ICCJ. Decizia nr. 3009/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Infracţiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006). Recurs

Decizii penale ICCJ 2013

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3009/2013

Dosar nr. 991/89/2012

Şedinţa publică din 4 octombrie 2013

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 77 din 26 aprilie 2012, pronunţată de Tribunalul Vaslui, s-au dispus următoarele:

S-a respins contestaţia formulată de petenta S.T. împotriva măsurii asigurătorii a sechestrului luată prin Ordonanţa nr. 68 din 09 martie 2012 emisă de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vaslui - asupra autoturismului marca P., înmatriculat în Bulgaria cu nr. xxx şi a indisponibilizării sumei de 600 euro, în vederea recuperării prejudiciului dispusă, de asemenea, de procuror, în baza procesului-verbal de percheziţie din data de 07 martie 2012.

S-a respins contestaţia formulată de petenta C.O. împotriva măsurii asigurătorii a indisponibilizării sumei de 10.100 RON, luată de procuror prin ordonanţa din 27 martie 2012.

S-au respins cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care inculpaţii Z.I., S.V., C.S., C.F.M., B.L., T.M., G.O., R.G.M. şi H.C. au fost trimişi în judecată, respectiv din infracţiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, în infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 sau în infracţiunea prev. de art. 270 alin. (3) cu referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006, formulate de inculpaţi prin apărători.

În baza art. 38 şi 320¹ alin. (5) C. proc. pen. s-a disjuns cauza sub aspectul laturii civile, în ceea ce îi priveşte pe toţi inculpaţii trimişi în judecată în prezenta cauză şi s-a stabilit termen de judecată la data de 13 iunie 2012.

În baza art. 320¹ C. proc. pen., au fost condamnaţi inculpaţii:

Z.I. la:

- 3 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003,

- 1 an şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de introducere în ţară de ţigări în mod ilegal, depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 270 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului Z.I.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 07 martie 2012 şi până la zi.

S.V. la:

- 3 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de introducere în ţară de ţigări în mod ilegal, depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 270 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului S.V.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive de la 07 martie 2012 şi până la zi.

C.S. la:

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

- 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a), art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) şi d) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei de 3 ani închisoare şi s-a stabilit termen de încercare 6 ani, conform art. 86² C. pen.

Pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Galaţi, desemnat ca organ de supraveghere;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. cu referire la dispoziţiile art. 83 şi art. 84 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului C.S., dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 07 martie 2012 până la data punerii efective în libertate.

C.F.M. la:

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare.

Pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare şi s-a stabilit termen de încercare 5 ani şi 6 luni, conform art. 86² C. pen.

Pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Galaţi, desemnat ca organ de supraveghere;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului C.F.M., dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 07 martie 2012 până la data punerii efective în libertate.

T.M. la:

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a), art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) şi d) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

Pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei de 1 ani închisoare şi s-a stabilit termen de încercare 3 ani, conform art. 82 C. pen.

S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 şi art. 84 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei T.M., dacă nu este arestată în altă cauză.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 07 martie 2012 până la data punerii efective în libertate.

B.L. la:

- 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

- 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a), art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) şi d) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 luni închisoare.

În baza art. 86⁴ cu referire la art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 754 din 30 octombrie 2007 a Judecătoriei Bârlad, aşa cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 30/A din 13 februarie 2008 a Tribunalului Vaslui, pedeapsă pe care o cumulează cu cea aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 3 luni închisoare.

Pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatei B.L.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 07 martie 2012 şi până la zi.

G.O. la:

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003,

- 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de introducere în ţară de ţigări în mod ilegal, depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 270 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a), art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) şi d) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei de 2 ani închisoare şi s-a stabilit termen de încercare 4 ani, conform art. 82 C. pen.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 şi art. 84 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

S-a menţinut măsura obligării de a nu părăsi localitatea dispusă de instanţă prin încheierea din 02 aprilie 2012 a Tribunalului Vaslui, până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri în ceea ce îl priveşte pe acest inculpat.

R.G.M. la:

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a), art. 74 lit. a), art. 76 lit. b) şi lit. d) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei de 2 ani închisoare şi s-a stabilit termen de încercare 4 ani, conform art. 82 C. pen.

S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 şi art. 84 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

H.C. la:

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei de 2 ani închisoare şi s-a stabilit termen de încercare 4 ani, conform art. 82 C. pen.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 şi art. 84 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

B.C. la pedeapsa de 1 an închisoare.

Pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei de 2 ani închisoare şi s-a stabilit termen de încercare 3 ani, conform art. 82 C. pen.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 şi art. 84 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

S-a menţinut măsura sechestrului asigurător instituit în timpul urmăririi penale în vederea reparării prejudiciului, asupra următoarelor bunuri:

- Suma de 13.000 RON, autoturismul marca M.B. cu nr. înmatriculare aaa, autoturismul marca F.S. cu nr. înmatriculare bbb, bunuri aparţinând inculpatului Z.I., măsura dispusă prin Ordonanţa procurorului nr. 68/D/P/2012 din 09 martie 2012.

- Suma de 10.100 RON, aparţinând inculpatului C.S., măsură dispusă prin Ordonanţa procurorului nr. 68/D/P/2012 din 09 martie 2012.

- Autoturism marca P., înmatriculat în Bulgaria cu nr. xxx şi suma de 600 euro, bunuri aparţinând inculpatului G.O., măsură dispună prin Ordonanţa procurorului nr. 68/D/P/2012 din 09 martie 2012.

În baza art. 118 lit. e) C. proc. pen., s-au confiscat de la inculpatul Z.I., 1.886 pachete ţigări marca P., 7 pachete ţigări marca W., 2 pachete ţigări marca C., 1 pachet ţigări marca V.

În baza art. 118 lit. e) C. proc. pen., s-au confiscat de la inculpata T.M., 336 pachete ţigări marca P., 118 pachete ţigări marca R., 1 pachet ţigări marca P.M., 36 pachete ţigări marca W., 20 pachete ţigări marca R.W., 20 pachete ţigări MT, 1 pachet ţigări marca G.G. şi 18 pachete ţigări marca A.

În baza art. 118 lit. e) C. proc. pen., s-au confiscat de la inculpatul S.V., 24 pachete ţigări marca K., 4 pachete ţigări marca K. roşu, 39 pachete ţigări marca W., 10 pachete ţigări marca K. roşu super slims, 264 pachete ţigări marca M.T., 20 pachete de ţigări marca K. super slims, 10 pachete ţigări marca K. verde super slims, 50 pachete ţigări marca M. filter luxe, 220 pachete ţigări marca Ş., 20 pachete ţigări marca M.G., 250 pachete ţigări marca A.L. size, 70 pachete ţigări marca V. red, 60 pachete W. Blue, toate având aplicate timbru de acciză de Republica Moldova, 10 pachete de ţigări marca A. şi 10 pachete ţigări marca V. for Duty free.

În baza art. 118 lit. e) C. proc. pen., s-au confiscat de la inculpata R.G.M., 1.200 pachete ţigări marca P., având aplicată timbru de acciză Republica Moldova.

Ţigaretele ce au fost confiscate au fost predate şi se află în păstrare la Serviciul de combatere a criminalităţii organizate Vaslui.

În baza art. 191 C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii Z.I., S.V., C.S., C.F.M., B.L., T.M., G.O., R.G.M. şi B.C. la sumele de câte 500 RON cheltuieli judiciare avansate de stat. A fost obligat inculpatul H.C. la plata sumei de 700 RON cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 RON reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu asigurat la judecata cauzei, s-a dispus a se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a dispune în sensul celor de mai sus, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt şi de drept:

Prin Rechizitoriul nr. 68/D/P/2011 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Vaslui -, întocmit la data de 27 martie 2012, au fost trimis în judecată, inculpaţii:

Z.I., în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (2) lit. a), b), alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.,

S.V., în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (2) lit. a), b), alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.,

C.S., în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.,

C.F.M., în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.,

T.M., în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.,

B.L., în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.,

G.O., trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 270 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.,

R.G.M., în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.,

H.C., în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi

B.C., în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 270 alin. (3) cu referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28 martie 2012, sub nr. 991/89/2012.

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că în perioada 2011 - 2012, inculpaţii Z.I., S.V., C.S., C.F.M., T.M., B.L., G.O., R.G.M. şi H.C. au constituit un grup infracţional având ca scop comiterea infracţiunii de contrabandă cu ţigări, săvârşită prin introducerea din Republica Moldova în România a importante cantităţi de ţigări şi distribuirea acestora în diferite localităţi şi locuri publice din România.

Ca şi activitate a fiecărui inculpat în parte, s-a reţinut că inculpaţii Z.I. şi G.O., care sunt de naţionalitate moldovenească, erau cei care introduceau în România ţigările, folosind autoturisme care aveau locuri special amenajate, ţigări pe care le valorificau, în mod special, inculpatului S.V. Acest din urmă inculpat, după ce prelua o anumită cantitate de ţigări, fiind un apropiat al inculpaţilor C.S. şi C.F.M., le valorifica acestora parte din ţigări, iar o altă parte era valorificată coinculpatului H.C. care, la rândul său, le punea în vânzare către diferiţi clienţi din localitatea de domiciliu. Coinculpaţii C.S. şi C.F.M. erau cei care preluau de la S.V. cantităţile de ţigări pe care le valorificau atât în localitatea de domiciliu, respectiv în municipiul Galaţi, cât şi în municipiul Bârlad.

Coinculpaţii B.L., T.M. şi B.C. au cumpărat diferite cantităţi de ţigări pe care le-au vândut ulterior la stradă sau diferiţilor clienţi, de la domiciliul propriu, folosind în relaţiile cu coinculpaţii C.S. şi C.F.M., pe minorul M.M., nepotul inculpatei B.L.

Inculpata R.G.M. avea rolul de a prelua ţigările pe care le transportau în municipiul Bârlad inculpaţii C.S. şi C.F.M., de a le depozita în locuinţa sa şi de a căuta clienţi pentru valorificarea lor.

La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, din data de 25 aprilie 2012, au fost interogaţi inculpaţii Z.I., S.V., C.S., C.F.M., T.M., B.L., G.O., R.G.M., H.C. şi B.C., care au solicitat ca judecata să se desfăşoare potrivit procedurii prev. de art. 320¹ C. proc. pen., introdus prin Legea nr. 202/2010.

Inculpaţii au recunoscut săvârşirea faptelor şi şi-au însuşit probele administrate în timpul urmăririi penale, în acest sens, fiind audiaţi potrivit dispoziţiilor art. 320¹ alin. (3) C. proc. pen.

Petentele S.T. şi C.O. au formulat contestaţii împotriva măsurilor asigurătorii dispuse de organul de urmărire penală.

