ICCJ. Decizia nr. 4236/2012. Penal

Decizii penale ICCJ 2012

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4236/2012

Dosar nr. 9384/2/2012

Şedinţa publică din 21 decembrie 2012

Asupra recursului de faţă

În baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele

Prin Încheierea de şedinţă din data de 16 decembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, pronunţată în Dosarul nr. 9384/2/2012, a fost admisă în parte propunerea formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism - Structura Centrală.

S-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor M.A., N.M.A., S.A. şi P.C.M., pe o perioadă de 29 de zile de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

A fost respinsă propunerea de arestare preventivă a inculpaţilor B.E., G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. şi P.D.C.

Conform art. 149¹ alin. (12) rap. la art. 146 alin. (11¹) C. proc. pen., cu referire la art. 145¹ C. proc. pen., a fost luată faţă de inculpaţii B.E., G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. şi P.D.C., măsura obligării de a nu părăsi ţara, pe o durată de 30 de zile, de la data de 16 decembrie 2012 până la data de 14 ianuarie 2013 inclusiv.

Conform art. 145¹ rap. la art. 145 alin. (1¹) şi alin. (1²) C. proc. pen., pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara, inculpaţilor le-a fost impus să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori sunt chemaţi;

b) să se prezinte la organul de poliţie în a cărui rază teritorială locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie, sau ori de câte ori sunt chemaţi;

c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;

e) să nu se apropie de ceilalţi inculpaţi, învinuiţi sau martori din cauză şi să nu comunice direct sau indirect cu aceştia, cu excepţia rudelor până la gradul II.

Conform art. 145 alin. (2²) C. proc. pen., a fost atrasă atenţia fiecărui inculpat că, în cazul încălcării cu rea-credinţă a acestor obligaţii, se va lua măsura arestării preventive.

Din analiza probelor administrate în dosarul penal cu numărul de mai sus, s-a stabilit următoarea stare de fapt:

Din actele premergătoare a rezultat că începând cu anul 2008, inculpaţii V.C. şi S.T., cunoscuţi ca oameni de afaceri ce activau în diferite domenii comerciale, împreună cu funcţionarii bancari inculpatul M.A. - director general la B. - Grup Unirea şi inculpatul N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanţi, au iniţiat/constituit o grupare infracţională care a avut drept unic scop, obţinerea de importante beneficii financiare, prin fraudarea instituţiei bancare B. SA - România, sub forma obţinerii de credite bancare în condiţii ilegale.

În fapt, membrii grupului infracţional organizat au acţionat în mod concertat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, dar desfăşurând activităţi specifice pregătirii şi profesiei fiecăruia dintre aceştia, în vederea implementării unui sistem de fraudare cu desfăşurare pe termen lung, ocazie cu care au racolat şi controlat activitatea mai multor persoane din mediul comercial şi funcţionari din cadrul instituţiei bancare, care au acţionat în cunoştinţă de cauză, pe paliere diferite, la dispoziţia iniţiatorilor grupului organizat, în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate.

Scopul constituirii grupului infracţional organizat a fost acela de a obţine importante beneficii financiare ca urmare a săvârşirii unor infracţiuni economice cu consecinţe deosebit de grave în dauna instituţiilor bancare şi ale statului, reprezentat de F.N.G.C.I.M.M.

Fraudarea instituţiei bancare a fost posibilă şi s-a realizat datorită puterii decizionale pe care o aveau doi dintre liderii grupării infracţionale în cadrul celor două grupuri din subordinea B. SA, respectiv inc. M.A. în calitate de director general al B. - Grup Unirea şi inc. N.A. în calitate de director comercial al B. - Grup Dorobanţi, calitate în care cei doi au coordonat întreaga activitate infracţională din interiorul instituţiei pe care o conduceau. La această activitate de fraudare s-a alăturat şi un alt reprezentant al instituţiei bancare ce făcea parte din comitetul de aprobare a creditului din centrala B. - România, care a permis ca prin activitatea sa de "sfătuitor" al preşedintelui B. SA să-l informeze doar parţial pe acesta cu privire la un credit nelegal ce urma să fie acordat.

În acest fel, în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, un număr de 34 societăţi comerciale au făcut obiectul unor creditări ilegale, inculpatul M.A. şi inculpatul N.A., în calităţile deţinute, au coordonat strict procedurile de selecţie a firmelor ce urmau să realizeze activitatea infracţională, procedurile de avizare pentru risc, de aprobare a creditelor la nivelul comitetului din cadrul grupului sau de însuşire a situaţiei acestora în condiţiile asumării responsabilităţii pentru corectitudinea şi autenticitatea datelor prezentate şi propunerea aprobării lor la nivelul comitetului de aprobare din Centrala B., potrivit competenţelor privind aprobarea angajamentelor.

Cei doi au implementat la nivelul instituţiilor bancare a căror activitate o coordonau de pe poziţiile manageriale deţinute, un mod de lucru prin care au determinat mai mulţi funcţionari subordonaţi ierarhic să încalce în mod repetat prevederile legale şi normele bancare în vigoare cu privire la activitatea de acordare şi prelungire a unor credite.

Sistemul implementat şi întreţinut de aceştia menit a frauda banca şi a le permite să-şi însuşească nelegal sumele de bani astfel obţinute, în participaţie cu ceilalţi membri ai grupului, pentru impunerea căruia şi-au folosit întreaga expertiză în domeniu, dar mai ales puterea de decizie conferită de poziţia pe care erau încadraţi, consta în creditarea succesivă a unor societăţi, mare parte neeligibile, în condiţiile în care erau constituite garanţii supraevaluate reprezentând proprietăţi imobiliare, îndeosebi terenuri şi garantarea Fondului de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii (F.N.G.C.I.M.M.), care, pe principiul consacrat drept suveică, utilizau o parte din banii obţinuţi pentru a plăti dobânzi exigibile şi în unele situaţii chiar pentru a rambursa parte din creditele scadente obţinute anterior de alte firme controlate de grupul infracţional, evitând trecerea simultană la categoria neperformante a tuturor creditelor, şi în acest fel generarea de suspiciuni privind existenţa fraudei bancare.

