fost loviţi în spate de autoturismul. Şoferul acestui autovehicul, care se afla într-o stare avansată de ebrietate, mirosind puternic a alcool, a părăsit locul accidentului. Cei doi martori s-au deplasat la Postul de Poliţie Baloteşti şi au anunţat organele de poliţie cu privire la accident. Iniţial, a sosit un poliţist în civil - identificat ulterior în persoana martorului R.l. - care l-a anunţat pe agentul de poliţie S.V.C. despre accident. Cel din urmă a sosit în câteva minute la sediul Postului de Poliţie Baloteşti, însoţit de un lucrător al Jandarmeriei Române - identificat ulterior în persoana martorului E.I. Împreună cu echipajul de poliţie, martorul A.P. s-a deplasat la locul accidentului şi ulterior în zona adiacentă, iar pe malul lacului din com. Baloteşti au găsit atât autoturismul care i-a lovit, cât şi pe şoferul şi pasagerul din dreapta din acest vehicul. Toţi cei prezenţi s-au deplasat la Postul de Poliţie Baloteşti, unde agentul de poliţie S.V.C. a audiat toate persoanele implicate în accident.

La sediul Postului de Poliţie Baloteşti, şoferul autoturismului - identificat în persoana inculpatului F.N.C. - a refuzat testarea cu aparatul etilotest şi a refuzat să fie condus la o unitate spitalicească în vederea recoltării probelor de sânge pentru stabilirea alcoolemiei, motivând că este infracţiune.

Pe toată durata cercetărilor, inculpatul F.N.C. a adresat injurii agentului de poliţie S.V.C. care efectua audierile legate de incidentul de circulaţie din acea seară.

Fiindu-le prezentate spre recunoaştere planşe fotografice, martorii V.A.M. şi A.P. l-au recunoscut pe inculpatul F.N.C. în persoana şoferului autoturismului, care i-a accidentat în seara de 07 iunie 2011.

Din procesul - verbal de cercetare la faţa locului şi planşe fotografice întocmite la 29 iunie 2011 rezultă că autoturismul prezintă avarii în partea din stânga-spate. Procesul-verbal de redare a înregistrărilor audio-video în mediul ambiental ale discuţiilor purtate de inculpat cu denunţătorul S.V.C., autorizate prin Ordonanţa nr. 3272/P/2011 din data de 09 iunie 2011, confirmă aspectele reţinute în actul de sesizare. Din denunţul şi declaraţiile martorului-denunţator S.V.C., agent de poliţie în cadrul Inspectoratului de Poliţie Ilfov - Postul de Poliţie Baloteşti, au reieşit următoarele: la data de 07 iunie 2011, ora 21.30 în timp ce îşi desfăşura atribuţiile de serviciu a fost anunţat cu privire la producerea unui accident de circulaţie din com. Baloteşti. în urma verificărilor efectuate a rezultat că şoferul care a cauzat producerea accidentului este F.N.C., că în acel moment conducea autoturismul sub influenţa băuturilor alcoolice şi că are permisul de conducere anulat prin sentinţa penală nr. 415 din 07 martie 2011 a Judecătoriei Ploieşti, neavând dreptul să conducă vreun autovehicul pe drumurile publice.

În urma solicitării agentului de poliţie S.V.C. ca F.N.C. să îl însoţească în vederea recoltării probelor biologice, conducătorul auto a refuzat recoltarea de probe biologice, solicitându-i în mai multe rânduri, agentului de poliţie să nu efectueze demersurile legale în vederea întocmirii dosarului penal, spunându-i că urmează să ia legătura telefonică cu lucrătorul de poliţie la data de 09 iunie 2011, orele 19.00 - 20.00, în vederea stabilirii unei întâlniri în cursul zilei de vineri, 10 iunie 2011, pentru ca F.N.C. să-i înmâneze agentului de poliţie o sumă de bani pentru ca acesta să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu.

Pe numele inculpatului F.N.C. s-a întocmit un Dosar penal, înregistrat la Postul de Poliţie Baloteşti sub nr. 116090 din 08 iunie 2011 şi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea sub nr. 3191/P/2011, fiind cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 86 alin. (2) şi art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002 republ., săvârşite la data de 07/08 iunie 2011. La data de 10 iunie 2011, în jurul orelor 09.00, denunţătorul s-a întâlnit cu inculpatul F.N.C. pentru a discuta despre rezolvarea problemei, la sediul Postului de Poliţie Baloteşti. în timpul discuţiilor F.N.C. i-a propus lucrătorului de poliţie ca, în schimbul unei sume de bani, acesta să nu efectueze acte de urmărire penală în dosarul penal nr. 3191 /P/2011, în care F.N.C. era cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 86 alin. (2) şi art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002 republ.

