ICCJ. Decizia nr. 3713/2013. SECŢIA PENALĂ. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs

Decizii penale ICCJ 2013

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3713/2013

Dosar nr. 5328/117/2005*

Şedinţa publică din 26 noiembrie 2013

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 414 din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Cluj, pronunţată în Dosarul nr. 5328/117/2005*, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor din infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1),2 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în două infracţiuni, una prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. şi una prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor C.F., C.V. zis “V.”, C.M.S. zis “B.”, H.Ş.O. zis “O.”, G.S.I. zis “G.”, E.C.C. zis “L.”, D.F.C., B.C. zis “N.” şi L.B.I., din infracţiunea prev. de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în două infracţiuni, una prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modif. prin Legea nr. 522/2004, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen. şi una prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modif. prin Legea nr. 522/2004, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului C.F., în sensul înlăturării disp. art. 37 lit. a) C. pen.

A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului L.B.I. în sensul reţinerii şi a disp. art. 37 lit. a) C. pen.

Au fost condamnaţi inculpaţii:

1. C.F., domiciliul în laşi, jud. laşi, fără antecedente penale.

a) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

b) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de:

- 6 (şase) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe o durată de 3 ani;

c) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modif. prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. şi art. 13 C. pen., la pedeapsa de:

- 4 (patru) luni închisoare.

d) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modif. prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. şi art. 13 C. pen., la pedeapsa de:

- 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare.

e) Pentru infracţiunea de organizare şi conducere a activităţii de trafic de droguri, în formă continuată, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de:

- 6 (şase) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe o durată de 3 ani;

f) Pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de:

- 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele sus-menţionate, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de:

- 6 (sase) ani închisoare si interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplic. art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada detenţiei preventive începând cu data de 10 octombrie 2004 şi până la 27 iunie 2005.

S-a menţinut faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi ţara, iar în baza art. 145 alin. (1)¹ C. proc. pen. îi impune acestuia, până la rămânerea definitivă a hotărârii, următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa instanţelor de judecată ori de câte ori va fi chemat în prezenta cauză;

b) să se prezinte la Secţia de poliţie în a cărei rază teritorială domiciliază în vederea derulării programului de supraveghere ori de câte ori va fi chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa decât cu încuviinţarea instanţei de judecată;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.

2. C.M.S. zis “B.”, domiciliul în mun. laşi, jud. laşi, cetăţean român, fără antecedente penale;

a) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 1 an;

b) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. a C. pen., la pedeapsa de:

- 5 (cinci) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

c) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), c) şi alin. ultim, art. 76 lit. e) C. pen., art. 13 C. pen., la pedeapsa de:

- 4 (patru) luni închisoare.

d) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), c) şi alin. ultim, art. 76 lit. d) C. pen. şi art. 13 C. pen., la pedeapsa de:

- 1 (un) an închisoare.

e) Pentru infracţiunea de organizare şi conducere a activităţii de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de:

- 5 (cinci) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

f) Pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. b) C. pen. la pedeapsa de:

- 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele sus-menţionate, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa ce mai grea, respectiv aceea de:

- 5 (cinci) ani închisoare si interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă perioada detenţiei preventive începând cu data de 10 octombrie 2004 şi până la 27 iunie 2005.

S-a menţinut faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi ţara iar în baza art. 145 alin. (1)¹ C. proc. pen. îi impune acestuia, până la rămânerea definitivă a hotărârii, următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa instanţelor de judecată ori de câte ori va fi chemat în prezenta cauză;

b) să se prezinte la secţia de poliţie în a cărei rază teritorială domiciliază în vederea derulării programului de supraveghere, ori de câte ori va fi chemat;

d) să nu îşi schimbe locuinţa decât cu încuviinţarea instanţei de judecată;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme.