Pentru realizarea scopul infracţional, în condiţii de păstrare a confidenţialităţii inculpatul M.A. a racolat ca membru al grupării infracţionale pe consilierul de clientelă, inculpata P.C., persoană care se afla în cercul foarte apropiat de relaţii al inculpatului V.C. şi care executa întocmai dispoziţiile date de către cei doi.

Prin intermediul inculpatei P.C. se promovau în vederea creditării la B. - Grup Unirea, societăţile pe care inculpatul V.C. le controla prin persoane interpuse, firme care nu erau eligibile a obţine credite bancare şi pentru care nu se efectuau verificările în condiţii de rigurozitate cerute de normele interne ale băncii, sens în care inculpata P.C. şi inculpatul M.A. au cunoscut în permanenţă că aceste societăţi fac parte dintr-un grup de firme şi ar fi trebuit tratate ca atare, date fiind normele de supraveghere prudenţială ale B.N.R. cu privire la activitatea de "custemer due diligence" pe care banca trebuia să le implementeze şi să le respecte.

Totodată, inculpata P.C. se asigura că documentele primite de la membrii grupului nu îşi urmau circuitul firesc în bancă în sensul că cererile de înregistrare nu erau datate, semnate corespunzător, pentru a nu se putea verifica ordinea întocmirii şi cronologia primirii documentelor.

Pentru a putea gestiona corespunzător activitatea zecilor de societăţi care erau prezentate la bancă în vederea creditării sau care erau folosite pentru crearea de circuite financiare şi comerciale reale sau fictive cu aparenţă de legalitate, în scopul realizării transferului banilor obţinuţi din credite şi al retragerii lor în numerar ori al creditării conturilor unor societăţi din ţară sau din Bulgaria în vederea stratificării lor, V.C. beneficia de serviciile S.T., persoană responsabilă îndeosebi cu partea de întocmire a documentaţiilor, în special aşa-numitele planuri de afaceri şi evaluarea garanţiilor în condiţii de supraevaluare, precum şi ale inculpatului R.C., persoană care coordona diferiţi interpuşi ce acţionau pentru identificarea de bunuri ce urmau a fi aduse în garanţie şi persoane care să fie interpuşi drept reprezentanţi legali, respectiv inculpatul S.A., care era responsabil cu retragerea în numerar a banilor la dispoziţia coordonatorilor.

Datorită perpetuării modului de lucru impus de inculpatul M.A. şi inculpatul N.A. în cadrul celor două grupuri ale B. - Unirea şi Dorobanţi - s-a ajuns în situaţia în care mare parte dintre cei care aprobau sau propuneau spre aprobare creditele să aibă cunoştinţă despre faptul că societăţile cărora le sunt aprobate creditele sunt coordonate de aceleaşi persoane, deşi acestea nu apăreau ca deţinătoare ale unor calităţi oficiale în aceste societăţi.

Totodată, cei doi inculpaţi, menţionaţi mai sus, profitând de poziţiile de decizie deţinute în cele două sucursale B., au impus cu privire la aceste credite acordate nelegal, ca garanţiile imobiliare aduse de ceilalţi membri ai grupării să fie supraevaluate, deşi era de notorietate faptul că piaţa imobiliară se afla în declin datorită crizei economice care a afectat toate domeniile de activitate în mod special cel imobiliar.

Cu toate acestea inculpaţii P.C., D.C. şi alţi consilieri de clientelă au semnat contracte de ipotecă în calitate de reprezentanţi al B. - Grup Unirea şi al B. Grup Dorobanţi şi au luat la cunoştinţă faptul că aceste garanţii sunt constituite nu prin adevăratul proprietar al bunului imobil, ci prin mandatari ai acestora, în multe situaţii fiind vorba de persoane care apar în situaţii frecvente, în relaţie cu banca în calitate de asociat/administrator/garant ipotecar/mandatar ai garanţilor ipotecari, precum M.C.I., S.D., R.T., R.M. şi alţii, în marea lor majoritate persoane cu o situaţie materială precară şi lipsite de instruire.

Terenurile aduse în garanţie erau identificate de către executanţi ai inculpatului R.C. în special, printre aceştia cel mai activ dovedindu-se a fi P.A., care identifica proprietarii, îi îndruma pentru încheierea actelor notariale la notarii P.D.C., R.J. şi A.L.L., unde în loc să se încheie contracte de vânzare-cumpărare conform interesului vânzătorilor, îi determina să încheie antecontracte de vânzare, dar cu plata integrală a bunului, şi două procuri, una prin care promitentul cumpărător era împuternicit să reprezinte proprietarul în vederea vânzării ulterioare şi alta prin care era împuternicit să ipotecheze terenul la bancă în vederea obţinerii unor credite.

Procedura respectivă a fost aleasă ca mod de lucru de membrii grupului infracţional pentru a se putea realiza evaluarea terenurilor aduse în garanţie la preţuri mult supraevaluate, întrucât preţurile de vânzare la data încheierii antecontractelor erau cele reale şi se situau mult sub nivelul la care ele erau evaluate prin rapoartele de evaluare, iar prin această modalitate antecontractele cu preţul real mult mai mic nu mai ajungeau la dosarul de creditare şi în marea majoritate a cazurilor nici adevăraţii proprietari nu semnau contractul de credit ca garanţi ipotecari în nume propriu intrând în contact direct cu banca, ci prin mandatari, membri ai grupului infracţional, evitând în acest fel o eventuală suspiciune de deconspirare a situaţiei reale.

Notarii P.D.C., R.J. şi A.L.L. au încheiat şi autentificat contracte de vânzare-cumpărare ce aveau ca obiect terenuri arabile cu un anumit preţ şi în aceeaşi zi, respectiv la un interval de câteva zile, au încheiat contracte de ipotecă în favoarea B.-ului ce priveau aceleaşi terenuri, dar la valori cu mult mai mari decât cele pentru care încheiase contractele de vânzare-cumpărare, situaţie în care cumpărătorul şi garantul ipotecar au fost aceeaşi persoană.