În urma discuţiilor purtate, inculpatul F.N.C. i-a înmânat denunţătorului suma de 500 de lei, spunând că doreşte ca dosarul penal pe care acesta din urmă îl instrumentează să dispară.

Din procesul-verbal de redare a înregistrărilor audio-video în mediul ambiental ale discuţiilor purtate de inculpat cu denunţătorul S.V.C., autorizate prin Ordonanţa nr. 3272/P/2011 din data de 09 iunie 2011, reiese faptul că în data de 10 iunie 2011, orele 09.00-09.15, în biroul denunţătorului situat în incinta Postului de Poliţie Baloteşti, inculpatul poartă o discuţie cu ofiţerul de poliţie privind soluţionarea Dosarului penal nr. 3191/ P/ 2011, înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea şi îi înmânează suma de 500 de lei, pentru a nu efectua acte de urmărire penală împotriva sa: Fiind audiat, inculpatul F.N.C. a recunoscut faptul că a dat mită agentului de poliţie S.V.C. din cadrul Inspectoratului de Poliţie Ilfov - Postul de Poliţie Baloteşti, regretând săvârşirea faptei. Inculpatul a declarat că încă din seara accidentului i-a spus agentului de poliţie S.V.C. că doreşte să rezolve problema ivită, în sensul că doreşte ca lucrătorul de poliţie să nu mai întocmească actele de cercetare penală, oferindu-se să stea de vorbă cu el în zilele următoare. S.V.C. i-a dat martorului F.E., fratele inculpatului, numărul de telefon. Inculpatul F.N.C. I-a sunat pe S.V.C. pe data de 08 iunie 2011, stabilind cu acesta să vină la Postul de Poliţie Baloteşti pe data de 10 iunie 2011 pentru a rezolva problema; inculpatul I-a întrebat dacă se poate rezolva situaţia, oferindu-i suma de 500 de lei pentru ca S.V.C. să nu mai întocmească actele necesare cercetării sale. Din declaraţia martorului F.E. a rezultat că agentul de poliţie S.V.C. i-a cerut în noaptea de 07/08 iunie 2011 ca până la ieşirea lui din tură să se prezinte fie el, fie inculpatul F.N.C. cu banii. Martorul a declarat că a înţeles că este vorba de bani pentru ca agentul de poliţie să nu ia măsurile legale împotriva inculpatului F.N.C. Martorul a adăugat că S.V.C. l-a sunat pe data de 08 iunie 2011 de mai multe ori, fără ca F.E. să cunoască dacă apelurile respective aveau legătură cu solicitarea banilor sau cu soluţionarea pe cale amiabilă a accidentului de circulaţie. Din procesul-verbal de studiere a listing-ului telefonic a rezultat următoarele: pe data de 08 iunie 2011, S.V.C. l-a apelat pe F.E. de patru ori la orele: 05:47:46 am, 07:25:24 am, 09:59:52 am şi 04:05:53 pm; pe data de 08 iunie 2011, F.N.C. l-a apelat pe S.V.C. de două ori la orele: 05:50:18 pm şi 06:03:13 pm; pe data de 09 iunie 2011, F.N.C. l-a apelat pe S.V.C. la ora: 05:05:59 pm; pe data de 09 iunie 2011, S.V.C. l-a apelat pe F.N.C. la ora: 05: 05:39 pm. Privind aceste apeluri telefonice, martorul S.V.C. a declarat că a efectuat mai multe apeluri telefonice la data de 08 iunie 2011 către martorul F.E. - numărul de telefon aflându-l de la însoţitorii inculpatului, martorii V.C. şi M.D. - pentru a-i fi comunicate datele de identitate ale inculpatului, care refuza să-şi dezvăluie identitatea. De asemenea, a luat legătura telefonic cu fratele inculpatului pentru a-l aduce la audieri, având în vedere că inculpatul refuzase să dea declaraţii în noaptea accidentului.

Cu privire la încadrarea juridică a faptelor, Tribunalul a constatat că fapta inculpatului F.N.C., constând în aceea că i-a oferit agentului de poliţie S.V.C., din cadrul Postului de Poliţie Baloteşti, suma de 500 de lei, pentru a nu întocmi acte de urmărire penală împotriva sa, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr 78/2000 modif.