3. D.F.C., domiciliul în laşi, jud. laşi, cetăţean român, fără ocupaţie, fără antecedente penale;

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare;

b) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. a) C. pen. la pedeapsa de:

- 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

c) Pentru infracţiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. b) C. pen. la pedeapsa de:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

S-a constatat că infracţiunile de mai sus sunt concurente cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 5116 din 20 noiembrie 2003 a Jud. laşi, def. prin Dosar penal nr. 128 din 22 februarie 2005 a Curţii de Apel laşi şi sentința penală nr. 360/2007 pronunţată de instanţa Provinciei Malaga, secţia a VII-a a Tribunalul de Instrucţie nr. 2 Malaga-Spania, recunoscută prin sentința penală nr. 993 din 22 iulie 2010 a Jud. Sector 5 Bucureşti, def. prin Dosar penal nr. 1370/R din 21 septembrie 2010 a Tribunalul Bucureşti, secţia a ll-a.

În temeiul art. 85 C. pen., s-a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 5116/2003 a Jud. laşi şi în baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate prin hotărârile de mai sus, cu cele aplicate prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa ce mai grea, sporită cu 1 an, respectiv aceea de:

- 4 (patru) ani şi 6 (sase) luni închisoare si interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

S-a constatat executată pedeapsa.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a achitat inculpatul D.F.C., de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunilor de cumpărare şi deţinere de droguri de risc şi de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice.

4. B.C. zis “N.”, domiciliat în laşi, jud. laşi, citat şi prin afişare la Cons. Local laşi, fără ocupaţie, fără antecedente penale;

a) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de:

- 2 (doi) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 1 an;

b) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de:

- 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

c) Pentru infracţiunea de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de:

- 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele sus-mentionate, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa cea mai grea, sporită cu 6 luni, respectiv aceea de:

- 4 (patru) ani închisoare si interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe durata executării pedepsei.

S-a constatat că inculpatul a fost arestat în lipsă prin încheierea din data de 8 februarie 2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia a ll-a penală, în Dosarul nr. 943/2005 şi s-a sustras judecăţii.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a achitat inculpatul B.C. zis “N.” de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunilor de cumpărare şi deţinere de droguri de risc şi de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice.

5. L.B.I., domiciliat în laşi, jud. laşi, citat şi prin afişare la Cons. Local laşi, cetăţean român, fără ocupaţie, fără antecedente penale.

- 2 (doi) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 1 an;

b) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de:

- 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

c) Pentru infracţiunea de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de:

- 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

S-a constatat că prezentele infracţiuni sunt concurente cu cea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 265 din 22 ianuarie 2004 a Jud. laşi, def. prin neapelare.

În baza art. 85 C. pen., s-a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului prin hotărârea de mai sus, iar în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen., s-au contopit pedeapsa mai sus amintită cu cele stabilite prin prezenta, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa cea mai grea, sporită cu 6 luni, respectiv aceea de:

- 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a achitat inculpatul L.B.I. de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunilor de cumpărare şi deţinere de droguri de risc şi de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice.

6. E.C.C. zis “L.”, domiciliat în laşi, fără ocupaţie, fără antecedente penale;

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare;

b) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. a) C. pen. la pedeapsa de:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

c) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), c) şi alin. ultim, art. 76 lit. e) C. pen. şi art. 13 C. pen., la pedeapsa de:

- 3 (trei) luni închisoare.

d) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), c) şi alin. ultim, art. 76 lit. d) C. pen. şi art. 13 C. pen., la pedeapsa de:

- 1 (un) an închisoare.

e) Pentru infracţiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele sus-mentionate, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de:

3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

În baza art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 6 ani şi 6 luni.

Pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, în prima zi de joi a fiecărui trimestru, la Serviciul de Probatiune de pe lângă Tribunalul laşi;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă.

Datele au fost comunicate serviciului sus indicat.