Totodată, gestionarea dosarelor în vederea creditării evidenţia faptul că în marea lor majoritate societăţile erau firme care nu aveau istoric în relaţie cu B. şi care aveau reprezentanţi legali care dobândiseră calitatea de asociat/administrator cu puţin timp înainte de obţinerea creditării şi care în mare parte apăreau cu diferite calităţi în mai multe situaţii de creditare.

Examinând propunerea formulată de parchet, Curtea a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 143 cu referire la art. 68¹ C. proc. pen. întrucât din actul material probator rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit faptele penale pentru care sunt cercetaţi.

Curtea a reţinut că în speţă sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 148 lit. b) C. proc. pen. în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii M.A. şi N.M.A., reţinând că din probele administrate rezultă că cei doi au ascuns mijloace de probă importante, refuzând să le pună la dispoziţia organului de urmărire penală, iar ulterior, cu ocazia percheziţiilor efectuate la cele două sedii ale B. unde inculpaţii îşi desfăşurau activitatea, au fost găsite dosarele de creditare pentru firmele controlate de grupul infracţional.

Totodată, s-a reţinut că sunt îndeplinite şi condiţiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen.

Astfel, instanţa a reţinut că potrivit art. 136 alin. (8) C. proc. pen., la alegerea măsurii trebuie avute în vedere, pe de o parte, gradul de pericol social al infracţiunii, iar pe de altă parte starea de sănătate, vârsta, antecedentele şi alte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura.

Din această perspectivă, instanţa a ţinut cont pentru fiecare inculpat în parte, de întinderea activităţii infracţionale şi contribuţia la producerea prejudiciilor, de reacţia opiniei publice faţă de comiterea unor fapte de o asemenea gravitate, de riscul de a continua activitatea infracţională, precum şi datele ce caracterizează persoana inculpaţilor, respectiv vârstă, antecedente penale, situaţia familială şi de atitudinea manifestată în cursul procesului penal.

În ce priveşte durata de timp ce a trecut de la data comiterii faptelor, s-a apreciat că nu are o valoare de diminuare a pericolului pentru ordinea publică, având în vedere că ancheta a demarat ca urmare a denunţurilor formulate de către numiţii N.V. şi inculpatul S.N. în anul 2011, respectiv 2012, iar B. a formulat plângere penală la care a ataşat raportul de audit în anul 2012.

Din această perspectivă, în ce-i priveşte pe M.A. şi N.M.A., având în vedere amploarea activităţii infracţionale, poziţia pe care au ocupat-o în B., faptul că s-au folosit de funcţia pe care o deţineau, având în vedere legătura cu ceilalţi membri ai grupării, contribuţia determinantă la producerea prejudiciului, faptul că au urmărit obţinerea pe nedrept a unor sume de bani ce proveneau din contractele de creditare, s-a apreciat că fapta prezintă o gravitate deosebită astfel încât lăsarea în libertate a acestora este de natură să creeze o reacţie socială negativă.

Pe de altă parte, modalitatea în care inculpaţii au acţionat - în dispreţul normelor ce reglementează activitatea bancară şi prin influenţarea factorilor de decizie de la nivelul conducerii B., pune în evidenţă şi riscul reluării activităţii infracţionale.

Cu privire la inculpatul S.A., s-a avut în vedere poziţia importantă pe care a ocupat-o în grupul infracţional, numărul mare al actelor materiale, contribuţia importantă la producerea prejudiciului, ceea ce conturează existenţa pericolului pentru ordinea publică, inclusiv prin riscul reluării activităţii infracţionale, având în vedere că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior inclusiv pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.

Din aceste motive, s-a apreciat că atitudinea de recunoaştere manifestată de inculpat nu are un caracter preponderent faţă de celelalte aspecte mai sus menţionate, pentru a putea justifica lăsarea sa în libertate.

Referitor la inculpata P.C.M., instanţa a avut în vedere gravitatea deosebită a faptelor, evidenţiată de numărul mare al actelor materiale, de relaţia strânsă cu liderii grupului infracţional M.A. şi V.C., de contribuţia la producerea prejudiciului, dar şi de faptul că inculpata s-a folosit de poziţia pe care o avea în bancă, aşa încât, şi pentru considerente ce ţin de rezonanţa socială negativă a unor asemenea fapte de prejudiciere a unei unităţi bancare chiar de către angajaţii acesteia, se apreciază că scopul prevăzut de art. 136 C. proc. pen. nu se poate realiza, cel puţin la acest moment, prin lăsarea în libertate a inculpatei.

Referitor la inculpata B.E., se reţine că deşi există indicii privind comiterea a numeroase acte materiale şi, pe cale de consecinţă, se reţine o contribuţie importantă la producerea prejudiciului, din probele administrate nu a rezultat că aceasta a intrat în posesia unor sume de bani din cele ce făceau obiectul creditării sau că a condiţionat nerespectarea procedurilor bancare de obţinerea unor foloase materiale.

În ce-l priveşte pe inculpatul G.O., fără a minimaliza gravitatea faptei ce decurge din importanţa contribuţiei acestui inculpat la obţinerea ilegală a creditelor, ca şi evaluator imobiliar, instanţa nu a putut omite datele ce caracterizează persoana inculpatului, care pun în evidenţă lipsa unui pericol concret pentru ordinea publică, fiind vorba despre lipsa antecedentelor penale şi atitudinea de recunoaştere şi de asumare a faptelor comise.

Referitor la inculpatul S.N., s-a reţinut că din punct de vedere al circumstanţelor reale, s-a situat pe o poziţie în cadrul grupului, similară cu aceea a inculpatului S.A., dar spre deosebire de acesta din urmă, contribuţia inculpatului S.N. este mai redusă, acesta comiţând mai puţine acte materiale.