Deoarece potrivit fişei postului aparţinând agentului de poliţie S.V.C., din cadrul I.P.J. Ilfov - Postul de Poliţie Baloteşti la rubrica „Descrierea sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor postului" la pct. 1. „Sarcini şi îndatoriri" este menţionată soluţionarea dosarelor penale şi efectuarea de cercetări în cazul accidentelor rutiere uşoare soldate numai cu pagube materiale, urmează să se facă aplicarea dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. întrucât inculpatul F.N.C. a săvârşit, cu intenţie, o nouă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, după ce fusese condamnat anterior la o pedeapsă de 2 ani de închisoare, aflându-se în termenul de încercare a suspendării condiţionate a executării pedepsei, sunt aplicabile dispoziţiile art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. referitoare la recidiva postcondamnatorie. Deoarece numitul S.V.C. a sesizat organul de urmărire penală anterior comiterii faptei, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 lit. d) C. proc. pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 modif., deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sub aspect subiectiv. Astfel, acceptarea sumei de bani de către agentul de poliţie, sumă oferită de inculpat, a avut un caracter pur formal, această acceptare fiind făcută cu scopul de a se putea strânge probele necesare dovedirii infracţiunii de dare de mită.

Fapta inculpatului F.N.C., constând în aceea că a condus pe drumurile publice autoturismul având permisul de conducere anulat conform sentinţei penale nr. 415 din 07 martie 2011 a o Judecătoriei Ploieşti întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu permisul de conducere anulat prevăzută de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. întrucât inculpatul F.N.C. a săvârşit, cu intenţie, o nouă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, după ce fusese condamnat anterior la o pedeapsă de 2 ani de închisoare, aflându-se în termenul de încercare a suspendării condiţionate a executării pedepsei, sunt aplicabile dispoziţiile art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. referitoare la recidiva postcondamnatorie.

Fapta inculpatului F.N.C., constând în aceea că a refuzat testarea cu aparatul etilotest şi a refuzat recoltarea probelor de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de refuzul de recoltare de probe biologice prevăzute de art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002 republ. întrucât inculpatul F.N.C. a săvârşit, cu intenţie, nouă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, după ce fusese condamnat anterior la o pedeapsă de 2 ani de închisoare, o aflându-se în termenul de încercare a suspendării condiţionate a executării pedepsei, sunt aplicabile dispoziţiile art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. referitoare la recidiva postcondamnatorie.

Fapta inculpatului F.N.C., constând în aceea că a proferat injurii şi a avut o atitudine agresivă faţă de agentul de poliţie S.V.C., care se afla în exerciţiul atribuţiilor de serviciu şi efectua actele premergătoare privind săvârşirea de către inculpat a unor infracţiuni la regimul rutier întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de sfidarea organelor judiciare prevăzută de art. 272¹ C. pen. întrucât cele patru infracţiuni au fost săvârşite de acelaşi inculpat şi înainte de a interveni o condamnare definitivă pentru vreuna dintre ele, acestea se află în stare de concurs real, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen.

Având în vedere dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., din care rezultă că judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul recunoaşte în totalitate, faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei ş nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen, precum ş declaraţia inculpatului dată în acest sens, Tribunalul a pronunţat condamnarea inculpatului pe baza probatoriilor administrate în faza de urmărire penală, beneficiind astfel de aplicarea reducerii pedepsei.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanţa de fond a avut în de criteriile generale prevăzute de dispoz. art. 72 C. pen., respectiv, gradul de pericol social concret al faptei comise, modalitatea de operare, precum şi împrejurarea că, în conduita sa, agentul de poliţie respectiv, denunţătorul S.V.G. i-a creat convingerea inculpatului că problema sa se poate rezolva şi prin încălcarea normelor de ordine socială. în acest sens, denunţătorul nu numai că nu a respins propunerea de a primi banii de la inculpat, dar chiar l-a şi încurajat pe acesta spunându-i: „Am înţeles.5 milioane . Bine, mă!. vedem ce facem. Nu mai apare, da!", ceea ce l-a făcut pe inculpat să înţeleagă că în schimbul primirii sumei de bani, denunţătorul nu îi va întocmi dosar penal.