Impune inculpatului pe durata termenului de încercare respectarea următoarelor obligaţii:

a) să nu schimbe domiciliul sau reşedinţa avută şi să nu depăşească limita teritorială stabilită, decât în condiţiile fixate de instanţă;

b) să nu frecventeze pe o durată de trei ani de la data rămânerii definitive a hotărârii barul N.I., magazinul Mall, discoteca „R. şi N." şi clubul “V.” din municipiul laşi.

c) să nu intre în legătură cu numiţii C.M.S. şi C.F.

S-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 86⁴ C. proc. pen.

S-a făcut aplic. art. 71 alin. (5) C. pen. cu privire la drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi e) C:pen.

a) să se prezinte în faţa instanţelor de judecată ori de câte ori va fi chemat în prezenta cauză;

b) să se prezinte la secţia de poliţie în a cărei rază teritorială domiciliază în vederea derulării programului de supraveghere, ori de câte ori va fi chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa decât cu încuviinţarea instanţei de judecată;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme.

7. H.Ş.O. zis “O.”, domiciliat în laşi, jud. laşi, fără antecedente penale;

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare;

b) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. a) C. pen. la pedeapsa de:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

c) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. şi art. 13 C. pen., la pedeapsa de:

- 3 (trei) luni închisoare;

d) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. d) C. pen. şi art. 13 C. pen., la pedeapsa de:

- 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare.

e) Pentru infracţiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. b) C. pen. la pedeapsa de:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele sus-menţionate, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

În baza art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 7 ani.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă perioada detenţiei preventive începând cu data de 10 octombrie 2004 până la 27 iunie 2005.

Pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, în prima zi de joi a fiecărui trimestru, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c ) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Datele au fost comunicate serviciului sus indicat.

Impune inculpatului pe durata termenului de încercare respectarea următoarelor obligaţii:

a) să nu schimbe domiciliul sau reşedinţa avută şi să nu depăşească limita teritorială stabilită, decât în condiţiile fixate de instanţă;

b) să nu frecventeze pe o durată de trei ani de la data rămânerii definitive a hotărârii barul N.I., magazinul Mall, discoteca „R. şi N." şi clubul “V.” din municipiul laşi.

c) să nu intre în legătură cu numiţii C.M.S. şi C.F.

S-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 86⁴ C. proc. pen.

S-a făcut aplic. art. 71. alin. (5) C. pen. cu privire la drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a,b) şi c) C. pen.

a) să se prezinte în faţa instanţelor de judecată ori de câte ori va fi chemat în prezenta cauză;

b) să se prezinte la secţia de poliţie în a cărei rază teritorială domiciliază în vederea derulării programului de supraveghere, ori de câte ori va fi chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa decât cu încuviinţarea instanţei de judecată;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme.

8. G.S.I. zis “G.”, domiciliat în laşi, jud. laşi, arestat în altă cauză, fără antecedente penale;

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare;

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

c) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), c) şi alin. ultim, art. 76 lit. e) C. pen. şi art. 13 C. pen., la pedeapsa de:

- 3 (trei) luni închisoare.

d) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, tară drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), c) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. şi art. 13 C. pen., la pedeapsa de:

- 1 (un) an închisoare.

e) Pentru infracţiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. b) C. pen. la pedeapsa de:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele sus-menţionate, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de:

3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit a), b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani; În baza art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 6 ani şi 6 luni.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă perioada detenţiei preventive începând cu data de 10 octombrie 2004 până la 27 iunie 2005.

Pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, în prima zi de joi. a fiecărui trimestru, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul laşi;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de: domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Datele au fost comunicate serviciului sus indicat.

S-a impus inculpatului pe durata termenului de încercare respectarea următoarelor obligaţii:

a) să nu schimbe domiciliul sau reşedinţa avută şi să nu depăşească limita teritorială stabilită, decât în condiţiile fixate de instanţă;

b) să nu frecventeze pe o durată de trei ani de la data rămânerii definitive a hotărârii barul N.I., magazinul Mall, discoteca „R. şi N." şi clubul “V.” din municipiul laşi.

c) să nu intre în legătură cu numiţii C.M.S. şi C.F.