În mod determinant, pentru conturarea concluziei lipsei de oportunitate a arestării preventive a inculpatului S.N., instanţa a avut în vedere atitudinea manifestată de acesta şi dovedită prin înscrisurile depuse la dosar, constând nu doar în recunoaşterea faptelor, ci şi în formularea unor denunţuri şi punerea la dispoziţie a unor înscrisuri.

Referitor la inculpatul C.I., instanţa a reţinut că în ciuda relaţiei de rudenie pe care acesta o are cu unul din liderii grupului, fiind frate cu C.V., nu există indicii privind desfăşurarea unei activităţi infracţionale de o amploare deosebită, din probele administrate rezultând o implicare mai redusă a acestuia, reţinându-se în sarcina sa comiterea a 6 acte materiale.

Pe de altă parte, se constată că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, este în vârstă de 51 de ani şi s-a prezentat de la prima chemare a organului de urmărire penală, toate aceste aspecte punând în evidenţă lipsa unui pericol concret pentru ordinea publică.

De asemenea, în ce-l priveşte pe inculpatul B.D., comiterea unui singur act material, lipsa antecedentelor penale şi vârsta de 57 ani conduc la concluzia că scopul prevăzut de art. 136 C. proc. pen. se poate realiza şi fără privarea sa de libertate.

În mod similar, se apreciază că nu este necesară nici privarea de libertate a inculpatei B.V.J., cercetată în legătură cu o singură faptă, fiind în vârstă de 62 ani, fără antecedente penale şi cu probleme de sănătate, astfel cum rezultă din actele medicale depuse la dosarul instanţei.

În ce-l priveşte pe inculpatul L.M., s-a constatat că este cercetat în legătură cu comiterea unei singure fapte.

Referitor la inculpata A.L.L., s-a constatat că datorită specificului acţiunilor pe care le-a comis, a sprijinit în mod substanţial obţinerea ilegală a creditelor, însă în sarcina sa se reţine comiterea a 6 acte materiale, ceea ce evidenţiază o contribuţie mai redusă la producerea prejudiciului.

În plus, inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale şi, aşa cum rezultă din actele în circumstanţiere depuse la dosar, este caracterizată favorabil de Camera Notarilor Publici şi de către colegi, este căsătorită, are doi copii minori şi probleme de sănătate, toate aceste împrejurări punând în evidenţă faptul că pentru buna desfăşurare a procesului penal nu este necesară privarea de libertate a inculpatei.

În mod similar, pentru inculpata P.D.C., s-a reţinut că este cercetată doar pentru trei acte materiale şi nu este cunoscută cu antecedente penale. În mod special, în ceea ce o priveşte, instanţa a avut în vedere situaţia familială deosebită, respectiv că are un copil în vârstă de 14 ani cu dizabilităţi, dificultăţi majore de integrare socială şi şcolară, care necesită supraveghere şi reclamă prezenţa mamei.

Pentru toate aceste considerente, cu privire la cei 9 inculpaţi mai sus menţionaţi, s-a apreciat în condiţiile existenţei unor indicii temeinice privind comiterea faptelor, că se impune luarea unei măsuri preventive restrictive de libertate, cu stabilirea unui control judiciar strict, de natură să asigure buna desfăşurare a procesului penal.

Drept urmare, în conformitate cu dispoziţiile art. 149¹ raportat la art. 143 şi art. 148 lit. b) şi f) C. proc. pen., instanţa a admis în parte propunerea şi a dispus luarea măsurii arestării preventive cu privire la inculpaţi M.A., N.M.A., S.A. şi P.C.M.

În temeiul art. 149¹ alin. (12) raportat la art. 146 alin. (11¹) cu referire la art. 145¹ C. proc. pen., a luat măsura obligării de a nu părăsi ţara faţă de inculpaţii B.E., G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. şi P.D.C., cu impunerea obligaţiilor prevăzute de art. 145¹ raportat la art. 145 alin. (1¹) şi alin. (1²) C. proc. pen.

Examinând recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, de intimaţii inculpaţi L.M., A.L.L. şi de inculpaţii M.A., N.M.A., S.A. şi P.C.M., Curtea a constatat următoarele:

Prin Referatul din 14 decembrie 2012 întocmit în Dosarul nr. 102/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, s-au solicitat următoarele:

În temeiul dispoziţiilor art. 148 lit. b) şi f) C. proc. pen. raportat la art. 149¹ C. proc. pen. şi urm. C. proc. pen., luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 29 de zile pentru inculpaţii:

1. M.A., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 (republicată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

2. N.M.A., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., şi art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 (republicată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 148 lit. C. proc. pen. raportat la art. 149¹ C. proc. pen. şi urm. C. proc. pen., luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 29 de zile pentru inculpaţii:

1. B.E., cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

2. G.O., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

3. S.A., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. art. 26 C. pen. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991 cu referire la art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 (republicată), cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

4. S.N., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 (republicată), cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

5. C.I., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 (republicată), toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

6. B.D., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. şi art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

7. B.V.J., cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

8. L.M., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen., art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 (republicată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

9. A.L.L., cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

10. P.D.C. (fostă N.R.), notar public, cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

11. P.C., cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 (republicată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Din actele premergătoare a rezultat că începând cu anul 2008, inculpaţii V.C. şi S.T., cunoscuţi ca oameni de afaceri ce activau în diferite domenii comerciale, împreună cu funcţionarii bancari inc. M.A. - director general la B. - Grup Unirea şi inc. N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanţi, au iniţiat/constituit o grupare infracţională care a avut drept unic scop, obţinerea de importante beneficii financiare, prin fraudarea instituţiei bancare B. SA - România, sub forma obţinerii de credite bancare în condiţii ilegale.

La această grupare au aderat şi alte persoane, structura grupului fiind una piramidală, pe paliere de execuţie, fiecare membru având un rol execuţional bine stabilit fie de către liderii grupării, fie de către ceilalţi membri.

