ICCJ. Decizia nr. 3568/2013. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3568/2013
Dosar nr. 1557/87/2013
Şedinţa publică din 15 noiembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Prin sentinţa penală nr. 68 din 23 aprilie 2013, Tribunalul Teleorman, secţia penală, în baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (trei fapte) şi art. 37 lit. a) şi b) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul O.I. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.
În baza art. 61 C. pen. s-a revocat liberarea condiţionată dispusă prin sentinţa penală nr. 567/2012 pronunţată de Judecătoria Giurgiu, privind pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 476 din 10 iunie 2011 a Tribunalului Bucureşti şi s-a contopit restul de executat, de 427 zile, cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, aplicându-se un spor de 6 (şase) luni, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni închisoare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a, b) C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b C. pen.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi a arestării preventive, de la 27 februarie 2013 la zi.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut arestarea preventivă a inculpatului O.I.
În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. f) C. pen. s-a dispus confiscarea cantităţilor de 7,01 grame cannabis şi 1,50 grame cannabis rămase după efectuarea analizelor de laborator, predate la camera corpuri delicte a I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. cu dovada seria X din 08 martie 2013 şi dovada seria Y din 08 martie 2013.
În baza art. 17 alin. (2) din Legea 143/2000 raportat la art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 60 lei obţinută de inculpat în schimbul cantităţii de cannabis vândută şi a unui telefon marca Ferrari predat la camera corpuri delicte a I.P.J. Teleorman cu dovada X din 29 martie 2013.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a confiscat de la inculpat un telefon mobil marca I., metalic, culoare negru, model X, seria X cu cartelă SIM C., cu nr. X, două mini cântare electronice (unul de culoare negru şi unul argintiu), provenienţă China, predate la camera corpuri delicte a I.P.J. Teleorman cu dovada X din 29 martie 2013.
În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 6.500 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond analizând actele şi lucrările dosarului a reţinut următoarele:
La data de 29 octombrie 2012, a fost înregistrat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Teleorman, Dosarul cu numărul 67/D/P/2012, privind pe inculpatul O.I., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc. Cauza a fost înfiinţată urmare unui denunţ formulat de către numitul A.C.M., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 30/D/P/2012 din data de 13 decembrie 2012, al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Teleorman.
Faţă de inculpatul O.I., a fost începută urmărirea penală la data de 21 februarie 2013, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., reţinându-se că acesta, începând cu luna octombrie 2012, în mod repetat, a desfăşurat activităţi de procurare, cumpărare, deţinere şi vânzare de droguri de risc fără drept, pe raza municipiului Bucureşti.
Prin încheierea nr. 6 din 22 februarie 2013, a Secţiei Penale a Tribunalului Teleorman, a fost admisă propunerea formulată de Biroul Teritorial Teleorman din cadrul D.I.I.C.O.T. şi a fost autorizată efectuarea percheziţiei domiciliare, în municipiul Bucureşti, Str. Breaza, unde locuia inculpatul O.I., emiţându-se autorizaţia de percheziţie nr. 23 din data de 22 februarie 2013.
Prin ordonanţa nr. 67/D/P/2012 din data de 27 februarie 2013, a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpatul O.I. iar prin ordonanţa cu acelaşi număr, din aceeaşi dată, s-a dispus reţinerea acestuia pe o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 27 februarie 2013, ora 1616, până la data de 28 februarie 2013, ora 1616.
Prin referatul nr. 67/D/P/2012 din data de 28 februarie 2013, s-a solicitat Tribunalului Teleorman, luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpat, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 28 februarie 2013, iar prin încheierea nr. 9 din data de 28 februarie 2013, a Secţiei Penale a Tribunalului Teleorman, a fost admisă propunerea şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 28 februarie 2013 şi până la data de 29 martie 2013, inclusiv, emiţându-se mandatul de arestare preventivă nr. 5/ U.P.
Din probele administrate în faza de urmărire penală, respectiv, declaraţii martori, declaraţii inculpat, proces verbal de percheziţie domiciliară, raport de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 01 martie 2013, al Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogului din cadrul I.G.P. Române - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, raport de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 01 martie 2013, al Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogului din cadrul I.G.P. Române - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, raport de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 06 martie 2013, al Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogului din cadrul I.G.P. Române - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, procese verbale şi note de redare a convorbirilor telefonice purtate de către inculpatul O.I., alte înscrisuri, a rezultat următoarea situaţie de fapt:
Inculpatul O.I. a fost liberat condiţionat, în luna martie 2012 şi a locuit la domiciliul părinţilor săi din municipiul Bucureşti, împreună cu aceştia, soţia, cei doi copii minori ai săi, fratele său, soţia fratelui său şi copilul acestora.