Petenta S.T. a contestat măsura asigurătorie a sechestrului luată prin Ordonanţa nr. 68 din 09 martie 2012 emisă de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Vaslui - asupra autoturismului marca P. înmatriculat în Bulgaria cu numărul xxx şi asupra sumei de 600 euro, motivând că autoturismul nu aparţine inculpatului G.O., ci unui cetăţean bulgar care nu are nicio calitate în prezenta cauză, iar suma de 600 euro îi aparţine şi nu sunt banii inculpatului G.O.

Petenta C.O. a contestat măsura asigurătorie a sechestrului luată prin Ordonanţa nr. 68 din 27 martie 2012 emisă de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Vaslui - asupra sumei 10.100 RON, motivând că suma îi aparţine, fiind câştigată la L.

Partea civilă A.N.A.F. Bucureşti s-a constituit parte civilă cu suma de 519.426 RON reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat prin infracţiunile comise de inculpaţi.

Examinând actele şi lucrările dosarului cauzei, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În perioada octombrie 2011 - martie 2012 s-a constituit un grup de persoane care, de la constituirea sa şi până în cursul lunii martie când activitatea infracţională a fost întreruptă de organele de urmărire penală, a desfăşurat în mod constant activităţi de introducere de ţigări în ţară, în mod ilegal, peste limita prevăzută de lege, activităţi de primire, deţinere, transportare şi ulterior, de vânzare a ţigărilor aduse din Republica Moldova, cunoscând că acestea provin din contrabandă.

Ţigările de provenienţă moldovenească, după ce erau primite de către membrii grupului de la furnizorii ce desfăşurau efectiv activităţi de contrabandă, erau vândute de către aceştia unor terţe persoane cu preţuri mai mari decât cele cu care erau achiziţionate.

Membrii grupului infracţional vindeau ţigările provenite din Republica Moldova, fie unor persoane cunoscute, acelor "clienţi fideli", ce cumpărau frecvent, la intervale regulate de timp, diferite cantităţi de ţigări şi care, la rândul lor, le distribuiau atât în mediul rural cât şi în mediul urban, dar şi altor persoane pentru consum propriu, de obicei în Piaţa 9 Mai din mun. Bârlad, sau pe raza mun. Galaţi şi a judeţului Vrancea. În tranzacţiile pe care le efectuau membrii grupului şi anume, în activitatea ilegală de vânzare a ţigărilor de provenienţă din Republica Moldova, aceştia încercau ca, atunci când efectuau vânzarea să nu conducă clienţii la locurile de depozitare a ţigărilor de contrabandă, ci se întâlneau în anumite locuri stabilite ori se deplasau la domiciliile clienţilor sau la locuinţele unora dintre membrii grupului ce aveau rolul de depozitare şi intermediere a vânzării cantităţilor de ţigări.

Ţigările de provenienţă ilicită din Republica Moldova care se comercializau pe raza municipiilor Bârlad, Galaţi, Focşani şi a zonelor limitrofe, în modul arătat mai sus, erau furnizate de către unii dintre membrii grupului care le introduceau personal în ţară, prin punctele vamale din Republica Moldova. Astfel, în mod constant şi repetat (de 2 - 3 ori pe săptămână), în România, prin punctele vamale se introduceau cantităţi de ţigări peste limita admisă de lege, prin sustragerea de la controlul vamal, ţigările fiind ascunse în locaşuri special amenajate (erau confecţionate special rezervoare pentru combustibil care erau separate printr-un perete ce permitea depozitarea de cantităţi de ţigări într-unul din compartimente) sau locaşuri pretabile a fi depozitate şi ascunse ţigări (în portiere, pragurile autoturismelor cu care se deplasau).

Deplasările în Republica Moldova ale persoanelor care aprovizionau cu ţigări grupul infracţional s-au desfăşurat constant, pe parcursul mai multor luni de zile.

Imediat după introducerea în România a ţigărilor, furnizorii, după ce le descărcau din autoturismele cu care se deplasau, folosind pentru această activitate un garaj închiriat în mun. Galaţi, le transportau, le predau şi le vindeau unor membri ai grupului infracţional, cu preţuri mai mari decât cele cu care erau cumpărate din Republica Moldova. Membrii grupului depozitau ţigările în locuinţele lor personale sau ale rudelor, în locuri închiriate tocmai în acest scop după care, într-un interval foarte scurt de timp încercau să le vândă.

Furnizorii nu aveau contact cu toţi membrii grupului infracţional, ci doar cu unii dintre aceştia prin intermediul cărora, ulterior se aproviziona cu ţigări tot grupul.

Activitatea infracţională era coordonată şi organizată de unii dintre membrii grupului care aveau legături infracţionale în Republica Moldova, cu persoane prin intermediul cărora puteau obţine cantităţi însemnate de ţigări.

Persoanele care introduceau personal ţigările în România în mod ilegal prin sustragerea de la controlul vamal, aveau un contact permanent cu persoanele care coordonau activitatea infracţională pe teritoriul românesc, stabilind data la care urma să se realizeze preluarea ţigărilor şi locul prin care urma să se facă acest lucru.

Analizând modul de operare descris anterior, au rezultat următoarele caracteristici ale grupului infracţional organizat cercetat în cauză, şi anume:

- activităţile ilegale desfăşurate de membrii grupului prezintă un grad sporit de pericol social, afectând grav un sector important al vieţii economice; faptele comise aduc atingere sistemului economico-financiar, creând un prejudiciu bugetului de stat; s-a realizat o sustragere atât de la controlul vamal, cât şi de la plata taxelor vamale datorate statului;

- activitatea infracţională a fost planificată, conspirată, şi a avut un caracter de continuitate şi o structură bine organizată, fiecare livrare, vânzare de ţigări fiind desfăşurată cu rapiditate ceea ce concluzionează că ţigările de contrabandă se aflau pentru scurt timp în posesia membrilor grupului;

- s-a pus în evidenţă existenţa liderilor şi a ierarhiei în rândul membrilor grupului;

- s-a remarcat specializarea membrilor grupului prin divizarea şi stabilirea cu precizie a atribuţiilor fiecăruia, scopul final fiind obţinerea prin mijloace frauduloase de sume de bani.

Inculpaţii aveau roluri şi poziţii bine delimitate în cadrul grupului în ceea ce priveşte ierarhia şi funcţionarea sa, după cum urmează:

Inculpatul Z.I., persoană cu dublă cetăţenie, română şi moldovenească, este cel care coordona întreaga activitate infracţională de introducere în România prin PTF Giurgiuleşti - jud. Galaţi, în mod ilegal a ţigărilor pe care unii dintre membrii grupului le preluau la scurt timp după ce erau introduse în ţară şi le puneau în vânzare. Cantităţile de ţigări erau introduse în locaşuri special amenajate în autoturismele cu care se deplasau pentru a nu fi surprinşi de organele de control vamal.

Inculpatul G.O., cetăţean moldovean, împreună cu inculpatul Z.I. avea acelaşi rol în cadrul grupului şi anume de a introduce ilegal, folosind aceeaşi metodă, ţigări de diferite mărci din Republica Moldova în România. Inculpatul preda ţigările introduse ilegal în România către aceeaşi persoană, inculpatul S.V., membru al grupului infracţional. Inculpaţii G.O. şi Z.I. realizau contactele doar cu unul din membrii grupului, şi anume cu inculpatul S.V.- care prelua ţigările -, le transportau la domiciliul acestuia din urmă, stabileau detalii despre modul şi data la care urma să se realizeze vânzarea ţigărilor, dar şi referitor la predarea sumelor de bani, după punerea în vânzare către ceilalţi membri.

Inculpatul S.V., în afara activităţilor descrise mai sus, era persoana cea mai apropiată de inculpaţii C.S. şi fiul acestuia, C.F.M., care preluau o mare parte din ţigările pe care le primea inculpatul S.V. de la ceilalţi membri ai grupului care le introduceau personal în ţară. Inculpatul dădea ţigări şi inculpatului H.C. care la rândul său le vindea clienţilor săi. Inculpatul primea sumele de bani de la ceilalţi inculpaţi şi învinuiţi apoi efectua, după reţinerea unui comision pentru fiecare pachet de ţigări vândut, plata către ceilalţi membri ai grupului. Inculpatul introducea şi personal, cantităţi relativ mici de ţigări din Republica Moldova în România, dar peste limita prevăzută de lege, prin sustragerea de la controlul vamal.

Inculpaţii C.S. şi C.F.M. aveau în cadrul grupului rolul de a prelua ţigările ce formau obiectul infracţiunii de contrabandă, de a le depozita, colecta şi transporta în municipiul Bârlad, la locuinţele rudelor sale. Inculpatul C.S. stabilea locul şi modalitatea de predare a ţigărilor către unii din membrii grupului, preţul la vânzare pe pachet, colecta sumele de bani provenite din vânzarea ţigărilor pe care le preda inculpatului S.V., supraveghea traseul pe timpul deplasării din mun. Galaţi în mun. Bârlad, în momentul în care ţigările erau distribuite, căuta clienţi şi vindea personal ţigările ce erau introduse ilegal în România din Republica Moldova.

Inculpatele B.L., T.M. şi inculpatul B.C. au cumpărat ţigări şi le-au vândut ulterior, "la stradă" sau direct la domiciliu, "clienţilor fideli". Aceşti inculpaţi s-au folosit de minorul M.M. (nepotul inculpatei B.L.) pentru a ţine legătura cu inculpaţii C.S. şi C.F.M.

Inculpatul H.C., alias "K." avea în cadrul grupului rolul de a prelua ţigările de la inculpatul S.V. şi de a le depozita pentru scurt timp după care, fie le transporta la domiciliile clienţilor, fie aceştia din urmă veneau personal şi ridicau ţigările ce formau obiectul infracţiunii de contrabandă. Inculpatul avea un beneficiu material din intermedierea vânzării cantităţilor de ţigări de contrabandă.

Inculpata R.G.M. avea rolul de a prelua cantităţile de ţigări pe care le transportau în mun. Bârlad, inculpaţii C.S. şi C.F.M., de a le depozita la locuinţa sa, dar şi de a căuta clienţi şi de a intermedia vânzarea lor în schimbul obţinerii unui profit material. Inculpata era persoana de contact între inculpaţii C.S. şi C.F.M. şi cumpărători.

Inculpaţii Z.I. şi G.O., cetăţeni moldoveni, stabiliţi de mai mulţi ani în municipiul Galaţi unde au urmat cursuri universitare, în cursul anului 2011 l-au cunoscut pe inculpatul S.V., prin intermediul învinuitului S.E.