La acest grup infracţional organizat au fost racolate deopotrivă, aşa cum am precizat mai sus, atât persoane din mediul instituţiilor bancare care au ajutat la realizarea scopului infracţional datorită atribuţiilor de serviciu pe care le aveau de îndeplinit, cât şi persoane cu atribuţii conexe activităţilor de creditare bancară, cum ar fi evaluatorii atestaţi ANEVAR sau anumiţi oameni de afaceri.

De asemenea, datorită mediului din care făceau parte liderii grupării au făcut posibilă racolarea şi aderarea la gruparea infracţională şi a unor notari, membri ai grupării infracţionale necesari pentru desfăşurarea activităţii infracţionale, deoarece dată fiind valoarea foarte mare a creditelor bancare ce trebuiau obţinute nelegal, acestea trebuiau garantate cu anumite bunuri imobile, iar pentru instituirea ipotecii reale imobiliare se impunea încheierea unor contracte în formă autentică.

La grupul structurat, iniţiat de cei menţionaţi, au aderat pe parcursul perioadei cât a funcţionat mai multe persoane care aveau rolul de a ceda sau prelua părţile sociale ale societăţilor comerciale care acţionau ca paravan pentru activitatea ilicită desfăşurată, de a ţine evidenţa contabilă, de a întocmi documentele contabile fictive justificative pentru operaţiuni comerciale inexistente (facturi, avize de expediţie şi de însoţire a mărfurilor, note de intrare recepţie etc.).

Gruparea a fost susţinută şi sprijinită în diferite faze de mai multe persoane, care au acţionat în mod coordonat într-o perioadă bine determinată, având o structură determinată, clară şi roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.

Sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 143 cu referire la art. 68¹ C. proc. pen. întrucât din actul material probator rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit faptele penale pentru care sunt cercetaţi.

a) Astfel, în sarcina inculpatului M.A. s-a reţinut că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, în calitate de director executiv grup B. - Unirea, împreună cu C.V. şi N.A. - director comercial al B. Grup Dorobanţi au iniţiat/constituit un grup infracţional organizat ce avea ca scop obţinerea unor importante sume de bani în mod ilicit prin inducerea şi menţinerea în eroare a B. SA, cu ocazia încheierii şi derulării contractelor de credit acordate cu încălcarea vădită a Normelor bancare.

b) Pentru inculpatul N.M.A. s-a reţinut că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, în calitate de director comercial Grup B. - Dorobanţi, împreună cu M.A. - director executiv - Grup Unirea şi C.V. au iniţiat/constituit un grup infracţional organizat ce avea ca scop obţinerea unor importante sume de bani în mod ilicit prin inducerea şi menţinerea în eroare a B. SA, iar pentru a duce la îndeplinire scopul infracţional i-a racolat pe funcţionarii bancari: B.D. - director executiv, A.A. - director comercial adjunct, D.C. - director Sucursală Triumf, T.M.G. - consilier clientelă şi pe experţii evaluatori G.O. şi G.M.D., care i-au sprijinit în activitatea infracţională, acordând credite cu încălcarea Normelor bancare unor societăţi comerciale în mod nelegal, cauzând un prejudiciu total estimat la 31.048.063 euro, respectiv 1.660.000 RON, în dauna B. SA - Grup Dorobanţi.

c) Pentru inculpata B.E. s-a reţinut că în perioada octombrie 2008 - decembrie 2011, a aderat şi sprijinit grupul infracţional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial al B. Grup Dorobanţi şi C.V., în scopul obţinerii unor importante sume de bani în mod ilicit prin inducerea şi menţinerea în eroare a B. - Grup Unirea la care îndeplinea funcţia de director comercial.

d) În sarcina inculpatului G.O. s-a reţinut că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat şi sprijinit grupul infracţional organizat al cărui lideri erau: M.A. - director executiv B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial al B. Grup Dorobanţi şi C.V., în scopul de a ajuta la obţinerea unor importante sume de bani în mod ilicit prin ajutarea în orice mod la inducerea şi menţinerea în eroare a B. - Grup Unirea şi Grup Dorobanţi, în calitate de evaluator la SC E. SRL şi ulterior la SC T.S. SRL, a întocmit rapoarte de evaluare cu privire la imobilele ce urmau să fie ipotecate în favoarea celor două unităţi bancare, rapoarte de evaluare în care erau menţionate valori de recomandare cu mult peste valoarea de piaţă a imobilelor ce urmau să fie ipotecate şi prin această activitate a ajutat pe membrii grupării să obţină în mod nelegal credite în numele şi pe seama societăţilor comerciale pe care le controlau, prin persoane interpuse, cauzând un prejudiciu estimat la 25.480.000 euro.

e) În sarcina inculpatului S.A. se reţine că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011 a aderat şi sprijinit grupul infracţional organizat al cărui lideri erau: M.A. - director executiv B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial al B. Grup Dorobanţi şi C.V., în scopul de a ajuta la obţinerea unor importante sume de bani în mod ilicit prin ajutarea în orice mod la inducerea şi menţinerea în eroare a B. - Grup Unirea şi Grup Dorobanţi, în calitate de evaluator la SC E. SRL şi ulterior la SC T.S. SRL, a întocmit rapoarte de evaluare cu privire la imobilele ce urmau să fie ipotecate în favoarea celor două unităţi bancare, rapoarte de evaluare în care erau menţionate valori de recomandare cu mult peste valoarea de piaţă a imobilelor ce urmau să fie ipotecate şi prin această activitate a ajutat pe membrii grupării să obţină în mod nelegal credite în numele şi pe seama societăţilor comerciale pe care le controlau, prin persoane interpuse, cauzând astfel unui prejudiciu estimat la 25.480.000 euro.