Luând cunoştinţă de activităţile infracţionale desfăşurate de către inculpatul O.I., la începutul lunii octombrie 2012, tatăl său l-a alungat din locuinţă, inculpatul fiind determinat să închirieze un apartament în municipiul Bucureşti, în Cartierul Vitan, Str. Breaza.
Deoarece nu avea surse de existenţă, inculpatul O.I. a decis să revină la vechea sa ocupaţie, pentru care anterior a fost condamnat, adică traficul de droguri.
În declaraţia sa, inculpatul a arătat că imediat după ce a fost alungat de tatăl său din locuinţă şi până la data efectuării percheziţiei domiciliare, a cumpărat cannabis, în scop de revânzare, de la două persoane, cu privire la care nu a dat relaţii, precizând că va formula denunţ, pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă.
La data de 26 februarie 2013, în jurul orelor 1500, lucrătorii de poliţie se aflau în zona Complexului Comercial „P.” situat la intersecţia Calea 13 Septembrie cu Str. Sebastian, Bucureşti, unde au procedat la supravegherea permanentă a inculpatului O.I., care se afla în incinta complexului, însoţit de o persoană neidentificată.
Totodată, lucrătorii de poliţie au observat că la intrarea în complex, inculpatul O.I. şi însoţitorul său s-au întâlnit cu alţi doi tineri, aceştia fiind numitul I.A.V. şi martorul V.I. şi aflându-se în apropierea acestora, în supraveghere, la aproximativ doi metri, lucrătorii de poliţie au observat cum inculpatul O.I. a predat învinuitului I.A.V. un pliculeţ, primind în schimb, o sumă de bani.
Numitul I.A.V. şi martorul V.I. au fost lăsaţi să se îndepărteze de zona tranzacţiei, pentru a nu deconspira activităţile faţă de inculpatul O.I., la locuinţa căruia urma să fie efectuată o percheziţie domiciliară. Când au ajuns în zona Staţiei P.P. Ghencea, situată la intersecţia Str. Antiaeriană cu B-dul Ghencea, numitul I.A.V. şi martorul V.I. s-au întâlnit cu martora C.L.
După intervenţia lucrătorilor de poliţie, la solicitarea acestora, învinuitul I.A.V. a scos din buzunarul de la piept al gecii, un pliculeţ din plastic, transparent, ce conţinea fragmente vegetale de culoare verde, cu privire la care a declarat că l-a cumpărat de la un cunoscut pe nume „N.”, apelativul cu care era cunoscut inculpatul O.I., din zona „P.”, cu preţul de 60 de lei.
Asupra lui I.A.V. a fost depistat un dispozitiv din metal argintiu, folosit la mărunţirea plantei de cannabis, despre care a declarat că îi aparţine şi a fost ridicat în vederea continuării cercetărilor.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 06 martie 2013, al Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogului din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate a Inspectoratului General al Poliţiei Române, a rezultat că materialul vegetal ridicat de la numitul I.A.V. a reprezentat 0,48 grame şi în care a fost pus în evidenţă tetrahidrocannabinol, substanţă psihotropă biosintetizată din planta cannabis, care face parte din Tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
Tot la data de 26 februarie 2013, în jurul orei 21,00, lucrătorii de poliţie, în timp ce se aflau pe Str. Breaza, în apropierea Bl. X, sector 3 Bucureşti, unde locuia inculpatul O.I., au observat un autoturism taxi marca „D.L.” cu nr. de înmatriculare X care a parcat în apropierea blocului respectiv şi din care a coborât martorul N.E. şi a intrat în scara blocului unde locuia inculpatul O.I.
După circa cinci minute, martorul N.E. a revenit şi a urcat în autoturism, care s-a deplasat pe traseul Calea Vitan – Str. Octavian Goga – Pasajul Mărăşeşti, iar la intersecţia cu Splaiul Unirii, lucrătorii de poliţie fiind în urmărirea acestora, au procedat la blocarea în trafic a autoturismului în care se aflau martorii N.E. şi N.A., autoturism condus de către martorul N.M.
Cu ocazia controlului corporal sumar efectuat asupra martorului N.E. zis „M.”, au fost găsite trei pliculeţe din plastic, transparente, care conţineau fragmente vegetale de culoare verde, despre care martorul a declarat că le-a luat de la inculpatul O.I. şi că în schimbul pliculeţelor, a dat un telefon mobil marca „F.”, de culoare roşie.