Inculpatul S.V. locuieşte în municipiul Galaţi şi în fiecare zi frecventa piaţa centrală din oraş, unde vindea diverse bunuri, dar şi ţigări provenite din Republica Moldova, pe care le achiziţiona de la cetăţenii moldoveni. Întrucât inculpaţii Z.I. şi G.O., fiind cetăţeni moldoveni, aveau posibilitatea să achiziţioneze ţigări din Republica Moldova, împreună cu inculpatul S.V. au stabilit ca primii să introducă ilegal în ţară ţigările pe care cel din urmă să le valorifice. Inculpatul S.V. era cel care beneficia de aproape întreaga cantitate de ţigări introdusă ilegal în ţară de către cei doi inculpaţi.

Astfel, în perioada octombrie 2011 - martie 2012, inculpaţii Z.I. şi G.O. au început să facă dese deplasări în Republica Moldova unde aveau contacte cu alţi cetăţeni moldoveni, neidentificaţi, şi care le procurau efectiv cantităţile de ţigări pe care le introduceau ilegal în România. Frecvenţa deplasărilor efectuate de către cei doi inculpaţi este scoasă în evidenţă chiar de către inculpaţii sus-menţionaţi. Această situaţie de fapt este confirmată şi de inculpatul S.V. cu ocazia declaraţiei dată în cursul urmăririi penale, declaraţie care se coroborează cu rezultatul verificărilor în baza de date a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

Deplasările se efectuau cu autoturismele pe care le foloseau inculpaţii şi care erau prevăzute cu locaşuri special amenajate în care erau introduse ţigări peste limita admisă de lege şi astfel se sustrăgeau controlului vamal. Cu ocazia examinării criminalistice a autoturismului marca M. folosit de inculpatul Z.I. s-a constatat că rezervorul prezenta un compartiment special unde au fost găsite un nr. 770 pachete ţigări marca P. având aplicate timbru fiscal de Republica Moldova. Atât inculpatul Z.I., cât şi inculpatul G.O. au declarat că introduceau ţigări peste limita prevăzută de lege şi prin sustragerea de la controlul vamal, în locaşul folosit pentru depozitarea roţii de rezervă, sau în alte locaşuri din portbagaj. Cu ocazia percheziţionării autoturismului marca F.S. folosit tot de inculpatul Z.I. în activitatea infracţională, au fost descoperite un nr. de 1080 pachete ţigări marca P. care aveau aplicate timbru de Republica Moldova ce erau ambalate într-un sac menajer de culoare neagră.

După ce intrau în ţară, de obicei prin Punctul de Trecere al Frontierei de Stat Giurgiuleşti, jud. Galaţi, inculpaţii Z.I. şi G.O. se deplasau la un garaj închiriat în mun. Galaţi, str. D. unde demontau locaşurile special amenajate în autoturismele folosite, descărcau ţigările introduse ilegal în ţară, le ambalau în saci menajeri de culoare neagră, apoi le transportau la locuinţa inculpatului S.V., acesta cunoscând traseul pe care cei doi cetăţeni moldoveni îl urmau după intrarea în ţară. Din spaţiul închiriat de către inculpaţi pentru a fi folosit exclusiv în activitatea infracţională, Z.I. a predat un nr. 36 pachete ţigări marca "P.", dar şi mai mulţi saci menajeri de culoare neagră, ce erau folosiţi la ambalarea pachetelor cu ţigări.

De reţinut este şi faptul că inculpatul G.O. a fost surprins de către organele vamale în data de 11 februarie 2012 având asupra sa 15 pachete cu ţigări cu timbru fiscal de Republica Moldova, pe care nu le declarase, nefiind prima dată când proceda în acest mod.

Faptul că inculpatul S.V. era anunţat telefonic despre livrarea ţigărilor de contrabandă rezultă şi din conţinutul convorbirilor telefonice şi al discuţiilor telefonice. Când discutau despre o livrare de ţigări introduse ilegal în ţară, inculpaţii foloseau un limbaj codificat, utilizând expresii de genul, "macaroane", "vin negru".

Au fost situaţii când inculpatul S.V. discuta cu inculpaţii Z.I. şi G.O. - în timp ce aceştia se aflau în Republica Moldova -, despre marca ţigărilor pe care urmau să le introducă ilegal în ţară şi despre preţul de vânzare. Astfel, relevantă este discuţia purtată în data de 19 decembrie 2011 între inculpaţii G.O. şi S.V.

Deoarece inculpatul S.V. a mai fost supus unei percheziţii domiciliare, acesta a apelat la vecinul său, martorul M.A., să depoziteze la domiciliul său, pentru o scurtă perioadă de timp ţigările pe care le primea de la inculpaţii Z.I. şi G.O. Astfel, cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la locuinţa martorului a fost identificată cantitatea de 830 pachete de ţigări, diferite mărci, cu timbru fiscal de Republica Moldova (martorul M.A. a declarat că ţigările i-au fost aduse de către inculpatul S.V.).

În activitatea de valorificare a ţigărilor provenite din contrabandă, inculpatul S.V. avea o înţelegere cu inculpatul C.S. şi cu inculpatul H.C. alias "K.", persoane care la rândul lor preluau ţigările şi le valorificau. Inculpatul S.V., aşa cum a declarat, cunoştea că inculpaţii C.S. şi C.F.M. valorifică ţigările pe care le luau de la el, în mun. Bârlad.

Inculpatul C.S. împreună cu fiul său, inculpatul C.F.M., transporta ţigările preluate de la inculpatul S.V., în mun. Bârlad unde avea rude, respectiv, pe inculpata R.G.M. şi unde, de asemenea, stabilise legături cu inculpaţii B.L. alias "Ş.", B.C., T.M., prin intermediul minorului M.M.

În momentul în care inculpatul S.V. primea ţigările de la cei doi inculpaţi cetăţeni moldoveni, ori era contactat de către inculpatul C.S., stabileau când să preia ţigările.

Atunci când inculpatul C.S. se afla în mun. Bârlad pentru a vinde ţigările preluate de la inculpatul S.V. şi dacă îi mai trebuiau ţigări, îl trimitea pe fiul său, inculpatul C.F.M., care se afla în mun. Galaţi, să preia ţigările de la S.V. şi i le trimitea cu ajutorul unui mijloc de transport. Tot printr-un mijloc de transport, inculpatul C.S. îi trimitea fiului său suma de bani reprezentând contravaloarea ţigărilor preluate anterior şi vândute, iar acesta la rândul său o preda inculpatului S.V. În urma valorificării ţigărilor, fiecare inculpat obţinea un profit material.

Inculpatul C.S. era deseori însoţit de fiul său, inculpatul C.F.M., când se deplasa la locuinţa lui S.V. pentru a prelua ţigările provenite din contrabandă.

În mun. Bârlad, inculpatul C.S. depozita ţigările provenite din contrabandă la locuinţa inculpatei R.G.M., ruda sa, aceasta din urmă având rolul de a găsi clienţi, dar şi de a valorifica ţigările primite. Inculpata R.G.M. era persoana de contact între inculpatul C.S. şi clienţii care cumpărau ţigările de contrabandă. Clienţii o contactau pe inculpată căreia îi transmiteau cantitatea de ţigări pe care doreau să o cumpere, iar aceasta le comunica preţul unui pachet cu ţigări, în funcţie de marcă (relevantă în acest sens este discuţia purtată de aceasta din data de 9 ianuarie 2012, ora 19:23).

Faptul că inculpata R.G.M. era un intermediar, este scos în evidenţă şi de celelalte convorbiri telefonice din conţinutul cărora reiese că de fiecare dată când avea clienţi, aceasta îl contacta pe inculpatul C.S. căruia îi solicita o anumită cantitate de ţigări. În cadrul discuţiilor telefonice, cei doi evitau să folosească cuvinte care i-ar fi incriminat şi foloseau expresii cum ar fi "vin alb" ( pentru ţigări cu filtru), "vin negru" (pentru ţigări marca "P."). O astfel de discuţie este cea purtată în data de 15 februarie 2012, ora 14:30 între cei doi inculpaţi.

Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la locuinţa inculpatei R.G.M., în ziua de 7 martie 2012, a fost găsită cantitatea de 1200 pachete ţigări marca "P." cu timbru fiscal de Republica Moldova. În legătură cu această cantitate de ţigări, inculpata a declarat că au fost aduse de cumnatul său, inculpatul C.S. şi că tot el urma să le vândă în mun. Bârlad, în zilele următoare. Din declaraţiile martorilor N.M., D.I., D.C. rezultă că locuinţa unde a fost găsită cantitatea de ţigări mai sus menţionată era cunoscută ca fiind locul de unde se cumpărau ţigări. Aspectele relatate de martorii sus-menţionaţi se coroborează cu conţinutul convorbirilor telefonice purtate de inculpata R.G.M.

O altă cantitate însemnată de ţigări ce era transportată de inculpatul C.S. în mun. Bârlad, era distribuită către inculpaţii B.L. alias "Ş.", B.C. (soţul acesteia), T.M. (nora acestora), prin intermediul minorului M.M. (nepotul acestora). Numitul M.M. a relatat în cursul urmăririi penale că în toamna anului 2011 l-a cunoscut iniţial, pe inculpatul C.F.M., care i-a propus să cumpere ţigări provenite din Republica Moldova. Ulterior, l-a cunoscut şi pe inculpatul C.S. şi împreună au stabilit ca minorul să cumpere de la aceştia ţigări, în cantităţi relativ mari.

În momentul în care inculpaţii C.S. şi C.F.M. se aprovizionau cu ţigări de la inculpatul S.V., îl contactau pe minorul M.M. şi stabileau ziua şi locul unde urma să se efectueze livrarea ţigărilor. În acelaşi timp, minorul M.M. stabilea cu inculpata B.L., bunica sa, ce cantitate de ţigări urma să cumpere de la inculpaţii C.S. şi C.F.M.

Despre cantităţile de ţigări pe care le cumpăra M.M. de la C.S. şi C.F.M., acesta a declarat că pe săptămână, achiziţiona aprox. 1000 pachete cu ţigări, care apoi erau puse în vânzare de către bunicii săi, inculpaţii B.L. şi B.C., în piaţa din mun. Bârlad. Faptul că în perioada octombrie 2011 - martie 2012, inculpaţii B.L. şi B.C. au valorificat ţigări de contrabandă, este dovedit cu actele de prindere în flagrant întocmite de organele de poliţie când cei doi au fost surprinşi în timp ce ofereau spre vânzare ţigări ce aveau aplicate timbru fiscal de Republica Moldova, dar şi cu fotografiile efectuate cu ocazia supravegherii activităţii infracţionale. Inculpata B.L., în momentul în care nu mai avea ţigări, lua câteva pachete atunci când se deplasa în piaţă, tocmai pentru a nu fi surprinsă cu o cantitate mare de ţigări de către organele de poliţie, îl suna pe M.M. şi îi spunea să îi mai aducă (relevante sunt discuţiile din data de 20 noiembrie 2011, 23 noiembrie 2011, 13 decembrie 2011).