Nu se poate reţine însă, că denunţătorul l-ar fi provocat pe inculpat, pentru ca acesta să fi beneficiat de circumstanţele atenuante prevăzute de dispoz. art. 73 lit. b) C. pen., deoarece agentul de poliţie a denunţat fapta după ce a testat integritatea inculpatului, aspect ce a fost reţinut de Tribunal la individualizarea pedepsei, întrucât omul legii avea îndatorirea de a preveni comiterea faptelor de natură penală şi nu de a le facilita sau de a încuraja săvârşirea lor. Ca şi circumstanţe personale a mai fost avută în vedere şi împrejurarea că inculpatul a recunoscut şi regretat fapta comisă, este în vârstă de 31 de ani, are cetăţenie română, absolvent a 8 clase, are o familie compusă dintr-o mamă bolnavă şi un frate şi înainte de a fi arestat lucra în construcţii. Faţă de aceste aspecte, Tribunalul a apreciat că reeducarea inculpatului şi redarea sa către societate se poate efectua şi fără privare de libertate prin modalitatea suspendării executării pedepsei, sub supraveghere conform dispoz. art. 86¹ C. pen., pe un termen de încercare, conform art. 86² C. pen. şi prin impunerea unor măsuri de supraveghere prevăzute de dispoziţiile art. 86³ C. pen., pentru a avea posibilitatea, în continuare, să desfăşoare o activitate utilă pentru a câştiga financiar să-şi poată sprijini familia.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti criticând-o ca fiind nelegală, motivând că, în mod nelegal s-au aplicat dispoziţiile art. 86¹ C. pen. în condiţiile în care s-a dispus revocarea unei alte pedepse aplicată anterior inculpatului, situaţie în care se impunea ca pedeapsă rezultantă să fie executată în regim de detenţie.

Prin Decizia penală nr. 43^a din 17 februarie 2011 Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, împotriva sentinţei penale nr. 564 din 03 august 2011, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a ll-a penală. A desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecând a înlăturat aplicarea art. 71 C. pen. raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. şi art. 86¹ C. pen. A făcut aplicarea art. 71 şi 64 C.pen şi a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.

A reţinut că instanţa de fond a manifestat rol activ în cauză pentru aflarea adevărului, a stabili corect situaţia de fapt, a făcut o legală încadrare juridică a faptelor comise de inculpat şi a reţinut judicios vinovăţia acestuia şi în raport de poziţia procesuală adoptată de acesta înainte de citirea actului de sesizare, a soluţionat cauza în mod legal prin aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen.

De asemenea, a constatat că la stabilirea pedepselor aplicate inculpatului s-au avut în vedere toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că pedeapsa rezultantă de un an închisoare a fost just individualizată.

A reţinut instanţa de apel că în raport de data la care inculpatul a săvârşit infracţiunile, iunie 2011, în mod legal instanţa de fond a dispus în baza art. 83 C. pen. revocarea suspendării condiţionate a pedepsei de 2 ani închisoare, dar, în aceste condiţii, pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare nu poate fi executată de către inculpat decât prin privare de libertate, aşa cum a statuat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 1 din 17 ianuarie 2011.

Astfel, a constatat că se impune înlăturarea aplicării art. 71 C. pen. raportat la art. 64 lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen. şi art. 86¹ C. pen., considerente faţă de care s a admis apelul, şi a înlăturat aplicarea art. 71 C. pen. raportat la art. 64 lit. a) teza a ll.-a şi lit. b) C. pen. şi art. 86¹ C. pen.

Împotriva acestor hotărâri au formulat, în termen legal, recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi inculpatul F.N.C., criticând soluţiile pe aspecte de nelegalitate, cât şi pe aspecte de netemeinicie.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a invocat cazurile de casare prev de art. 385⁹ pct. 14 şi 17² C. proc. pen., motivat de greşita reţinere a stării de recidivă postcondamnatorie raportat la infracţiunea prev de art. 272¹ C. pen.; nelegalitatea pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002; nelegalitatea aplicării pedepsei accesorii şi greşita aplicare a dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.

În susţinerea recursului, inculpatul F.N.C. a solicitat o admiterea, în parte a cazurilor de casare indicate de procuror, în ceea ce priveşte greşita reţinere a stării de recidivă şi nelegalitatea pedepsei accesorii aplicate.

A solicitat, totodată, reducerea pedepselor aplicate prin reţinerea circumstanţele atenuante.

Verificând hotărârile pronunţate în cauză, atât prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu conform prevederilor art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., combinat cu art. 385⁶ alin. (1) şi art. 385⁷ din acelaşi cod, Înalta Curte constată că recursul formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este întemeiat, iar recursul declarat de inculpatul F.N.C. este întemeiat numai cu privire la aspectele de nelegalitate invocate.