Fragmentele vegetale de culoare verde-oliv ridicate de la martorul N.E. şi ambalate în trei punguţe din material plastic, au reprezentat 2,07 grame, iar potrivit Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 708290 din data de 01 martie 2013, al Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogului din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate a Inspectoratului General al Poliţiei Române, în proba înaintată, s-a pus în evidenţă tetrahidrocannabinol, substanţă psihotropă biosintetizată din planta cannabis, care face parte din Tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
La data de 27 februarie 2013, la locuinţa inculpatului O.I., din municipiul Bucureşti, Str. Breaza, sector 3, a fost efectuată o percheziţie domiciliară.
Cu prilejul percheziţiei domiciliare, au fost depistate 8 pliculeţe transparente ce conţineau fragmente vegetale de culoare verde; un mini cântar electronic, folosit de către inculpatul O.I. pentru cântărirea drogurilor; un carton pe care se afla scris cu creionul „Vreau să vând iarbă”; un telefon mobil marca „I.”; un mini cântar argintiu; mai multe pliculeţe transparente din plastic, autosigilante, fără conţinut; un fragment vegetal de culoare verde, depistat pe masa din sufrageria apartamentului; o ţigară tip „joint” depistată pe aceeaşi masă; un telefon mobil marca „F.”, având o formă de autoturism „F.” şi care provenea de la martorul N.E. şi a reprezentat bunul dat la schimb pentru cele trei pliculeţe cu cannabis găsite asupra acestuia, cu ocazia controlului.
Faţă de situaţia de fapt reţinută, s-a constatat că faptele inculpatului O.I. care la data de 26 februarie 2013, în două rânduri a vândut droguri de risc (cannabis) fără drept, către două persoane (I.A.V. şi N.E.) şi a procurat şi deţinut la domiciliu, droguri de risc (cannabis) fără drept, pe raza municipiului Bucureşti, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (trei fapte).
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul O.I.
Prin decizia penală nr. 165/ A din 18 iunie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I a penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-inculpat O.I. împotriva sentinţei penale nr. 68 din 23 aprilie 2013 a Tribunalului Teleorman.
A dedus din pedeapsa aplicată prin sentinţa apelată perioada detenţiei preventive, de la 27 februarie 2013, la zi.
A menţinut arestarea preventivă a apelantului-inculpat.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat apelantul inculpat la 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termenul legal de 10 zile, prevăzut de art. 3853 C. proc. pen., inculpatul O.I.
Criticile formulate de recurentul inculpat vizează netemeinicia pedepsei aplicate, solicitând aplicarea unei pedepse în cuantum redus.
În susţinerea acestei critici, inculpatul O.I. invocă dispoziţiile art. 3859 pct. 172 C. proc. pen.
Analizând decizia penală atacată în raport de dispoziţiile art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., potrivit cărora instanţa de recurs analizează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 3859 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpatul O.I. este nefundat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.
Înalta Curte aminteşte că decizia penală nr. 165, împotriva căreia inculpatul a declarat recurs, a fost pronunţată la data de 18 iunie 2013, după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, lege prin care a fost modificat conţinutul art. 3859 C. proc. pen., prin abrogarea unor cazuri de casare şi prin modificarea conţinutului cazurilor de casare rămase în vigoare.
În cauza dedusă judecăţii, recurentul inculpat O.I. solicită aplicarea unui regim sancţionator mai blând, invocând în susţinerea recursului dispoziţiile art. 3859 pct. 172 C. proc. pen.
Înalta cauză reţine că, în cauză, nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen.
Cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 172 C. proc. pen. se referă la situaţia în care hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.
Nici una din aceste situaţii reglementate de dispoziţiile legale evocate nu se regăseşte în cauza dedusă judecăţii.
Recurentul inculpat critică modul de individualizare a pedepsei sub aspectul cuantumului, ori, din acest punct de vedere apreciază Înalta Curte că nu poate supune analizei acest motiv de recurs prin prisma dispoziţiilor art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., caz de casare care se referă doar la ”chestiuni de drept”, iar greşita individualizare a pedepsei, ca atribut exclusiv al instanţei de judecată, nu constituie o astfel de chestiune de drept care să fie aptă să atragă incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen.
De altfel, din expunerea de motive a Legii nr. 2/2013 rezultă că una din necesităţile ce au determinat emiterea acestei legi a fost transformarea Înaltei Curţi în Curte de Casaţie, astfel încât este lipsit de sens de a proroga incidenţa unor cazuri de casare asupra unor probleme ce exced conţinutului acestora.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O.I., conform dispozitivului.
Se va deduce din pedeapsă timpul arestării preventive.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul O.I. împotriva deciziei penale nr. 165/ A din 18 iunie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 27 februarie 2013 la 15 noiembrie 2013.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru verificarea legalităţii măsurii arestării preventive pentru termenul din 14 august 2013, în cuantum de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 noiembrie 2013 .
| ← ICCJ. Decizia nr. 3566/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3570/2013. Penal. Luare de mită (art. 254... → |
|---|