În timp ce inculpata B.L. vindea ţigările de contrabandă, coinculpatul B.C. rămânea în apropiere, având asupra sa o parte din ţigări pe care le dădea soţiei sale atunci când avea nevoie. Astfel, în data de 17 ianuarie 2012, inculpatul B.C. a fost surprins având asupra sa 40 pachete cu ţigări de diferite mărci cu timbru fiscal de Republica Moldova. Cu acelaşi fel de ţigări de contrabandă inculpaţii B.L. şi B.C. au fost prinşi şi în ziua de 26 decembrie 2011, dar nu numai, situaţie ce rezultă din verificările efectuate în evidenţele Poliţiei mun. Bârlad de către organele de poliţie, ceea ce demonstrează că vânzarea ţigărilor de contrabandă era o îndeletnicire a celor doi.

Din ţigările pe care inculpaţii C.S. şi C.F.M. le transportau în mun. Bârlad, o parte ajungeau şi la inculpata T.M., nora inculpaţilor B.L. şi B.C. Inculpata T.M. punea în vânzare ţigările de contrabandă deţinute la domiciliul său, aspect ce rezultă din supravegherea video efectuată în baza autorizaţiei emisă de Tribunalul Vaslui privind autorizarea înregistrării de imagini. Clienţii care doreau să cumpere ţigări de la inculpata T.M. sunau la o sonerie amplasată pe gardul locuinţei şi astfel intrau în posesia unui pachet cu ţigări care avea un preţ redus faţă de cel practicat în magazinele autorizate. Activitatea infracţională a inculpatei T.M. este evidenţiată şi de martorul M.I. care fiind fumător, în mod regulat cumpăra ţigări de la locuinţa acesteia.

Inculpatul S.V. punea în vânzare ţigările provenite din contrabandă, atât prin intermediul inculpaţilor C.S. şi C.F.M., dar şi prin intermediul inculpatului H.C. Acesta la rândul său valorifica ţigările pe raza mun. Galaţi, în localităţile limitrofe, precum şi pe raza jud. Vrancea, fapt cunoscut de către inculpatul S.V. Inculpatul H.C. a recunoscut că atunci când anumite persoane îi cereau ţigări de provenienţă moldovenească, apela la inculpatul S.V.

Faptul că inculpatul H.C. achiziţiona ţigări provenind din contrabandă, deşi cunoscând provenienţa ilicită a acestora, este confirmat şi de inculpatul S.V. Susţinerea inculpatului H.C. în sensul că nu obţinea niciun profit din aceste intermedieri este combătută atât de discuţiile purtate de acesta cu diferite persoane din care rezultă că purta negocieri cu privire le preţul unui pachet de ţigări (convorbiri care au fost interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei emise de Tribunalul Vaslui), cât şi de declaraţia martorului A.Ş.

Inculpatul H.C. avea, în cadrul grupului, o legătură infracţională, nu numai cu inculpatul S.V., ci şi cu inculpaţii C.S. şi C.F.M., aşa cum reiese din discuţiile purtate de cei trei despre ţigări. Rezultă cu certitudine şi fără niciun dubiu că atunci când inculpatul S.V. nu deţinea ţigări de contrabandă, inculpaţii C.S. şi C.F.M. îl contactau pe inculpatul H.C. care se aproviziona cu ţigări şi de la alte persoane. (relevante sunt discuţiile din ziua de 12 ianuarie 2012).

Au existat şi situaţii când inculpatul S.V. se deplasa personal în Republica Moldova şi la întoarcerea în România avea asupra sa diferite cantităţi de ţigări, peste limita admisă de lege, sustrăgându-se controlului vamal. Inculpatul H.C. a confirmat această situaţie şi a declarat că se afla împreună cu inculpatul S.V. când acesta a introdus în ţară, de cca 2 - 3 ori, ţigări din Republica Moldova, peste limita prevăzută de lege.

Din conţinutul convorbirilor telefonice pe care membrii grupului infracţional le-au avut între ei sau cu terţe persoane, coroborate cu declaraţiile date de aceştia şi de unii martori în faza de urmărire penală, a rezultat că uneori, când discutau la telefon, inculpaţii foloseau un limbaj codificat, utilizând expresii de genul: "arătură", "vin roşu, negru sau alb", "roşii", "marfă", "macaroane", "usturoi" "ceapă", "cartofi", "miez de nucă", ş.a.

În urma examinării pachetelor de ţigări ridicate de la inculpaţii Z.I., T.M., R.G.M. şi de la numitul M.A. (care de fapt aparţineau inculpatului S.V.) s-a stabilit că acestea purtau acelaşi cod de bare, ceea ce duce la concluzia că făceau parte din acelaşi lot.

În drept s-a reţinut că:

Faptele inculpatului Z.I., de a constitui alături de alţi inculpaţi, un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de contrabandă, de a introduce în repetate rânduri ţigări din Republica Moldova în România, prin punctele de trecere a frontierei, în locaşuri special amenajate în autoturisme, de a deţine, transporta, colecta, şi de a vinde ţigări moldoveneşti, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni grave, respectiv, de introducere în ţară de ţigări în mod ilegal, depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (2) lit. a), b), alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele inculpatului G.O., de a constitui alături de alţi inculpaţi un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de contrabandă, de a introduce în repetate rânduri ţigări din Republica Moldova în România, prin punctele de trecere a frontierei, în locaşuri special amenajate în autoturisme, sau în alt mod (ascunse pe corp), de a deţine, transporta, colecta, şi de a vinde ţigări moldoveneşti întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni grave, respectiv de introducere în ţară de ţigări în mod ilegal, depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (2) lit. a), b), alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele inculpatului S.V. de a constitui alături de alţi inculpaţi un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni grave, de a introduce în ţară ţigări în mod ilegal, prin sustragerea de la controlul vamal, de a depozita, transporta şi vinde ţigări, cunoscând provenienţa lor ilegală, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni grave, respectiv, de introducere în ţară de ţigări în mod ilegal, depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (2) lit. a), b), alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele inculpatului C.S. de a constitui alături de alţi inculpaţi un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de contrabandă, de a deţine, transporta, colecta, prelua şi vinde ţigări moldoveneşti, cunoscând provenienţa ilegală, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni grave, respectiv, de introducere în ţară de ţigări în mod ilegal, depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele inculpatului C.F.M. de a constitui alături de alţi inculpaţi un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de contrabandă, de a deţine, transporta, colecta, prelua şi vinde ţigări moldoveneşti, cunoscând provenienţa ilegală a acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni grave, respectiv, de deţinere, transport, colectare, preluare şi vânzare de ţigări cunoscând că provin din contrabandă, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele inculpatei B.L. alias Ş. de a constitui alături de alţi inculpaţi un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de contrabandă, de a deţine, transporta şi vinde ţigări moldoveneşti, cunoscând provenienţa ilegală a acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni grave, respectiv, de depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele inculpatei T.M. de a constitui alături de alţi inculpaţi un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de contrabandă, de a deţine, transporta şi vinde ţigări moldoveneşti, cunoscând provenienţa ilegală a acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni grave, respectiv, de depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele inculpatului H.C. alias K. de a constitui alături de alţi inculpaţi un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de contrabandă, de a deţine, transporta şi vinde ţigări moldoveneşti, cunoscând provenienţa ilegală a acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni grave, respectiv, de depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele inculpatei R.G.M. de a constitui alături de alţi inculpaţi un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de contrabandă, de a deţine, transporta şi vinde ţigări moldoveneşti, cunoscând provenienţa ilegală a acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni grave, respectiv, de depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Fapta inculpatului B.C. de a deţine, transporta şi vinde împreună cu alte persoane ţigări moldoveneşti, cunoscând provenienţa ilegală a acestora, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă, sub aspectul deţinerii, transportului şi vânzării de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen.

Cererea formulată de inculpaţi prin apărători de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 270 alin. (3) cu referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 în infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, sau în infracţiunea prev. de art. 270 alin. (3) cu referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 a fost respinsă de instanţa de fond care a reţinut din actele dosarului, că inculpaţii au constituit un grup infracţional organizat care a existat o perioadă îndelungată de timp şi care s-a structurat în mod conjunctural în scopul comiterii unora sau mai multor infracţiuni grave, în sensul art. 2 teza I din Legea nr. 39/2003. Chiar dacă nu a existat o dispoziţie expresă a unui lider pentru structurarea grupului şi stabilirea rolurilor pentru fiecare membru, activitatea inculpaţilor s-a ordonat potrivit scopului urmărit de către fiecare dintre ei, respectiv acela de a obţine direct sau indirect beneficii financiare sau materiale prin săvârşirea unei infracţiuni grave, cum este aceea de contrabandă.

Asocierea inculpaţilor nu constituie un grup format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată în sensul dispoziţiilor art. 2 teza a II-a din Legea nr. 39/2003, situaţie în care ar fi aplicabile dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Faptul că inculpaţii au acţionat în grup, nu exclude reţinerea circumstanţei arătate în art. 274 din Legea nr. 86/2006, întrucât infracţiunea de contrabandă săvârşită de fiecare dintre inculpaţi, în cazul în care a fost comisă de două sau mai multe persoane, atrage reţinerea circumstanţei agravante prev. de art. 274 din Legea nr. 86/2006. Activitatea grupului infracţional organizat poate avea ca obiect săvârşirea unor infracţiuni comise individual, iar în cazul în care la infracţiunile comise participă efectiv două sau mai multe persoane, iar legea prevede această situaţie ca agravantă, urmează ca la încadrarea juridică a faptelor să se reţină şi circumstanţa agravantă legală.

În ceea ce priveşte contestaţia formulată de petenta C.T., tribunalul a apreciat că aceasta este neîntemeiată, întrucât petenta a formulat o cerere în acest sens şi la urmărirea penală şi care a fost respinsă prin Ordonanţa din data de 27 martie 2012. Împotriva acestei ordonanţe, petenta nu a formulat plângere. Pe fondul cererii, instanţa a reţinut că suma de 10.100 RON găsită cu ocazia percheziţiei domiciliare la domiciliul inculpaţilor C.S. şi C.F.M. a fost iniţial recunoscută ca aparţinând acestora şi în mod corect procurorul a dispus indisponibilizarea ei, în vederea recuperării prejudiciului cauzat bugetului de stat. Faptul că ulterior petenta a prezentat acte din care rezultă că a câştigat o anumită sumă de bani la L. nu dovedeşte că acei bani îi aparţineau şi că proveneau din câştigul respectiv.

