ICCJ. Decizia nr. 2723/2013. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2723/2013
Dosar nr. 2037/1/2013
Şedinţa publică din 16 septembrie 2013
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 27 martie 2013 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, cererea de contestaţie în anulare formulată de contestatorul U.N. împotriva deciziei penale nr. 942 din 18 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 788/46/2012.
În motivarea demersului său contestatorul, a susţinut că executorul judecătoresc F.E. a făcut abuz de proprietate în exercitarea atribuţiulor specifice calităţii de executor judecătoresc.
Examinând cauza în raport cu dispoziţiile art. 391 C. proc. pen. se constată următoarele:
Cale extraordinară de atac fiind, contestaţia în anulare nu poate fi exercitată decât împotriva unei hotărâri definitive, a cărei anulare se poate cere numai pentru cazurile limitativ determinate prin art. 386 C. proc. pen., iar criticile formulate de contestator nu se încadrează în nici unul din cazurile de contestaţie în anulare prevăzute în art. 386 C. proc. pen.
Or, potrivit art. 391 alin. (2) C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a cerinţelor privind respectarea termenului de exercitare prevăzut de legea procesual penală, invocarea de motive care se sprijină pe cazurile prevăzute în art. 386 C. proc. pen., precum şi invocarea de dovezi în sprijinul căii extraordinare de atac exercitate, care se depun sau se află la dosarul cauzei.
Prin urmare, examinarea temeiniciei contestaţiei nu poate avea loc decât ulterior procedurii admisibilităţii în principiu.
În cauză, criticile formulate de contestator nu se încadrează în cazurile prevăzute în art. 386 C. proc. pen., aşa încât nu este îndeplinită una din cerinţele de a căror îndeplinire cumulativă este condiţionată admiterea în principiu a contestaţiei în anulare.
Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul U.N. împotriva deciziei penale nr. 942 din 18 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 788/46/2012, cu obligarea contestatorului, potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul U.N. împotriva deciziei penale nr. 942 din 18 martie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 788/46/2012.
Obligă contestatorul la plata sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 16 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2719/2013. Penal. Traficul de droguri (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 2759/2013. Penal. Omorul (art. 174 C.p.).... → |
|---|
