ICCJ. Decizia nr. 248/2013. Penal
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 3 ianuarie 2013, petiționarul A.D.N. a solicitat strămutarea judecării dosarului aflat pe rolul Tribunalului Dolj, apreciind că imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei și calității persoanelor implicate, față de împrejurarea că petiționarul este un medic reputat în orașul Craiova, ocupând funcțiile de șef al Clinicii de Ortopedie a Spitalului Clinic de Urgență Craiova și profesor universitar la Universitatea de Medicină și farmacie Craiova.
în argumentarea cererii sale, petiționarul a evidențiat că, datorită calităților și funcțiilor deținute, precum și faptului că participă timp de mai multe luni pe an la conferințe internaționale de specialitate, fiind un medic cu o pregătire profesională deosebită, a stârnit dușmănia unui coleg medic, pe care îl bănuiește că ar fi fost interesat de îndepărtarea sa din funcțiile ocupate, pentru a-i ocupa locul.
A arătat că acest medic pare a fi în relații de rudenie cu procurorul care a instrumentat cauza privindu-l pe petiționar în faza de urmărire penală și care a dispus trimiterea sa în judecată, cei doi purtând același nume de familie, anume G.
A mai arătat că succesul său profesional a creat situații care, preluate de media informatică locală, pot influența conduita magistraților în ceea ce privește cauza sa, cu atât mai mult cu cât cererile sale repetate de liberare provizorie sub control judiciar sunt respinse în mod nejustificat.
Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Craiova.
Din informarea transmisă de Curtea de Apel Craiova rezultă că dosarul a cărui strămutare se solicită are ca obiect judecarea petiționarului pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) raportat la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, instanța fiind sesizată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj nr. 682/P/2012.
S-a mai precizat că petiționarul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, măsura fiind menținută succesiv de instanță, potrivit dispozițiilor art. 3001respectiv art. 3002C. proc. pen., reținându-se că nu s-au modificat și nu au încetat temeiurile analizate la luarea măsurii preventive. Arătându-se că petiționarul a formulat o singură cerere de liberare provizorie sub control judiciar, s-a evidențiat că aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată.
în legătură cu motivele de strămutare indicate de petiționar, informațiile transmise de Curtea de Apel Craiova au relevat că, din documentele de interes public disponibile (declarații de avere sau de interese) nu s-a putut stabili dacă între procurorul G.F., care a instrumentat dosarul privindu-l pe petiționar în faza de urmărire penală și medicul G.D., care ocupă în prezent funcția de șef al secției la locul de muncă al petiționarului, există sau nu relații de rudenie.
Cererea de strămutare este neîntemeiată.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței.
în cauză, niciuna dintre cerințele art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite, aspectele invocate de petent nefiind circumscrise situațiilor care, potrivit textului de lege invocat, justifică strămutarea cauzei.
în cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control de imparțialitate, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
în acest sens, se constată că suspiciunile petentului în sensul că imparțialitatea și obiectivitatea magistraților ar putea fi afectate, nu sunt susținute de probe.
Calitățile profesionale deosebite ale petiționarului, funcțiile deținute de acesta sau participarea sa la conferințe internaționale, împrejurări de natură a stârni dușmănia unui coleg care ar fi dorit îndepărtarea petiționarului, nu pot afecta în niciun mod desfășurarea procesului penal în fața instanței de judecată, nefăcându-se dovada contrară, iar relațiile de rudenie dintre procurorul care a instrumentat cauza în faza de urmărire penală și a dispus trimiterea petiționarului în judecată și colegul menționat sunt simple bănuieli ale petiționarului, neexistând dovezi în sprijinul acestei legături de rudenie. Mai mult, chiar și în situația în care s-ar fi probat legătura de rudenie dintre cei doi, aspectul este lipsit de relevanță față de imparțialitatea și obiectivitatea instanței învestită cu soluționarea cauzei.
Nici campania mediatică negativă nu poate influența conduita magistraților în ceea ce privește cauza, cu atât mai mult cu cât, contrar celor arătate de apărător, a reieșit că petiționarul a formulat o singură cerere de liberare provizorie sub control judiciar, care a fost respinsă ca neîntemeiată, nefiind vorba despre cereri repetate de liberare provizorie sub control judiciar.
în cazul de față, înalta Curte, în raport de împrejurările concrete examinate, văzând prevederile art. 55 alin. (1) și (2) C. proc. pen., apreciază că temerile petiționarului nu sunt justificate, membrii instanței fiind magistrați de profesie, prezumați a fi lipsiți de orice prejudecată sau de parțialitate.
Ca atare, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea a fost respinsă.
| ← ICCJ. Decizia nr. 286/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 247/2013. Penal → |
|---|