Referitor la contestaţia formulată de petenta S.T., tribunalul a apreciat că este neîntemeiată, întrucât petenta a formulat o cerere în acest sens şi la urmărirea penală şi care a fost respinsă prin Ordonanţa din data de 26 martie 2012. Petenta nu a formulat plângere împotriva actelor procurorului conform art. 278 C. proc. pen. Din actele dosarului rezultă că autoturismul este, într-adevăr, înmatriculat în Bulgaria, însă pentru folosinţa acestuia erau împuterniciţi atâta petenta, cât şi inculpatul G.O. Inculpatul a folosit acel autoturism pentru comiterea infracţiunilor ce fac obiectul prezentei cauze. În ceea ce priveşte suma de 600 euro, la percheziţia domiciliară, petenta nu a contestat măsura ridicării acesteia şi nici nu a susţinut că i-ar aparţine.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, s-a reţinut că A.N.A.F. - Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Iaşi s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 519.426 RON, reprezentând valoarea în vamă a mărfurilor, taxe vamale şi accize. Pentru detalierea modului de calcul a prejudiciului, partea civilă a trimis în copie o adresă întocmită în faza de urmărire penală. S-a apreciat că această adresă nu este suficientă pentru lămurirea situaţiei prejudiciului, mai ales că în activitatea tip "suveică" desfăşurată de inculpaţi, este posibil ca aceeaşi cantitate de ţigări să fi fost în posesia, deţinerea, plasarea, vânzarea etc. a mai multor persoane şi, în consecinţă, că este necesar a se administra probe pentru a se stabili care este cuantumul prejudiciului real creat bugetului de stat, de fiecare inculpat în parte, sau de membrii unui grup, astfel cum el a fost constituit.

Prin urmare, în baza art. 38 şi art. 320¹ alin. (5) C. proc. pen. s-a disjuns cauza sub aspectul laturii civile în ceea ce îi priveşte pe toţi inculpaţii.

Împotriva sentinţei au declarat apeluri inculpaţii Z.I., S.V., C.F.M., B.L. şi B.C., criticând-o sub aspectul încadrării juridice a faptelor, al cuantumului şi modalităţii de executare a pedepselor, precum şi contestatoarele C.O. şi S.T. care au invocat greşita menţinere a măsurilor asigurătorii şi nerestituirea bunurilor confiscate.

Prin Decizia penală nr. 181 din 17 decembrie 2012, Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, cu majoritate, a admis apelurile declarate de inculpaţii Z.I., S.V. şi, prin extinderea efectelor apelurilor declarate de aceştia, în baza art. 373 C. proc. pen., şi faţă de inculpaţii G.O. şi H.C. şi petenta contestatoare C.O., rejudecând a decis:

1. În temeiul art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei reţinută în sarcina inculpaţilor Z.I., S.V., G.O. şi H.C., din infracţiunea prev. de 270 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, în infracţiunea prev. de 270 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

A. A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. aplicată inculpatului Z.I., în pedepsele componente de:

A redus pedeapsa principală aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 la 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. la 2 (doi) ani; prin reţinerea dispoziţiilor prev. de art. 74 lit. "a", art. 76 lit. "c" C. pen. şi pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (3) din Legea nr. 86/2006, modificată, la 1(un) an şi 3 (trei) luni închisoare, prin reţinerea dispoziţiilor prev. de art. 74 lit. "a", art. 76 lit. "d" C. pen., cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele astfel stabilite, urmând ca inculpatul Z.I. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei de 3 ani închisoare şi a stabilit termen de încercare 6 ani, conform art. 86² C. pen.

Pe durata termenului de încercare, inculpatul Z.I. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Galaţi, desemnat ca organ de supraveghere;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. cu referire la dispoziţiile art. 83 şi art. 84 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara dispusă faţă de inculpatul Z.I., prin încheierea de şedinţă din 10 iulie 2012 a Curţii de Apel Iaşi, până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri în ceea ce îl priveşte pe acest inculpat.

A constatat că inculpatul Z.I. a fost arestat preventiv de la 26 aprilie 2012, data pronunţării sentinţei apelate, şi până la data de 11 iulie 2012, data punerii acestuia în libertate, şi deduce această perioadă din pedeapsa aplicată.

B. A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. aplicată inculpatului S.V., în pedepsele componente de:

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de introducere în ţară de ţigări în mod ilegal, depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, prev. de art. 270 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (3) din Legea nr. 86/2006, modificată. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen.

A redus pedeapsa principală aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 la 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. la 2 (doi) ani, prin reţinerea dispoziţiilor prev. de art. 74 lit. "a", art. 76 lit. "c" C. pen. şi pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (3) din Legea nr. 86/2006, modificată, la 1 (un) an şi 3 (trei) luni închisoare prin reţinerea dispoziţiilor prev. de art. 74 lit. "a", art. 76 lit. "d" C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen .

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) raportat la art. 160⁵ alin. (6) şi art. 160¹ C. proc. pen. a dispus încetarea stării de liberare provizorie a inculpatului S.V., dispusă prin încheierea de şedinţă din 10 iulie 2012 a Curţii de Apel Iaşi.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 26 aprilie 2012 şi până la 11 iulie 2012, data punerii acestuia în libertate.

C. A menţinut pedepsele aplicate inculpaţilor G.O. şi H.C.

2. În temeiul dispoziţiilor art. 163 - 168 C. proc. pen., a admis contestaţia formulată de petenta C.O. împotriva măsurii sechestrului asigurător instituită în cursul urmăririi penale asupra sumei de 10.100 RON.

A dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa procurorului nr. 68/D/P/2012 din 09 martie 2012, precum şi prin ordonanţa din 27 martie 2012 asupra sumei de 10.100 RON, sumă ce constituie proprietatea petentei C.O. şi a dispus restituirea acestei sume către contestatoarea apelantă C.O., domiciliată în Galaţi, str. S., jud. Galaţi.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

II. A respins ca nefondate, apelurile formulate de inculpaţii C.S., C.F.M., B.L., B.C. şi contestatoarea S.T.

A dedus pentru inculpata B.L. durata arestării preventive de la 26 aprilie 2012 la 14 iunie 2012, data punerii în libertate.

A respins cererea formulată de avocat B.G. privind scutirea de la plata amenzii aplicată prin încheierea de şedinţă din 29 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Iaşi.

Opinia separată vizează doar individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor Z.I. şi S.V. pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în sensul că şi pentru aceşti inculpaţi s-ar fi impus ca pedepsele să fie executate prin privare de libertate.

Examinând apelurile declarate, sub aspectul motivelor invocate, dar şi din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 371 şi art. 373 C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept, prima instanţă de control judiciar, în urma examinării întregului material probator administrat în cauză, a reţinut că între inculpaţi a existat o legătură şi, totodată, o înţelegere, în ceea ce priveşte introducerea ilegală de ţigări în ţară, preluarea, depozitarea şi vânzarea ţigărilor provenite din contrabandă.

S-a reţinut ca fiind relevante în sensul celor de mai sus:

- declaraţiile învinuiţilor H.C., R.G.M., G.V., T.J., C.M.C., P.G. şi D.V.;

- declaraţiile martorului M.M., care a învederat că a achiziţionat ţigări de la inculpaţii C.S. şi C.F.M. pe care i le ducea lui B.L. Martorul a explicat inclusiv semnificaţia cuvintelor codate folosite în cadrul convorbirilor telefonice efectuate cu inculpaţii C., respectiv "vin roşu" pentru ţigări cu filtru marca M.T., "vin negru" pentru marca "P.", "vin roşu de Maramureş" pentru ţigări MT, "vin alb" pentru ţigările "W.", iar noţiunea de kilogram fiind folosită pentru a indica numărul de pachete de ţigări;

- declaraţiile martorului M.A., care a indicat aspecte legate de activitatea inculpatului S.V., inclusiv că acesta i-a dat spre păstrare, în seara de 6 martie 2012, doi saci cu ţigări provenite din Republica Moldova, că membrii familiei inculpatului S. se ocupau cu comercializarea ţigărilor provenite din Republica Moldova şi că la domiciliul acestuia veneau cetăţeni moldoveni;

- declaraţiile martorei P.M., care a învederat că a achiziţionat ţigări din Republica Moldova, la îndemnul inculpatului Z.;

- declaraţiile martorului D.I., care a învederat că a achiziţionat ţigări de la inculpatul C.S., oferind totodată şi semnificaţia cuvintelor codate folosite în cadrul convorbirilor telefonice purtate pentru disimularea operaţiunilor cu ţigări provenite din Republica Moldova;

- declaraţiile martorului D.C.;

- procesele-verbale din 07 martie 2012 şi planşele fotografice anexe;

- planşele fotografice cu aspectele fixate şi urmele ridicate cu ocazia continuării examinării criminalistice a autovehiculului marca "M." cu număr de înmatriculare xxx din 08 martie 2012;

- procesele-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare aflate la dosarul de urmărire penală;

- procesele-verbale de contravenţie încheiate pe numele B.L. şi B.M. privind comercializarea de pachete de ţigări marca "P." în Piaţa 9 Mai din municipiul Bârlad în perioada octombrie 2011 - ianuarie 2012;

- procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice, din care reies modalitatea de organizare şi acţiune a grupului infracţional organizat pe cele trei paliere ale sale, perioada de timp în care acesta a acţionat şi faptele comise de către membrii acestuia.

În faţa instanţei, inclusiv în motivele de apel susţinute oral, inculpaţii au încercat a acredita ideea că acţiunile lor sunt fără legătură, aspecte contrazise de întregul material probator administrat în cauză, solicitând schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, solicitare ce nu a fost primită raportat la următoarele considerente:

Potrivit art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 "grupul infracţional organizat este acel grup structurat, format din trei sau mai multe persoane care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membri săi".

Rezultă că, pentru a fi în prezenţa unui grup infracţional organizat este necesar a fi îndeplinite în mod cumulativ două condiţii şi anume:

- în primul rând, este necesar ca grupul să fie format din trei sau mai multe persoane şi să funcţioneze pe o anumită perioadă de timp şi în mod coordonat. Cu privire la modul coordonat de funcţionare, este nevoie ca în cadrul grupului să existe o subordonare ierarhică, prestabilită, în sensul că trebuie prevăzut rolul fiecărui membru în parte în comiterea infracţiunii. De asemenea, caracterul coordonat presupune planificare, organizare, control cât şi procurarea de instrumente, mijloace specifice, folosirea de combinaţii, etc.

- o a doua condiţie esenţială pentru existenţa grupului infracţional organizat este aceea ca el să nu aibă un caracter ocazional, ci să fie constituit pe baza unui "studiu" prealabil care să aibă în vedere anumite calităţi, însuşiri şi specializări ale membrilor acestuia. În fapt, grupul trebuie să aibă o structură determinată, adică să aibă anumite componente cu sarcini complementare în realizarea activităţii infracţionale, o aşa zisă diviziune a muncii în cadrul unei ierarhii cu roluri prestabilite şi reguli de comportare specifice unei unităţi structurate.