f) Pentru inculpatul S.N. se reţine că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat şi sprijinit grupul infracţional organizat al cărui lideri erau: M.A. - director executiv B. - Grup Unirea şi C.V., în scopul obţinerii unor importante sume de bani în mod ilicit prin inducerea şi menţinerea în eroare a B. - Grup Unirea, prin folosirea documentelor contabile falsificate, folosirea contractelor comerciale despre care avea cunoştinţă că nu reflectă realitatea, prin semnarea contractelor de credit în calitate de împuternicit al adevăraţilor proprietari despre ale căror imobile cunoştea că sunt supraevaluate.

g) În sarcina inculpatului C.I. se reţine că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011 a aderat şi sprijinit grupul infracţional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial al B. Grup Dorobanţi şi C.V., fiind racolat de către acesta din urmă în scopul comiterii infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave prin inducerea şi menţinerea în eroare a două unităţi bancare: B. (B. Grup Unirea şi B. Grup Dorobanţi) şi A.B., prin solicitarea pe baza unor documente contabile ce nu reflectau realitatea a unor credite, în numele şi pe seama a două societăţi comerciale şi obţinerea/semnarea contractelor de credit în calitate de împuternicit pe SC S.G.B. SRL şi administrator la SC D. SRL, folosind sumele de bani retrase din contul acestor societăţi prin reintroducerea lor în circuitul legal. De asemenea, a efectuat retrageri de numerar din conturile deschise de SC S.G.B. SRL, în calitatea sa de împuternicit al administratorului acestei societăţi comerciale şi a reintrodus sumele de bani în circuitul legal, cunoscând că acestea provin din credite obţinute în mod fraudulos.

h) Pentru inculpatul B.D., se reţine că în perioada ianuarie 2009 - prezent, a aderat şi sprijinit grupul infracţional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv la B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanţi şi C.V., care prin intermediul lui N.V. a fost racolat şi a sprijinit gruparea infracţională în sensul că a obţinut în calitate de asociat şi administrator la SC A.A. SRL un credit garantat de către F.N.G.C.I.M.M., prin mijloace frauduloase (contracte comerciale care în realitate nu aveau corespondent), cauzând un prejudiciu estimat la suma de 880.000 euro în dauna B. - Grup Unirea, bani pe care i-a transferat în conturile unor societăţi comerciale din România, având ca şi justificare documente contabile fictive. Societăţile comerciale erau controlate de către N.V. şi S.A.

i) Pentru inculpata B.V.J. s-a reţinut că în perioada ianuarie 2009 - decembrie 2011, a aderat şi sprijinit grupul infracţional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv la B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanţi şi C.V., care prin intermediul lui C.V., a fost racolată şi a sprijinit gruparea infracţională în sensul că, prin mijloace frauduloase, a obţinut în calitate de asociat şi administrator la SC P.I. SRL, un credit garantat cu bunuri imobiliare supraevaluate, cu sprijinul funcţionarilor bancari C.L., M.A., G. (fostă B.) M.B. şi B.E. şi a lui L.M., cauzând un prejudiciu estimat la suma de 6.400.000,00 euro, bani pe care i-a transferat în conturile personale ale lui L.M. şi L.E.M.

j) Pentru inculpatul L.M. s-a reţinut că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat şi sprijinit grupul infracţional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv la B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanţi şi C.V., şi prin intermediul acestuia din urmă a obţinut un credit în numele societăţii SC P.I. SRL, în valoare de 6,4 milioane euro, garantat cu imobilul proprietate comună cu soţia sa L.E.M., cunoscând că valoarea acestuia este supraevaluată, iar creditul urma să fie plătit chiar cu banii obţinuţi de la B. - Grup Dorobanţi (banca creditoare), conform unor contracte de închiriere a spaţiilor.

Acest credit a fost obţinut cu concursul funcţionarilor bancari: C.L., M.A., G. M.B. şi B.E., cauzând un prejudiciu estimat la suma de 6.400.000,00 euro. Banii obţinuţi în mod ilicit au fost reintroduşi în circuitul legal, prin transferarea lor succesivă în conturile societăţilor controlate de acesta. De asemenea, a fost beneficiarul unor importante sume de bani obţinute în mod ilegal de către membrii grupării infracţionale, pe baza unor documente justificative fictive, întocmite de către acesta.

k) Pentru inculpata A.L.L. se reţine că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat şi sprijinit grupul infracţional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv la B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanţi, în sensul că în virtutea atribuţiilor de serviciu a autentificat pentru imobilele aduse în garanţie şi care erau supraevaluate de către experţii evaluatori, contracte şi antecontracte de vânzare-cumpărare, luând cunoştinţă de valoarea reală de tranzacţionare a acestora, exprimând voinţa părţilor contractante.

l). Pentru inculpata P.D.C. (fostă N.R.) s-a reţinut că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat şi sprijinit grupul infracţional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv la B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanţi, în sensul că în virtutea atribuţiilor de serviciu a autentificat pentru imobilele aduse în garanţie şi care erau supraevaluate de către experţii evaluatori, contracte şi antecontracte de vânzare-cumpărare, luând cunoştinţă de valoarea reală de tranzacţionare a acestora, exprimând voinţa părţilor contractante.

Examinând măsura preventivă dispusă de judecătorul fondului cu privire la inculpaţii M.A., N.M.A., S.A. şi P.C.M., Înalta Curte reţine că arestarea preventivă implică privarea de unul dintre cele mai importante drepturi ale omului recunoscute de legea fundamentală - dreptul la libertate. Este o măsură extremă, care îl pune pe individ complet sub controlul statului prin organele sale, dar nu ca o pedeapsă pentru o încălcare dovedită a legii, ci ca o măsură de precauţie bazată pe prezumţia că inculpatul poate fi o ameninţare pentru societate.

Luarea măsurii arestării preventive în cursul procesului penal nu este incompatibilă cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie, nu implică pronunţarea instanţei asupra fondului cauzei (adică şi asupra vinovăţiei inculpatului), ci numai asupra existenţei unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune, precum şi a incidenţei unuia din cazurile prevăzute de art. 148 C. proc. pen.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, privind interpretarea art. 5 parag. 1 lit. c), pentru justificarea arestării sau deţinerii preventive nu se pretinde să fie deja stabilite realitatea şi natura infracţiunii de care este bănuit că a săvârşit-o persoana arestată pentru că aceasta reprezintă scopul instrucţiei penale.