S-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 86⁴ C. proc. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen. cu privire la drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b şi e) C. pen.

a) să se prezinte în faţa instanţelor de judecată ori de câte ori va fi chemat în prezenta cauză;

b) să se prezinte la secţia de poliţie în a cărei rază teritorială domiciliază în vederea derulării programului de supraveghere, ori de câte ori va fi chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa decât cu încuviinţarea instanţei de judecată;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme.

II. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., s-au achitat inculpaţii:

1. C. (fost B.) C. zis „C.", domiciliat în laşi, jud. Cluj, recidivist, de sub învinuirile de săvârşire a infracţiunilor de:

- trafic de droguri de risc şi de mare risc, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b).C.pen,, prin schimbarea încadrării juridice;

- conducere şi finanţare a activităţii de trafic de droguri, în formă continuată, prev. de art. 10 Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen.;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen.

2. C.V. zis “V.”, domiciliat în laşi, arestat în altă cauză, cetăţean român, fără ocupaţie, de sub învinuirile de săvârşire a infracţiunilor de:

- trafic de droguri de risc şi de mare risc, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice.

- conducere şi finanţare a activităţii de trafic de droguri, în formă continuată, prev. de art. 10 Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 Legea nr. 39/2003.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a achitat inculpatul C.V. zis “V.”, de sub învinuirea de deţinere de droguri de risc şi de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice.

În baza art. 357 pct. 2 lit. c) rap. la art. 166 C. proc. pen., s-a ridicat măsura sechestrului asigurător instituită asupra imobilului situat în laşi, laşi, înscris în C.F. laşi, proprietate comună a inculpatului C. (fost B.) C. şi soţia B.A., sechestru instituit prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi din data de 18 octombrie 2004 şi dispus prin Încheierea nr. 22681 din 19 octombrie 2004 a Judecătoriei laşi (filele 549-554, d.u.p.).

În baza art. 3571 pct. 2 lit. e) rap, la art. 165 C. proc. pen., s-a dispus restituirea următoarelor bunuri:

1. Inculpatului C. (fost B.) C. - suma de 3.150 euro ridicată prin procesul-verbal încheiat la data de 13 octombrie 2004 (fila 555 - dosar urmărire penală); - bijuteriile şi ceasurile indicate în inventarul de metale preţioase şi pietre preţioase aflat la filele 556-559 din dosarul de urmărire penală (poziţiile 1-24), depuse la Trezoreria municipiului Bucureşti conform procesului-verbal de predare primire de la fila 562-563, dosar urmărire penală.

2. Inculpatului C.V. - sumele de 500 euro şi 400 dolari SUA având seriile indicate în procesul-verbal de la fila 564 din dosarul de urmărire penală;

- o unitate centrală calculator (carcasă gri cu albastru) cu C.D. ram, inscripţionată C.H., ridicată cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la data de 10 octombrie 2004 (filele 291-293).

În temeiul art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează:

- pe inculpatul C.F. la suma de 10.100 lei;

- pe inculpatul C.M.S. la suma de 10.100 lei;

- pe inculpatul D.F.C. la suma de 8.100 lei;

- pe inculpaţii L.B.l. şi B.C. la suma de câte 9.100 lei;

- pe inculpaţii E.C.C. şi H.Ş.O. la suma de câte 8.100 lei;

- pe inculpatul G.S.l. la suma de 8.250 lei.

Potrivit art. 189 C. proc. pen., s-a stabilit în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj onorarii avocaţiale din oficiu în sumă de câte 400 lei cuvenite av. P.A., av. T.O., av. T.I., av. B.A., av. C.P., av. I.M., av. L.M. şi av. M.C., ce s-a avansat din F.M.J.