În art. 7 din Legea nr. 39/2003 se arată că se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi "iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup". Analizând elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, rezultă că latura obiectivă a acesteia constă, fie în acţiunea de a iniţia şi de a constitui un grup infracţional, fie în aderarea sau sprijinirea acestuia. Constituirea implică asocierea şi înţelegerea mai multor persoane în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti şi organiza infracţiuni prevăzute de lege. Iniţierea presupune nu numai concepţia, ci şi activităţi de materializare a ideii, respectiv lămuriri, întruniri, consfătuiri, planuri, etc. Aderarea la grup se realizează prin exprimarea consimţământului expres al unei persoane de a face parte din structura infracţională, în timp ce sprijinirea grupului presupune furnizarea de asistenţă, ajutor sau sfaturi în vederea săvârşirii infracţiunilor.

Sub aspectul laturii subiective, fapta este săvârşită cu intenţie directă, calificată de scop, cel puţin din două considerente: - persoana trebuie să ştie şi să fie de acord cu înfiinţarea, aderarea, şi sprijinirea grupului, ştiind că urmează a fi comise infracţiuni grave; - trebuie să urmărească obţinerea unor foloase sau avantaje materiale. Referindu-se la noţiunea de grup infracţional organizat, legiuitorul l-a definit în mod riguros fără ambiguităţi, nelăsând posibilitatea unor interpretări contradictorii.

Or, materialul probator administrat în cauză relevă cu suficienţă, existenţa acestor condiţii, cu privire la infracţiunea de grup organizat, rezultând indubitabil că inculpaţii au organizat un grup infracţional în vederea comiterii de infracţiuni, grup ce opera pe mai multe segmente de activitate, în realizarea traficului cu ţigări (respectiv introducere - inculpaţii Z.I., G.O., S.V., etc., preluare - inculpatul S.V., redistribuire, depozitare - inculpaţii C., etc.) şi ai cărui membrii au desfăşurat aceste activităţi o perioadă îndelungată în timp.

Astfel cum a reţinut şi instanţa fondului, pentru existenţa grupului în accepţiunea prevederilor art. 7 nu este necesară o dispoziţie expresă a unui lider pentru structurarea grupului şi stabilirea rolurilor pentru fiecare membru, acesta putându-se realiza spontan. În speţă, activitatea inculpaţilor s-a ordonat atât în realizarea scopului urmărit de către fiecare dintre ei, respectiv acela de a obţine direct sau indirect beneficii financiare sau materiale prin săvârşirea unei infracţiuni grave, cum este aceea de contrabandă, cât şi în vederea funcţionării optime a acestei activităţi/structuri.

Având în vedere atât desfăşurarea în timp a activităţii de contrabandă efectuată de inculpaţi, cât şi frecvenţa şi cantitatea de ţigări de contrabandă, nu se poate reţine că asocierea inculpaţilor constituie un grup format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată, în sensul dispoziţiilor art. 2 teza a II-a din Legea nr. 39/2003, situaţie în care ar fi aplicabile dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 39/2003.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptei în disp. art. 270 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, instanţa de apel a apreciat, faţă de argumentele expuse de prima instanţă, respectiv împrejurarea că în sarcina inculpaţilor se pot reţine concomitent cele două infracţiuni, chiar dacă cea privind grupul infracţional implică prin însăşi esenţa şi condiţiile ei de existenţă, că participarea a minim trei persoane, nu exclude, de plano, reţinerea circumstanţei arătate în art. 274 din Legea nr. 86/2006, întrucât infracţiunea de contrabandă săvârşită de către fiecare dintre inculpaţi, în cazul în care a fost comisă de două sau mai multe persoane atrage reţinerea circumstanţei agravante prev. de art. 274 din Legea nr. 86/2006. Cu privire la acest aspect s-au reţinut următoarele:

Art. 270 defineşte infracţiunea de contrabandă în forma simplă, ca fiind trecerea peste frontieră, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal de mărfuri sau de alte bunuri. Dacă faptele prevăzute au fost săvârşite de două sau de mai multe persoane împreună (sau înarmate) se aplică o pedeapsă sporită, potrivit art. 274 din lege.

Deci, art. 274 din Legea nr. 86/2006 prevede forme agravate ale contrabandei, ale contrabandei calificate şi ale celorlalte infracţiuni vamale care constau, printre alte modalităţi, în săvârşirea infracţiunilor respective de două sau mai multe persoane împreună.

Formele agravate ale infracţiunilor de contrabandă şi contrabandă calificată prevăzute la art. 274 din Legea nr. 86/2006 presupun, aşadar, un subiect activ unic şi unul plural.

Pluralitatea subiectului activ al contrabandei prevăzută la teza a II-a art. 274 din Legea nr. 86/2006 - două sau mai multe persoane împreună - poate determina un concurs real cu alte infracţiuni, inclusiv cea de grup organizat, chiar dacă prin specificul ei această infracţiune include în conţinutul său constitutiv pluralitatea de făptuitori.

În cazul acestei agravante a infracţiunii de bază, elementele de natură a mări pericolul social şi a agrava răspunderea făptuitorilor ţin de subiectul activ al infracţiunii.

Pentru existenţa acestei agravante se impune ca infracţiunea să fie săvârşită de două sau mai multe persoane împreună. Noţiunea săvârşirii faptei "de către două sau mai multe persoane împreună" este definită de legea penală.

Prin pluralitate constituită se înţelege acea situaţie în care legea incriminează simplul fapt că mai multe persoane se asociază în vederea săvârşirii de infracţiuni. Aşadar, pluralitatea constituită este acea formă a pluralităţii de infractori, creată prin asocierea sau gruparea mai multor persoane în vederea săvârşirii de infracţiuni. În raport cu celelalte forme ale pluralităţii de infractori, pluralitatea constituită se caracterizează prin: împrejurarea că ea se creează prin simplul fapt al asocierii sau grupării mai multor persoane în vederea săvârşirii de infracţiuni; este fără relevanţă dacă această asociere a fost sau nu urmată de contribuţia efectivă a persoanelor respective la săvârşirea uneia dintre infracţiunile avute în vedere la constituirea asociaţiei; datorită scopului său antisocial, simpla înjghebare sau încercare de creare a unei astfel de asociaţii sau grupări prezintă, prin ea însăşi, pericol social, independent de săvârşirea infracţiunilor programate. Ţinând seama de caracterul pluralităţii constituite de infractori, legiuitorul a incriminat-o ca infracţiune de sine stătătoare.

Pluralitatea ocazională sau participaţia, spre deosebire de celelalte forme ale pluralităţii, nu este determinată de natura faptei sau de condiţiile în care aceasta ar putea fi realizată, ci are caracter întâmplător, ocazional. Ea intervine în anumite condiţii concrete, în care realizarea prin cooperare a unei infracţiuni apare mai eficace ori mai uşoară sub raportul săvârşirii sau al ascunderii urmelor ei. Este motivul pentru care participaţia se poate adăuga unei pluralităţi naturale sau unei pluralităţi constituite de infractori. Participaţia penală se deosebeşte însă de celelalte forme ale pluralităţii de infractori nu numai prin caracterul său ocazional, neobligatoriu pentru realizarea faptei, dar şi prin poziţia juridică a făptuitorilor. Astfel, dacă în cazul pluralităţii naturale sau al pluralităţii constituite, fiecare dintre făptuitori este considerat că a săvârşit infracţiunea şi răspunde pentru săvârşirea acesteia, iar nu pentru contribuţia avută, în cazul pluralităţii ocazionale, fiecare făptuitor este considerat că a participat la săvârşirea infracţiunii, că a adus o parte de contribuţie la infracţiune, de unde şi denumirea de "participaţie" dată acestei forme a pluralităţii de infractori. De esenţa pluralităţii ocazionale este că fiecare făptuitor răspunde, aşadar, pentru participarea lui la infracţiune şi în măsura acestei participări.

Pentru existenţa participaţiei penale, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:

- să se fi săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, adică o acţiune sau o inacţiune prevăzută de lege ca element material al unei anumite infracţiuni. Condiţia este îndeplinită atunci când activitatea săvârşită de participant reprezintă o contribuţie la o infracţiune fapt consumat sau la o tentativă pedepsibilă la acea infracţiune;

- fapta să fie săvârşită în cooperare de două sau mai multe persoane, deci să existe o pluralitate de făptuitori. Numărul acestora trebuie să fie de cel puţin doi, în cazul infracţiunilor care ar putea fi săvârşite de o singură persoană, şi mai mare decât numărul necesar pentru săvârşirea infracţiunii, în cazul pluralităţii naturale sau pluralităţii constituite, căreia i se suprapune, eventual, participaţia;

- să existe voinţa comună a participanţilor de a săvârşi în continuare aceeaşi faptă prevăzută de legea penală. Aşa cum s-a subliniat în literatura de specialitate, existenţa şi caracterul participaţiei penale sunt determinate de existenţa unei duble legături psihice între participanţi şi anume, pe de o parte, voinţa lor comună de a coopera la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, iar pe de altă parte, scopul sau rezultatul comun urmărit de participanţi prin săvârşirea faptei;

- fapta prevăzută de legea penală, săvârşită de două sau mai multe persoane trebuie să constituie infracţiune, altfel nu există participaţie penală.

În final, la această agravantă trebuie avut în vedere elementul constitutiv ce cuprinde două sau mai multe persoane împreună, înţelegerea (convenirea) dintre făptuitori şi cooperarea acestora pentru săvârşirea acţiunii.

Însă, astfel cum rezultă din situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, în cadrul grupului organizat constituit, pe de o parte, din inculpaţii deduşi judecăţii în prezenta cauză şi din celelalte persoane ce au fost cercetate în cauză, numai o parte au comis acte privind infracţiunea de contrabandă în modalitate formei agravate prevăzută de art. 274 din legea de incriminare, respectiv "de două sau mai multe persoane împreună", în sensul pluralităţii/participaţiei specifice acestei modalităţi de săvârşire mai sus analizate.

Astfel, din probele administrate în cauză, Curtea a reţinut că infracţiunea de contrabandă nu a fost săvârşită în forma agravată prevăzută de art. 274 din lege de inculpaţii Z.I., S.V., G.O. şi H.C., ci în forma simplă, prevăzută de prev. de 270 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (3) din Legea nr. 86/2006, motivat de faptul că actele materiale ce alcătuiesc conţinutul constitutiv al acestei infracţiuni au fost comise de aceşti inculpaţi singuri, în sensul că acţiunile de introducere, preluare, distribuire, transport, etc. a ţigărilor destinate contrabandei au fost întreprinse de fiecare dintre ei în mod individual şi nu cu participarea sau împreună cu alte persoane. Nu aceeaşi este situaţia celorlalţi participanţi din prezenta cauză faţă de care s-a menţinut, cu privire la infracţiunea de contrabandă, încadrarea juridică reţinută de instanţa fondului, în sensul că acţiunile specifice acestei infracţiuni au fost comise de aceştia prin participarea mai multor persoane (astfel, rezultă că acţiunile de preluare, depozitare, transport, distribuire, etc. a ţigărilor de contrabandă au fost comise, în cazul inculpaţilor C., împreună, tată şi fiu, precum şi alte persoane, respectiv C.S. împreună cu C.F.M. şi R.G.M.; inculpata B.L. împreună cu soţul său, inculpatul B.C., şi nora sa inculpata T.M. şi minorul M.M., etc.), fiind realizate, astfel, elementele constitutive ale infracţiunii în forma sa agravată.