Cu privire la prima critică, respectiv greşita reţinere a stării de recidivă postcondamnatorie şi întemeiată pe cazul de casare prev de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., Înalta Curte reţine că în cauză s-a făcut o greşită aplicare a legii, raportat la dispoziţiile art. 37 lit. a) C. pen. şi la limitele de pedeapsă ce sancţionează săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 272¹ din acelaşi cod.

Astfel, se constată că nu este îndeplinită cea de a doua cerinţă stabilită de legiuitor, respectiv pedeapsa pentru cea de a doua infracţiune trebuie să fie mai mare de 1 an închisoare.

Or, având în vedere că limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor pentru săvârşirea infracţiunii de sfidare a organelor judiciare prevăzută de art. 272¹ C. pen., sunt cuprinse între 3 luni şi 1 an închisoare sau amendă, în mod greşit instanţa fondului şi instanţa de apel au reţinut aceste dispoziţii.

De asemenea, Înalta Curte constată că hotărârile sunt neiegale şi sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului pentru comiterea infracţiunii de refuz de recoltare de probe biologice, prevăzută de art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002, caz de casare prev de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.

Astfel, pedeapsa pentru această infracţiune are limitele cuprinse între 2 şi 7 ani, iar prin aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) din C. proc. pen., inculpatul F.N.C. solicitând judecarea conform procedurii simplificate, limitele se reduc cu o treime ajungându-se la sancţiuni cuprinse între 1 an şi 4 luni şi 4 ani şi 8 luni.

Acestea fiind limitele legale, Înalta Curte reţine că aplicarea unei pedepse de numai 1 an închisoare, pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002 este nelegală şi va majora pedeapsa aplicată inculpatului pentru această faptă la 1 an şi 4 luni închisoare.

Raportat la cea de a treia critică a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, vizând nelegalitatea pedepsei accesorii aplicate inculpatului, înalta curte constată că în mod greşit instanţa de control judiciar nu a indicat care din dispoziţiile drepturile prev de art. 64 C. pen., urmează a fi interzise inculpatului.

Având în vedere că pedeapsa accesorie este aplicabilă cu nerespectarea dispoziţiilor art. 71 alin. (3) C. pen. şi a cerinţelor jurisprudenţei C.E.D.O., se constată că interzicerea unor drepturi din cele prevăzute de art. 64 C. pen. nu se face automat, ci trebuie supusă aprecierii în raport de criteriile legale.

Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracţiunii".

Curtea a acceptat „că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru", însă a concluzionat că articolul 3 din Primul protocol adiţional a fost încălcat, întrucât „legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a 0 dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri".

În consecinţă, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Astfel, raportat la datele din prezenta cauză, natura faptei săvârşite şi circumstanţele producerii acesteia determină instanţa a aprecia că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune, şi în consecinţă, în temeiul art. 71 C. pen. şi art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional C.E.D.O., va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Cu privire la ultimul motiv de recurs, în acord cu dispoziţiile legale menţionate în cuprinsul dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen., Înalta Curte reţine că există concursul de infracţiuni când două sau mai multe fapte au fost săvârşite de aceiaşi persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele.

Văzând aceste dispoziţii, precum şi regulile de tehnică juridică, Înalta Curte reţine concursul de infracţiuni după aplicarea unei pedepse pentru fiecare din infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului şi s-a constatat existenţa infracţiunii.

În ceea ce priveşte solicitarea recurentului inculpat de a se reţine circumstanţe atenuante, Înalta Curte are în vedere că recunoaşterea anumitor împrejurări ca şi circumstanţe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblul său, caracterizează de o asemenea manieră persoana făptuitorului, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special satisface imperativul justei individualizări a pedepsei.

Astfel, pedeapsa aplicată şi modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare, ceea ce se realizează prin aplicarea unei pedepse inculpatului F.N.C. de 1 an şi 4 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Raportat la limitele de pedeapsă, cât şi la starea de recidivă postcondamnatorie în care se află inculpatul F.N.C. la momentul comiterii faptelor (cazierul inculpatului aflat la fila 64 dosar urmărire penală), recidiva fiind atrasă de fapte similare, Înalta Curte reţine că s-a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 72 C. pen. şi nu se impune reducerea pedepselor, neindicându-se, de altfel, circumstanţe ce ar putea opera în favoarea inculpatului.