În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea inculpaţilor B.C. şi C.V. au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 118/P/2004 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. -, emis la data de 07 februarie 2005, au fost trimişi în judecată inculpaţii:

1. B.C., zis „C.", pentru comiterea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., 37 lit. b) C. pen.; conducere şi finanţare a activităţii de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. de art. 10 Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen.; constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.; totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

2. C.F., pentru comiterea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen. ; deţinere de droguri în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen.; organizare şi conducere a activităţii de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. de art. 10 din Legea rir. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen.; constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.; totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

3. C.V., zis “V.”, pentru comiterea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art:41; alin. (2) C. pen. deţinere de droguri în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; finanţare a activităţii de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. constituire a unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

4. C.M.S., zis “B.”, pentru comiterea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. ; deţinere de droguri în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev.şi ped. de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; organizare şi conducere a activităţii de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003; totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

5. H.Ş.O., zis “O.”, pentru comiterea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1), (2) Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen.; deţinere de droguri în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev.şi ped. de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003; totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

6. G.S.I., zis “G.”, pentru comiterea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1), (2) Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2); deţinere de droguri în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped." de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 Legea nr. 39/2003; totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

7. E.C.C., zis “L.”, pentru comiterea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1), (2) Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen.; deţinere de droguri .în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev.şi ped. de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003; totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

8. D.F.C., pentru comiterea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen.; deţinere de droguri în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev.şi ped. de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 Legea nr. 39/2003; totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

9. B.C., zis „N., pentru comiterea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen.; deţinere de droguri în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; aderare şi sprijinire unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003; totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

10. L.B.I., pentru comiterea infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1),2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen.; deţinere de droguri în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; aderare şi sprijinire unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003; totul cu aplicajea art. 33 lit. a) C. pen.

În actul de sesizare s-au reţinut în esenţă următoarele: în anul 2003, inculpaţii B.C. zis „C.", C.V. zis “V.”, C.M.S. zis “B.” şi C.F., au constituit un grup infracţional organizat, condus şi coordonat de inculpatul B.C. zis „C.", în scopul derulării unor activităţi având ca obiect traficul ilicit de droguri de mare risc, respectiv pastile ecstasy şi droguri de risc, respectiv cannabis şi haşiş, pentru obţinerea unor importante beneficii financiare.

La gruparea infracţională astfel constituită, au aderat inculpaţii H.Ş.O. zis “O.”, G.S.I. zis “G.”, D.F.C., E.C.C. zis “L.”, L.B.I. şi B.C. zis “N.”, care prin activităţile ilicite desfăşurate au sprijinit efectiv gruparea infracţională pentru atingerea scopului acesteia, respectiv vânzarea drogurilor de mare risc şi drogurilor de risc.

S-a reţinut în actul de sesizare că inculpatul B.C. a organizat şi condus activităţile legate de procurarea drogurilor şi împreună cu inculpatul C.V. au asigurat finanţarea procurării drogurilor. Comenzile privitoare la natura şi cantitatea drogurilor, precum şi sumele necesare procurării acestora, au fost transmise de cei doi inculpaţi către inculpaţii C.F. şi C.M.S., care, la rândul lor, contactau cărăuşul căruia îi transmiteau comanda şi banii- pentru procurarea drogurilor.

Drogurile erau procurate din spaţiul ex-iugoslav şi după ce erau introduse ilicit în ţară, de către, cărăuş, erau transportate la laşi şi predate inculpaţilor C.F. şi C.M.S., care le distribuiau către inculpaţii H.Ş.O. zis “O.”, G.S.I. zis “G.”, D.F.C., E.C.C. zis “L.”, L.B.I., şi B.C. zis “N.”, iar aceştia procedau la vânzarea drogurilor către consumatori.

S-a arătat că, în acest mod, gruparea infracţională a vândut constant droguri de mare risc şi droguri de risc în zona Moldovei în perioada 2003 - 2004, iar în perioada 15 aprilie - 09 iulie 2004, investigatori sub acoperire autorizaţi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., au procurat cantitatea de 458 comprimate ecstasy.