Aşa fiind, sub acest aspect, Curtea a admis apelurile formulate de inculpaţii Z.I. şi S.V. şi pentru a asigura pronunţarea unei soluţii echitabile faţă de părţile aparţinând aceluiaşi grup infracţional, având în vedere calitatea procesuală, situaţia juridică şi de fapt a acestora, în temeiul art. 373 C. proc. pen. a extins efectele apelului şi cu privire la părţile care nu au formulat apel, respectiv faţă de inculpaţii G.O. şi H.C. şi în baza dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptei reţinută în sarcina inculpaţilor Z.I., S.V., G.O. şi H.C., din infracţiunea prev. de 270 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, în infracţiunea prev. de 270 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

În ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor, prima instanţă de control judiciar, cu majoritate, a constatat că tribunalul nu a realizat o apreciere justă a criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., în sensul că nu a avut în vedere contribuţia diferenţiată a fiecărui inculpat la săvârşirea infracţiunilor şi datele ce caracterizează persoana acestora.

Referitor la inculpatul Z.I. s-a reţinut că, deşi s-a încercat acreditarea ideii că acesta ocupa poziţia de aşa zis "lider" al grupului infracţional, o atare poziţie nu corespunde datelor din dosar, acest inculpat având, din perspectiva participării, aceeaşi contribuţie ca şi inculpatul G.O., doar ponderea actelor materiale de introducere în ţară a ţigărilor de contrabandă desfăşurate de inculpatul Z. fiind semnificativ superioară (aspect în raport de care, în final s-a realizat diferenţierea pedepsei în ce-l priveşte, referitor la cuantum şi la modalitatea de executare).

Având în vedere vârsta tânără a sus-numitului inculpat, faptul că se află în continuarea studiilor, urmând cursurile unei a doua facultăţi, că a avut o conduită corespunzătoare anterior comiterii faptelor din prezenta cauză, poziţia procesuală adoptată, de recunoaştere a infracţiunilor, regretul manifestat, s-a apreciat că în favoarea acestuia se justifică reţinerea circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. cu consecinţa reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege şi aplicării dispoziţiilor art. 86¹ C. pen. referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În ce-l priveşte pe inculpatul S.V., instanţa de apel a reţinut că, într-adevăr, acesta a avut contribuţia cea mai însemnată şi mai semnificativă, reprezentând pionul central al activităţii infracţionale, atât în ce priveşte grupul organizat, cât şi infracţiunea de contrabandă, activitatea infracţională imputată acestuia acoperind atât palierul introducerii ilegale de ţigări în ţară cât, cu precădere, palierul preluării, gestionării, distribuirii către intermediari a ţigărilor de contrabandă, introduse personal în România sau preluate de la inculpaţii Z.I. sau G.O., respectiv inculpaţilor C. şi B. Analizând însă datele privind persoana acestui inculpat, relevate de înscrisurile în circumstanţiere referitoare la situaţia sa familială, faptul că este la prima abatere de la normele legii penale, vârsta, atitudinea de regret faţă de infracţiunile comise, caracterizările din partea colectivităţii, care îl recomandă ca fiind o persoană cu responsabilităţi asumate, prin raportare la criteriile generale de individualizare a pedepsei, instanţa de apel a concluzionat că şi în favoarea acestui inculpat se justifică reţinerea circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. cu consecinţa coborârii pedepselor sub limita minimă prevăzută de lege.

Referitor însă la modalitatea de executare a pedepsei, instanţa de apel a menţinut dispoziţiile art. 57 C. pen., aplicate de instanţa de fond apreciind ca fiind neîntemeiată cererea acestuia de a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Critica de netemeinicie vizând greşita individualizare a pedepselor, formulată de inculpaţii C.S., C.F.M., B.L., B.C. a fost respinsă ca neîntemeiată, instanţa de apel concluzionând în sensul că pedeapsa aplicată fiecăruia dintre aceşti inculpaţi corespunde în ce priveşte cuantumul şi modalitatea de executare criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.

Nici solicitarea inculpatei B.L. de a se dispune achitarea pentru că faptele pentru care a fost trimisă în judecată nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni nu a fost primită de instanţa de apel, care a respins-o ca nefondată.

S-a reţinut că gradul de pericol social al faptelor comise de inculpata B.L. rezultă din conţinutul acestora şi, în special, din valoarea socială lezată. Având în vedere şi persoana inculpatei, cunoscută cu antecedente penale ce au atras incidenţa dispoziţiilor art. 85 C. pen. referitoare la anularea suspendării condiţionate a executării unei pedepse anterioare, instanţa de apel a concluzionat că nu se justifică reţinerea dispoziţiilor art. 18¹ C. pen. şi aplicarea uneia din sancţiunile cu caracter administrativ din cele prevăzute în art. 91 C. pen.

În ce priveşte contestaţia formulată de petenta C.O. împotriva sechestrului asigurător instituit în timpul urmăririi penale asupra sumei de 10.000 RON, s-a apreciat că este întemeiată întrucât din înscrisul aflat la dosar urmărire penală rezultă că în baza tranzacţiei nr. 00201945, C.N. L. Română a plătit acesteia cu Ordinul de plată din 13 februarie 2012, suma de 31463,80 RON, sumă câştigată de petentă după comiterea faptelor reţinute în sarcina soţului său, inculpatul C.S.

Referitor la contestaţia formulată de petenta S.T. s-a apreciat că nu este întemeiată. Actele depuse de petentă în susţinerea contestaţiei nu sunt în măsură - cu excepţia apartamentului pentru care a depus contractul de vânzare-cumpărare, în care figurează ca singur cumpărător, dar care nu a fost supus nici unei măsuri asigurătorii -, să facă dovada irefutabilă că suma de 600 euro şi autoturismul marca P. sunt proprietatea exclusivă a contestatoarei.

Împotriva deciziei au declarat recursuri inculpaţii S.V. şi B.L. şi contestatoarea S.T.

Inculpatul S.V., invocând cazul de casare prevăzut în art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., a susţinut că pedeapsa ce i-a fost aplicată a fost greşit individualizată sub aspectul modalităţii de executare.

A susţinut inculpatul că, pentru egalitate de tratament cu inculpatul Z.I., în privinţa căruia instanţa de apel a aplicat dispoziţiile art. 86¹ C. pen., deşi acesta este persoana care a introdus în mod ilegal ţigările în ţară şi care l-a aprovizionat cu ţigările pe care le-a comercializat, se impunea ca şi pedeapsa la care el a fost condamnat să fie executată în aceleaşi condiţii, respectiv să fie suspendată sub supraveghere. În susţinerea cererii de a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, inculpatul a invocat şi lipsa antecedentelor penale, vârsta, conduita bună avută anterior comiterii faptelor deduse judecăţii şi problemele de sănătate pe care le are unul dintre copiii săi minori.

Inculpata B.L., invocând cazurile de casare prevăzute în art. 385⁹ alin. (1) pct. 13 şi 14 C. proc. pen. a solicitat, în principal, achitarea în conformitate cu dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. (fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni), iar în subsidiar, reducerea cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, motivat de cantitatea mică de ţigări găsită asupra sa - 10 pachete din care a vândut doar 5 - şi de împrejurarea că a recunoscut faptele.

Petenta contestatoare S.T., invocând cazul de casare prevăzut în art. 385⁹ alin. (1) pct. 17² C. proc. pen., a susţinut că în mod greşit instanţa de apel a menţinut sechestrul asigurător instituit de procuror asupra autoturismului marca P., cu număr de înmatriculare aaa şi asupra sumei de 600 euro, în contextul în care, proprietarul autoturismului respectiv este un cetăţean bulgar, ea având procură specială de folosire a acestuia, iar banii îi aparţineau. A mai arătat recurenta că autoturismul care a făcut obiectul sechestrului nu a fost folosit pentru transportul ţigărilor de contrabandă şi nu este prevăzut cu un loc special amenajat pentru transport de ţigări, aşa cum în mod eronat a reţinut instanţa de apel.

În consecinţă, invocând dispoziţiile art. 163 alin. (2) şi (3) C. proc. pen. în conformitate cu care, măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua numai asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului, recurenta a solicitat să se dispună ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor respective.

Examinând hotărârea atacată, atât prin prisma criticilor invocate de inculpaţii S.V. şi B.L., cât şi de contestatoarea S.T., care se circumscriu cazurilor de casare prevăzute de art. 385⁹ alin. (1) pct. 14, 17² şi 18 C. proc. pen., cât şi din oficiu în conformitate cu dispoziţiile art. 385⁹ alin. ultim din acelaşi cod, Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate.

Recurentul inculpat S.V. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi a infracţiunii de introducere în ţară de ţigări în mod ilegal, depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă prev. de art. 270 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006, infracţiuni pentru care instanţa de fond a dispus condamnarea sa la o pedeapsă rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În esenţă, instanţa de fond a reţinut, în urma examinării probelor administrate în cursul urmăririi penale, în baza cărora inculpatul a cerut să fie judecat conform procedurii prev. de art. 320¹ C. proc. pen., că acesta a constituit alături de alţi inculpaţi un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni grave - în speţă, infracţiunea de contrabandă -, a introdus în ţară ţigări în mod ilegal, prin sustragerea de la controlul vamal, după care le-a depozitat, transportat şi vândut, cunoscând că provin din contrabandă.

Critica recurentului inculpat vizând greşita individualizare a pedepsei - care se circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. - nu poate fi primită, raportat la considerentele pentru care instanţa de apel a menţinut modalitatea de executare a pedepsei dispusă de tribunal, respectiv în condiţii de detenţie, considerente pe care Înalta Curte le găseşte întemeiate.

Potrivit art. 86¹ alin. (1) lit. c) C. pen., instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei aplicate persoanei fizice, sub supraveghere, dacă apreciază, ţinând seama de persoana condamnatului şi de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta şi, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârşi infracţiuni.

Pe de altă parte, art. 72 alin. (1) C. pen. prevede că la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 72 C. pen. rezultă că la aplicarea pedepselor, inclusiv în ce priveşte modalitatea de executare a acestora, trebuie avute în vedere, nu numai datele ce caracterizează favorabil persoana inculpatului, ci şi gradul de pericol social concret al faptei comise şi împrejurările care agravează răspunderea penală.