De asemenea, instanţa europeană a statuat că faptele care au dat naştere la bănuieli concrete, care justifică luarea măsurii arestării preventive nu trebuie să fie de acelaşi nivel cu acelea necesare pentru justificarea unei condamnări.

În cauză, temeiul de drept care a determinat luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii recurenţi M.A., N.M.A., S.A. şi P.C.M. l-au constituit dispoziţiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., respectiv că faptele sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Înalta Curte apreciază că în acest moment procesual, cerinţele impuse de art. 148 lit. f) C. proc. pen. sunt îndeplinite, în condiţiile în care există indicii temeinice şi suficiente, în accepţiunea dată acestei noţiuni de art. 143 C. proc. pen., din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii recurenţi au comis faptele pentru care sunt cercetaţi.

În ceea ce priveşte pericolul pentru ordinea publică, Înalta Curte reţine că trebuie avute în vedere nu numai datele legate de persoana inculpaţilor, ci şi datele referitoare la fapte pentru că, nu de puţine ori, acestea din urmă sunt de natură a crea opiniei publice un sentiment de insecuritate.

Curtea de la Strasbourg, în jurisprudenţa sa pe tărâmul aplicării art. 5 din Convenţie, a conturat 4 motive care justifică menţinerea sau prelungirea măsurii arestării preventive:

- pericolul de sustragere din partea acuzatului (Stogmuller c. Autriche, arret du 10 novembre 1969, serie A no 9, § 15);

- riscul ca acuzatul, odată pus în libertate să împiedice buna administrare a justiţiei (Wemhoff c. Allemagne, 27 juin 1968, § 14, serie A no 7), ori să comită noi infracţiuni (Matzenetter c. Autriche, arret du 10 novembre 1969, serie A no 10, §9);

- existenţa unui pericol pentru ordinea publică (Letellier c. France, 26 juin 1991, § 51, serie A no 207 et Hendriks c. Pays-Bas (dec), no 43701/04, 5 juillet 2007). De asemenea, Curtea a mai constatat că anumite infracţiuni, prin gravitatea lor particulară şi prin reacţia publicului pot determina o stare de pericol pentru comunitate, justificând astfel luarea măsurii arestării preventive, cel puţin pentru o anumită durată de timp.

În prezenta cauză, pericolul pentru ordinea publică reprezentat de inculpaţii M.A., N.M.A., S.A. şi P.C.M. rezultă din pluralitatea infracţională şi de făptuitori, modul de operare, cuantumul sumelor vizate, perseverenţa infracţională dedusă din durata activităţii ilicit penale şi numărul actelor de executare.

Noţiunea de pericol pentru ordinea publică nu trebuie înţeleasă doar ca o primejdie concretă şi imediată, constând în posibilitatea comiterii unor noi fapte penale grave ori similare, ci ca o stare de nelinişte, un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile, generată de rezonanţa socială negative, actuală şi persistentă a infracţiunilor de corupţie şi a celor săvârşite în conexitate cu acestea, prin urmare ţinând cont de gravitatea deosebită a faptei, de calitatea inculpaţilor şi de prejudiciul impresionant cauzat uneia dintre băncile cele mai importante din România, se apreciază că lăsarea lor în libertate ar pune sub semnul îndoielii capacitatea instituţiilor statului de a avea o reacţie promptă şi adecvată faţă de fapte penale de acest gen.

Ca urmare, se apreciază că se justifică sau se susţine, în prezent, un pericol real pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate, astfel încât, la acest moment procesual, nu se impun măsuri preventive alternative deţinerii.

Actuala fază procesuală, actele ce urmează a fi efectuate pentru terminarea urmăririi penale, reclamă privarea de libertate a inculpaţilor, această măsură fiind necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal.

Prin urmare, faţă de cele învederate, apreciind ca fiind nefondate criticile formulate, Înalta Curte, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) şi art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii M.A., N.M.A., S.A. şi P.C.M. împotriva Încheierii din data de 16 decembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. 9384/2/2012 cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Cu referire la recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, privind pe intimaţii inculpaţi B.E., G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. şi P.D.C., Înalta Curte apreciază că este nefondat, urmând ca în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) şi art. 192 alin. (2) C. proc. pen., să fie respins. Astfel, Înalta Curte constată lipsa de oportunitate a arestării preventive a inculpaţilor B.E., G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. şi P.D.C., instanţa având în vedere atitudinea manifestată de aceştia, numărul redus de acte materiale reţinute în sarcina acestora, circumstanţe personale ce întăresc convingerea că buna desfăşurare a procesului penal nu va fi afectată prin lăsarea în libertate a acestora.

Practica instanţei europene a reţinut în acest sens că privarea de libertate a unei persoane este o măsură atât de gravă încât ea nu se justifică decât atunci când alte măsuri, mai puţin severe, sunt considerate insuficiente pentru salvgardarea unui interes personal sau public ce ar impune detenţia (cauza Witold Litwa c.Poloniei).

În raport de dispoziţiile art. 136 C. proc. pen., se constată că în cauză scopul măsurilor preventive cu privire la inculpaţii B.E., G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. şi P.D.C. poate fi atins şi fără privarea de libertate a acestora, respectiv prin aplicarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 145 raportat la art. 145 alin. (1¹) şi (1²) C. proc. pen. şi rap. la art. 145 alin. (2²) C. proc. pen. şi art. 143 alin. (1) C. proc. pen., existând probe şi indicii temeinice privind comiterea de către inculpaţi a infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi.

Se apreciază că restricţiile pe care inculpaţii sunt obligaţi să le respecte sunt apte a asigura normala desfăşurare a procesului penal, încălcarea acestora cu rea-credinţă dând posibilitatea luării măsurii arestării preventive faţă de aceştia.