Activitatea inculpaţilor H.Ş.O. zis “O.”, G.S.I. zis “G.”, D.F.C., E.C.C. zis “L.”, L.B.I. şi B.C. zis “N.” a fost coordonată şi supravegheată de inculpaţii C.F. şi C.M.S., care procedau şi la încasarea sumelor obţinute din vânzarea drogurilor, o parte din aceşti bani fiind predaţi şi inculpaţilor B.C. şi C.V.

De asemenea, inculpaţii C.V., C.F., C.M.S., H.Ş.O. zis “O.”, G.S.I. zis “G.”, D.F.C., E.C.C. zis “L.”, L.B.I. şi B.C. zis “N.” au deţinut, în mod constant, fără drept, droguri, în vederea consumului propriu, în perioada 2003-2004.

Prin sentința penală 247 din 02 mai 2007 a Jud. CIuj-Napoca, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor C.F., C.V., C.M.S., H.Ş.O., G.S.I., E.C.C., D.F.C., B.C. şi L.B.I., din infracţiunea prev. şi ped. de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunile prev. de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 modif. prin Legea nr. 522/2004, cu aplic, art. 41 alin. (2)G.pen. şi art. 13 C. pen. Inculpatul C.F. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 8 ani închisoare: şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa; inculpatul C.M.S., a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa; inculpatul D.F.C. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi de mare risc în formă continuată, precum şi de aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat; totodată, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunilor de cumpărare şi deţinere de droguri de risc şi de mare fisc, fără drept, pentru consum propriu, în formă continuată; inculpatul' B.C. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi de mare risc în formă continuată, precum şi de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat; totodată, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunilor de cumpărare şi deţinere de droguri de risc şi de mare risc, fără drept, pentru consum propriu, în formă continuată; inculpatul L.B.I. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi de mare risc în formă continuată, precum şi de aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat; totodată, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunilor de cumpărare şi deţinere de droguri de risc şi de mare risc, fără drept, pentru consum propriu, în formă continuată; inculpatul E.C.C. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani şi 6 luni, pentru comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa; inculpatul H.Ş.O. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 7 ani, pentru comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa; inculpatul G.S.I. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani şi 6 luni, pentru comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa; inculpaţii C. (fost B.) C. şi C.V. au fost achitaţi în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi de mare risc în formă continuată, conducere şi finanţare a activităţii de trafic de droguri în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat; de asemenea, inculpatul C.V. a fost achitat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunii de deţinere de droguri de risc şi de mare risc, fără drept, pentru consum propriu, în formă continuată.

Împotriva soluţiei de mai sus, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj şi inculpaţii C.M.S., C.F., D.F.C., H.Ş.O., E.C.C.; inculpatul L.B.I. a declarat apel peste termenul prev. de art. 363 alin. (3) C. proc. pen., dar înăuntrul termenului prev. de art. 365 alin. (1) C. proc. pen.

Întrucât inculpatul D.F.C. a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate în Spania, fiind încarcerat în închisoarea Figueras/Gerona din data de 24 aprilie 2007 - filele 250, 289 dos.apel, vol. 1, din datele furnizate de autorităţile spaniole rezultând că, sus-numitul nu va putea fi pus la dispoziţia autorităţilor române decât după rezolvarea procesului aflat pe rolul instanţelor spaniole, prin încheierea penală f.nr. din data de 07 ianuarie 2001 a Curţii de Apel Cluj, s-a disjuns cauza privind apelul acestuia şi apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj relativ la acest inculpat, formându-se un nou Dosar cu nr. 38/33/2009.

Prin Dosarul penal nr. 100/A/20 octombrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj şi inculpaţii C.M.S., E.C.C. şi H.Ş.O., precum şi apelul peste termen declarat de inculpatul L.B.I.; totodată, a fost admis apelul inculpatului C.F., desfiinţată hotărârea atacată doar sub aspectul greşitei reţineri a stării de recidivă şi a revocării suspendării condiţionate faţă de acest inculpat, sus-numitul având în final de executat pedeapsa de 6 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe o durată de 3 ani.