Din probele administrate în cauză rezultă că recurentul inculpat S.V. a avut o contribuţie semnificativă în realizarea activităţii infracţionale reţinută în cauză, el reprezentând, în fapt, liantul în cadrul grupului organizat, între cele două componente ale traficului cu ţigări, făcând legătura între segmentul care asigura introducerea în ţară a ţigărilor şi segmentul care asigura distribuirea şi vânzarea acestor produse, efectuând activităţi cu privire la ambele coordonate şi susţinând practic, funcţionarea eficientă a activităţilor ilicite desfăşurate de membrii grupului infracţional. Aspectele mai sus menţionate, pe de o parte, imprimă faptelor un grad ridicat de pericol social concret, iar pe de altă parte, sunt de natură a conduce instanţa de recurs la concluzia că pronunţarea condamnării sus-numitului inculpat în condiţiile art. 86¹ C. pen. nu constituie un avertisment pentru acesta şi chiar fără executarea pedepsei nu va mai săvârşi infracţiuni.

Circumstanţele referitoare la persoana inculpatului - vârsta, este la prima confruntare cu legea penală, anterior a avut o conduită bună în familie şi societate, problemele de sănătate ale copilului său minor - au fost valorificate de instanţa de apel prin reţinerea în favoarea sa a circumstanţei atenuante judiciare prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. cu consecinţa coborârii pedepselor sub minimul special prevăzut de textele care incriminează infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată însă, nu justifică prin ele însele schimbarea modalităţii de executare a pedepsei în sensul cerut de inculpat faţă gradul de pericol social concret al faptelor, care este unul ridicat şi de împrejurările în care acestea au fost comise şi care sunt de natură a agrava răspunderea penală a recurentului inculpat.

În consecinţă, Înalta Curte apreciază că scopul preventiv şi educativ al pedepsei - astfel cum este definit în art. 52 C. pen. - în cazul recurentului inculpat S.V. poate fi atins numai prin executarea efectivă a pedepsei de către acesta.

În ce priveşte recursul formulat de inculpata B.L., criticile invocate de aceasta prin apărător, vor fi analizate, prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 şi 18 C. proc. pen.

Cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 13 C. proc. pen. care se referă la situaţia în care inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, a fost greşit invocat de recurentă prin apărător, având în vedere cererea formulată şi anume, aceea de a se dispune achitarea sa pentru lipsa de pericol social al faptelor deduse judecăţii.

Recurenta inculpată a fost trimisă în judecată şi condamnată pentru că, împreună cu alţi inculpaţi a constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de contrabandă, a deţinut, a transportat şi a vândut ţigări aduse din Republica Moldova şi introduse ilegal în România, cunoscând provenienţa ilicită a acestor bunuri.

Activitatea infracţională desfăşurată de sus-numita recurentă inculpată întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi ale infracţiunii de depozitare, transport şi vânzare de ţigări provenite din contrabandă, fapte incriminate în art. 7 din Legea nr. 39/2003, respectiv în art. 270 alin. (3) cu aplicarea art. 274 din Legea nr. 86/2006.

Prin urmare, nu poate fi primită susţinerea apărării în sensul că recurenta inculpată B.L. a fost condamnată pentru fapte care nu sunt prevăzute de legea penală.

Aprecierea de către instanţa de recurs a gradului de pericol social al faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a recurentei inculpate se va face din perspectiva cazului de casare prevăzut în art. 385⁹ alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., care este incident atunci când s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de achitare sau de condamnare.

Eroarea gravă de fapt presupune reţinerea unei împrejurări esenţiale fără ca probele administrate să o susţină sau nereţinerea unei astfel de împrejurări esenţiale, deşi probele administrate o confirmau, ambele ipoteze fiind rezultatul denaturării grave a probelor.

Eventualele constatări privind gradul de pericol social al unei anumite fapte pot fi consecinţa unor aprecieri determinate de raţionamente bazate pe erori esenţiale în reţinerea faptelor şi a împrejurărilor în care au fost comise, ori care privesc persoana făptuitorului.

Având în vedere modul şi împrejurările în care recurenta inculpată a comis infracţiunile, astfel cum rezultă acestea din situaţia de fapt reţinută în mod corect de instanţa de fond şi însuşită de instanţa de apel, persoana inculpatei în privinţa căreia s-au aplicat dispoziţiile art. 86⁴ C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere faţă de antecedentele penale constând în pedeapsa de 3 ani închisoare la care a fost condamnată în condiţiile art. 86¹ C. pen., prin Sentinţa penală nr. 757 din 30 octombrie 2007 a Judecătoriei Bârlad, astfel cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 30/A din 13 februarie 2008 a Tribunalului Vaslui, urmarea produsă, constând în prejudicierea bugetului statului, Înalta Curte apreciază, în acord cu concluzia la care a ajuns instanţa de apel, că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 18¹ C. pen., aplicarea unei sancţiuni administrative nefiind suficientă pentru reeducarea inculpatei care perseverează în comiterea de acte antisociale.

În ce priveşte critica vizând individualizarea pedepsei, care se circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că nu este întemeiată, stabilirea pedepselor aplicate recurentei inculpate, atât în ceea ce priveşte cuantumul, cât şi modalitatea de executare, realizându-se cu respectarea tuturor criteriilor prev. de art. 72 C. pen. În favoarea recurentei inculpate s-au reţinut circumstanţe atenuante judiciare şi, ca efect al acestora, pedepsele au fost coborâte sub limita minimă prevăzută de textele de lege ce incriminează faptele pentru care a fost trimisă în judecată, executarea pedepsei de 3 ani şi 3 luni închisoare în condiţii de detenţie, fiind consecinţa conduitei anterioare necorespunzătoare a inculpatei care, deşi a beneficiat de clemenţa instanţei - prin aplicarea pentru pedeapsa anterioară a prevederilor art. 86¹ C. pen. - a continuat să comită infracţiuni în termenul de încercare al suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În ce priveşte recursul declarat de petenta contestatoare S.T., Înalta Curte reţine că potrivit disp. art. 163 alin. (2) C. proc. pen., în vederea reparării pagubei, măsura asigurătorie a sechestrului poate fi dispusă asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a pagubei.

Măsurile asigurătorii sunt măsuri de constrângere reală şi constau în indisponibilizarea, până la soluţionarea definitivă a cauzei, a bunurilor şi a veniturilor aparţinând inculpatului, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produsă prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepsei pecuniare.

Indisponibilizarea bunului supus măsurii sechestrului presupune că, odată luată măsura asigurătorie, inculpatul nu mai poate înstrăina sau greva bunurile sau veniturile supuse acesteia, astfel ca partea civilă să-şi poată recupera creanţa născută din hotărârea de obligare la despăgubiri sau organul specializat să poată executa, în cazul pedepsei pecuniare, sancţiunea respectivă ori măsura confiscării, dispusă prin hotărârea de condamnare.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin Ordonanţa procurorului nr. 68/D/P/2011 din 9 martie 2012, în temeiul disp. art. 163 şi urm. C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurii indisponibilizării asupra autoturismului marca P. cu nr. de înmatriculare bbb şi asupra sumei de 600 euro, aparţinând învinuitului G.O.

În considerentele ordonanţei sus-menţionate s-a reţinut că prin rezoluţia din data de 22 februarie 2012 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuitul G.O. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi de art. 270 alin. (2) lit. a), b) şi alin. (3) cu aplic. art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată, cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, sus-numitul învinuit, împreună cu alţi învinuiţi, în perioada iunie 2011 martie - 2012, au introdus ilegal în România ţigări din Republica Moldova, pe care le-au transportat în autoturisme prevăzute cu locuri special amenajate şi ulterior le-au pus în vânzare, prejudiciind astfel bugetul statului.

La data de 14 martie 2012, s-a încheiat procesul-verbal nr. 68/2012 de aplicare a sechestrului asupra autoturismului marca P., cu numărul bbb, înmatriculat pe numele cetăţeanului bulgar K.E.C., deţinut însă pe baza împuternicirii din data de 1 februarie 2011, de învinuitul G.O.

Împrejurarea că proprietar al autoturismului sus-menţionat este o altă persoană - care nu este cercetată în cauză - şi nu inculpatul G.O. şi că recurenta folosea şi ea respectiva maşină, este lipsită de relevanţă în contextual în care, la data faptelor, autoturismul respectiv era deţinut în baza unei împuterniciri de sus-numitul inculpat care, potrivit declaraţiilor date în cursul urmăririi penale, l-a folosit pentru a transporta - în spaţiul destinat roţii de rezervă pe care a înlocuit-o cu o altă anvelopă auto - ţigările de contrabandă. Faptul că autoturismul avea un loc special amenajat în care erau ascunse ţigările, rezultă şi din planşele foto depuse la dosar care evidenţiază faptul că roata de rezervă a autoturismului era desfăcută, în locul ei fiind găsită o altă anvelopă auto.

Nu lipsit de relevanţă este faptul că recurenta contestatoare nu a făcut dovada că autoturismul în discuţie şi suma de 600 euro ridicată cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa lui C.C. - în prezenţa ei şi a inculpatului G.O., acesta din urmă având calitatea de chiriaşi în imobilul respectiv - i-ar aparţine. Dimpotrivă, din înscrisurile depuse în dosarul de urmărire penală rezultă dreptul de folosinţă pe care inculpatul G.O. îl avea asupra autoturismului la data faptelor.

Prin urmare, având în vedere că bunurile indisponibilizate în cursul urmăririi penale au legătură cu infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului G.O., trimis în judecată în prezenta cauză, că nu aparţin contestatoarei, precum şi scopul urmărit de legiuitor prin luarea măsurilor asigurătorii, astfel cum este definit în art. 163 C. proc. pen., Înalta Curte constată că cererea recurentei S.T. de a se ridica sechestrul asigurător şi a se dispune restituirea autoturismului sus-menţionat şi a sumei de 600 euro, nu este întemeiată.

Faţă de cele ce preced, reţinând că sentinţa şi decizia sunt legale şi temeinice, atât recursurile declarate de inculpaţii S.V. şi B.L., cât şi recursul declarat de petenta S.T. se privesc ca nefondate şi se vor respinge ca atare, în conformitate cu disp. art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Potrivit art. 192 C. proc. pen., recurenţii inculpaţi şi recurenta contestatoare vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de contestatoarea S.T. şi de inculpaţii S.V. şi B.L. împotriva Deciziei penale nr. 181 din 17 decembrie 2012 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurenta contestatoare S.T. la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Obligă recurentul inculpat S.V. la plata sumei de 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenta inculpată B.L. la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 4 octombrie 2013.

Procesat de GGC - NN

← ICCJ. Decizia nr. 3005/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215...		ICCJ. Decizia nr. 3010/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3009/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Infracţiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006). Recurs