Înalta Curte, examinând recursul declarat de inculpatul recurent L.M., apreciază că este fondat numai cu privire la obligaţia prevăzută de art. 145 alin. (1²) lit. c) C. proc. pen., în sensul că inculpatului L.M. îi va fi interzis să se apropie de ceilalţi inculpaţi, învinuiţi sau martori din cauză şi să nu comunice direct sau indirect cu aceştia, cu excepţia rudelor până la gradul II şi a soţiei sale, învinuita L.E.M., urmând a casa încheierea numai în aceste limite.

Examinând cererea de recurs formulată de A.L.L., Înalta Curte constată că nu este fondată, pentru următoarele considerente:

Pentru inculpată se reţine că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat şi sprijinit grupul infracţional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv la B. - Grup Unirea, N.A. -director comercial la B. - Grup Dorobanţi, în sensul că în virtutea atribuţiilor de serviciu a autentificat pentru imobilele aduse în garanţie şi care erau supraevaluate de către experţii evaluatori, contracte şi antecontracte de vânzare-cumpărare, luând cunoştinţă de valoarea reală de tranzacţionare a acestora, exprimând voinţa părţilor contractante.

Înalta Curte reţine că notarul public putea şi avea obligaţia să observe diferenţa de valoare dintre preţul de tranzacţionare al terenurilor în baza antecontractelor/contractelor şi preţul de ipotecare stabilit în baza rapoartelor de evaluare, constatând că prin activitatea sa a mijlocit obţinerea de credite de către următoarele societăţi: SC A.B.C. SRL şi SC A.P.T.G. SRL, cauzându-se un prejudiciu total de 2.500.000 euro.

Declaraţiile de nerecunoaştere ale inculpatei sunt infirmate, în primul rând, prin documentele notariale întocmite de către inculpată, într-o modalitate sui generis, antecontractele de vânzare-cumpărare, procura prin care promitentul vânzător îl împuternicea pe promitentul cumpărător să încheie contractul de vânzare-cumpărare, ca şi contractul de ipotecă, fiind încheiate la aceeaşi dată, cu o evidentă disproporţie de valoare între preţul vânzării trecut în antecontract şi valoarea imobilului din contractul de ipotecă.

Chiar dacă inculpata nu avea, ca notar, atribuţii exprese de a verifica sau de a interpreta raportul de evaluare întocmit de către un expert ANEVAR, calificarea sa juridică îi dădea posibilitatea de a înţelege consecinţele pe care le producea faţă de bancă un asemenea contract de ipotecă, aşa încât, chiar dacă nu a urmărit, a acceptat că prin actele pe care le-a întocmit a sprijinit prejudicierea băncii.

În acest sens, trebuie precizat că potrivit art. 46 din Legea nr. 36/1995, notarul public are obligaţia să verifice dacă scopul pe care îl urmăresc părţile cu privire la actul pe care vor să-l încheie este în conformitate cu legea şi să le dea îndrumările necesare asupra efectelor lui juridice.

Mai mult, conform art. 6 din aceeaşi lege, notarul public are posibilitatea să refuze întocmirea actului în cazul în care actul solicitat este contrar legii. Dacă înscrisul prezentat are un conţinut îndoielnic, iar notarul nu poate refuza instrumentarea actului, va atrage atenţia părţilor asupra consecinţelor juridice la care se expun şi va face menţiune expresă în act. Dacă partea se opune la inserarea menţiunii, notarul public va refuza întocmirea actului.

Pe de altă parte, nu poate fi omis faptul că aceste acte au avut un caracter de repetabilitate, dar şi împrejurarea că inculpata a întocmit unele dintre actele notariale fără respectarea procedurii legale, astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor I.I. (care relatează că inculpata i-a determinat pe proprietari să semneze procurile) şi a martorului S.D., care contestă prezenţa la biroul notarial al inculpatei şi semnarea vreunui act în prezenţa acesteia.

Se constată că datorită specificului acţiunilor pe care le-a comis, a sprijinit în mod substanţial obţinerea ilegală a creditelor însă, în sarcina sa se reţine comiterea a 6 acte materiale, ceea ce evidenţiază o contribuţie mai redusă la producerea prejudiciului.

Prin urmare, în raport de cele învederate, apreciind ca fiind nefondat în temeiul art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) şi art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recursul declarat de recurenta inculpată A.L.L., Înalta Curte, urmează a-l respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de intimatul inculpat L.M. împotriva Încheierii din data de 16 decembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. 9384/2/2012.

Casează în parte încheierea numai cu privire la obligaţia prevăzută de art. 145 alin. (1) lit. e) C. proc. pen. şi rejudecând, în temeiul art. 145¹ raportat la art. 145 alin. (1²) lit. c) C. proc. pen., stabileşte ca inculpatul L.M. să nu se apropie de ceilalţi inculpaţi, învinuiţi sau martori din cauză şi să nu comunice direct sau indirect cu aceştia, cu excepţia rudelor până la gradul II şi a soţiei sale, învinuita L.E.M. Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate. Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, de intimata inculpată A.L.L. şi de inculpaţii M.A., N.M.A., S.A. şi P.C.M. împotriva Încheierii din data de 16 decembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. 9384/2/2012.

Obligă recurenta intimată inculpată A.L.L. la plata sumei de 125 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenţii inculpaţi M.A., N.M.A., S.A. şi P.C.M. la plata sumei de câte 125 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 25 lei reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimaţii inculpaţi L.M., B.E., G.O., S.N., C.I., B.D., B.V.J. şi P.D.C. în sumă de câte 25 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de parchet rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 21 decembrie 2012.

Procesat de GGC - AZ

← ICCJ. Decizia nr. 465/2012. Penal. Omorul calificat (art. 175...		ICCJ. Decizia nr. 4220/2012. Penal. Rejudecarea după extrădare... →

ICCJ. Decizia nr. 4236/2012. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4236/2012. Penal