Înalta Curte, ţinând seama de aceste împrejurări precum şi de administrarea legală şi completă a probelor de către prima instanţă şi de instanţa de apel, constatând că nu există niciun alt caz de casare care se ia în considerare din oficiu, potrivit dispoziţiilor art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen. va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi inculpatul F.N.C. împotriva Deciziei penale nr. 43/A din 17 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, numai cu privire la individualizarea pedepsei închisorii, individualizarea pedepselor accesorii şi înlăturarea dispoziţiilor art. 37 lit. a) C. pen., pentru infracţiunea prev. de art. 272¹ C. pen.

Va casa, în parte, decizia şi sentinţa penală nr. 564/F din 03 august 2011 a Tribunalului Bucureşti, şi va descontopi pedepsele în următoarele pedepse componente:

- 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art 255 C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din legea nr. 78/2000 modif. cu aplicarea art 37 lit. a) C. pen. şi art 320¹ C. proc. pen.

- 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 320¹ C. proc. pen.

- 1 an închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 320¹ C. proc. pen.

- 3 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 272¹ C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., art. 37 lit. a) C. pen.

Va înlătura starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 272 C. pen. şi va menţine pedepsele de:

- 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art 255 C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 modif. cu aplicarea art 37 lit. a) C. pen. şi art 320¹ C. proc. pen.

- 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 320¹ C. proc. pen.

- 3 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 272¹ C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen.

Va majora pedeapsa de la 1 an închisoare la 1 an şi 4 luni închisoare, 0 pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 320¹ C. proc. pen.

În baza art. 33 - 34 C. pen. va contopi pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare.

Va face aplicarea art. 71,64 lit. a) teza a ll-a lit. b) C. pen.

Va menţine dispoziţia de revocare a suspendării condiţionate a pedepsei de 2 ani închisoare aplicate aceluiaşi inculpat prin sentinţa penală nr. 415 din 07 martie 2011 pronunţată de Judecătoria Ploieşti şi va dispune executarea acesteia alături de pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare aplicată în prezenta cauza, inculpatul F.N.C., urmând să execute pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 88 C. pen. va deduce din pedeapsa ce va fi executată prevenţia inculpatului de la 10 martie 2011 la 03 august 2011.

Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate, care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

În baza art. 192 alin. (6) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi inculpatul F.N.C. împotriva Deciziei penale nr. 43/A din 17 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală, numai cu privire la individualizarea pedepsei închisorii, individualizarea pedepselor accesorii şi înlăturarea dispoziţiilor art. 37 lit. a) C. pen., pentru infracţiunea prev. de art. 272¹ C. pen.

Casează, în parte, decizia şi sentinţa penală nr. 564/F din 03 august 2011 a Tribunalului Bucureşti, după cum urmează:

Descontopeşte pedepsele în următoarele pedepse componente:

- 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art 255 C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din legea nr. 78/2000 modif. cu aplicarea art 37 lit. a) C. pen. şi art 320¹ C. proc. pen.

- 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 320¹ C. proc. pen.

- 1 an închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002 rep: cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 320¹ C. proc. pen.

- 3 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 272¹ C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., art. 37 lit. a) C. pen.

Înlătură starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 272¹ C. pen. Menţine pedepsele de:

- 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art 255 C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din legea nr. 78/2000 modif. cu aplicarea art 37 lit. a) C. pen. şi art 320¹ C. proc. pen.

- 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 320¹ C. proc. pen.

- 3 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 272¹ C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen.

Majorează pedeapsa de la 1 an închisoare la 1 an şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 320¹ C. proc. pen.

În baza art. 33 - 34 C. pen. contopeşte pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare.

Face aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a ll-a lit. b) C. pen.

Menţine dispoziţia de revocare a suspendării condiţionate a pedepsei de 2 ani închisoare aplicate aceluiaşi inculpat prin sentinţa penală nr. 415 din 07 martie 2011 pronunţată de Judecătoria Ploieşti şi dispune executarea acesteia alături de pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare aplicată în prezenta cauza, inculpatul F.N.C. urmând să execute pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare.

Deduce din pedeapsa ce va fi executată prevenţia inculpatului de ia 10 martie 2011 la 03 august 2011.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate, care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

Cheltuielile judiciare, ocazionate de soluţionarea recursurilor, rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţa publică, azi, 11 decembrie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 4201/2012. Penal. Delapidarea (art. 215 ind.1...		ICCJ. Decizia nr. 4208/2012. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 4066/2012. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs ICCJ. Decizia nr. 4190/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 4201/2012. Penal. Delapidarea (art. 215 ind.1 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 4208/2012. Penal