Prin Dosarul penal nr. 18/A din 11 februarie 2010 pronunţată în Dosar nr. 38/33/2009 al Curţii de Apel Cluj, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi inculpatul D.F.C. Hotărârea a rămas definitivă prin Dosarul penal nr. 1489 din 19 aprilie 2010 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, prin respingerea ca nefondat a recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

În ce priveşte Dosarul penal nr. 100/A din 20 octombrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, aceasta a fost atacată cu recurs de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, precum şi de către inculpaţii D.F.C., L.B.I., C.F., H.Ş.O. şi C.M.S.

Prin Dosarul penal nr. 130 din 18 ianuarie 2011 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, fila 273 dos. recurs -, instanţa de recurs a luat act de retragerea recursului declarat de inculpatul D.F.C.

Totodată, prin Dosarul penal nr. 1372 din 06 aprilie 2011 pronunţată în acelaşi Dosar nr. 5328/117/2005 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, au fost admise recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de. Apel Cluj şi inculpaţii C.F., C.M.S., L.B.I. şi H.Ş.O. împotriva Dosarul penal nr. 100/A din 20 octombrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, extinse efectele recursurilor de mai sus şi cu privire la inculpaţii D.F.C., B.C., E.C.C., G.S.I., C.V. şi C. (fost B.) C., casată hotărârea atacată împreună cu Dosarul penal nr. 247 din 02 mai 2007 a Tribunalul Cluj, cauza fiind trimisă spre rejudecare la Tribunalul Cluj, doar sub aspectul încălcării de către prima instanţă, cu ocazia stabilirii încadrării juridice a faptelor prin sentinţă, a dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen., nulitate rămasă neobservată şi de către instanţa de apel.

În cursul urmăririi penale s-a procedat la efectuarea unor investigaţii complexe, care au constat în interceptarea convorbirilor telefonice, înregistrarea de imagini în mediul ambiental, audieri de martori cu identitate protejată, infiltrarea de investigatori sub acoperire în presupusa reţea, care, împreună cu colaboratorii acestora, au fost autorizaţi să procure droguri în diferite cantităţi, de la persoanele cercetate, precum şi efectuarea unor verificări care au avut ca obiect identificarea membrilor grupului infracţional organizat, stabilirea rolurilor acestora şi activităţile de trafic cu droguri concrete desfăşurate de fiecare dintre aceştia. De asemenea, s-au efectuat percheziţii la domiciliile inculpaţilor.

Inculpaţii (cu excepţia inculpaţilor D.F.C., L.B.I. şi B.C.) au fost reţinuţi în data de 10 octombrie 2004 şi arestaţi preventiv a doua zi de către Tribunalul Bucureşti. Inculpatul D.F.C. a fost arestat preventiv Ia data de 29 octombrie 2004, în timp ce faţă de inculpaţii L.B.I. şi B.C., Tribunalul Bucureşti a emis mandate de arestare în lipsă, după sesizarea instanţei de judecată la data de 8 februarie 2005.

Cauza a fost înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bucureşti sub nr. 943/2005, instanţă în faţa căreia, la termenul din data de 10 martie 2005, s-a invocat excepţia nulităţii mijloacelor de probă a declaraţiilor martorilor cu identitate protejată pe motivul nedepunerii la dosar a casetelor audio, a proceselor-verbale întocmite de procuror şi a plicurilor sigilate privind transcrierea convorbirilor. S-a mai invocat excepţia nulităţii procesului -verbal conţinând transcrierile de convorbiri telefonice (vol. II-IV d.u.p.), iar la data de 3 februarie 2005, Parchetul General a solicitat certificarea acestora pentru autorizaţii emise în perioada 2002-2003, însă, instanţa a respins această cerere prin Încheierea penală nr. 37/AI/2005 (filele 585-588, vol. I d.u.p.). Tribunalul Bucureşti a prorogat pronunţarea asupra acestor aspecte, iar la data de 11 aprilie 2005, a admis excepţia necompetenţei .teritoriale", şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului laşi, menţinând măsura arestării preventive a inculpaţilor.

La Tribunalul laşi, cauza a fost înregistrată sub nr. 3752/2005, iar la primul termen de judecată (28 aprilie 2005); s-a respins excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului laşi, cererea de restituire a dosarului la Parchet, precum şi-cererea de constatare a încetării de drept a măsurii arestării preventive. De asemenea, s-a respins excepţia nulităţii declaraţiilor martorilor cu identitate protejată ea neîntemeiată, precum şi excepţia privind nulitatea relativă: a proceselor-verbale ce conţin transcrierea convorbirilor-telefonice efectuate în cursul anilor 2002-2003, cu privire la care, instanţa a reţinut că, s-au efectuat cu respectarea dispoziţiilor legale în -vigoare: la :acea dată. De asemenea, s-a reţinut că acesta a fost şi motivul pentru care" Tribunalul Bucureşti, prin încheierea din data de 3 februarie 2005, a respins-solieitarea Parchetului de certificare a acestor convorbiri, deoarece la data când au fost efectuate, legea nu prevedea necesitatea certificării lor de către instanţă. S-a mai arătat că, faptul că, aceste interceptări au fost făcute într-un alt dosar, va fi avută în vedere la soluţionarea fondului cauzei.

După audierea inculpaţilor şi a martorilor G.F.E. şi l.D. (filele 299, 300) la termenele de judecată din datele de 26 mai 2005 şi 23 iunie 2005, la acest ultim termen, instanţa a încuviinţat o serie de probe şi a dispus revocarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii C. (fost B.) C. şi C.V. şi înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru inculpaţii C.F., C.M.S., H.Ş.O., D.F.C., G.S.I. şi E.C.C. Recursul declarat de parchet împotriva aceste încheieri a fost respins de Curtea de Apel laşi prin Decizia nr. 428 din 27 iunie 2005.

Între timp, la data de 16 iunie 2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus strămutarea: judecării cauzei la Tribunalul Cluj, cu menţinerea actelor îndeplinite până la acel moment.

După înregistrarea cauzei pe rolul Tribunalului Cluj sub nr. 5435/2005, având în vedere că ultima încheiere a Tribunalului laşi era ulterioară soluţionării cererii de strămutare, în şedinţa de judecată din data de 15 septembrie 2005, s-a pus din oficiu în discuţia contradictorie a părţilor, valabilitatea actelor îndeplinite în cauză, în faţa Tribunalului laşi, potrivit dispoziţiilor art. 60 alin. (4) rap. la art. 42 alin. (3) C. proc. pen., apreciindu-se că toate acestea au fost menţinute în cauză.

Pe parcursul judecăţii în.faţa Tribunalului Cluj, în primul ciclu procesual s-au administrat următoarele mijloace de probă, pe care instanţa le apreciază ca fiind valabile şi au fost menţinute în cauză, având în vedere şi hotărârea Înaltei Curții de Casație și Justiție, în ale cărei considerente nu s-a dispus în mod expres desfiinţarea acestora:

- s-a procedat ia audierea nemijlocita de către instanţă un număr de 16 martori: C. (V.) G.-B.l., zis “N.T.” (fila 141, vol. l), B.P., zis “T.” (fila 142, vol. l), M.L. zis „L.” (fila 143, vol. I), F.G., zis „J.” (fila 144, vol. l), L.M. zis „N.” (fila 145, vol. l), L.A., zis “A.” (fila 146, vol. l), M.C. (fila 147, vol. 1), P.D.C. (fila 191, vol. l), P.L.C. (fila 192, vol. l), B.l.(fila 190, vol. l), T.A. (fila 257, vol. l), C.G.C. (fila 258, vol. l), P.C. (fila 141, vol. II), R.G. (fost învinuit în,

- dosar - fila 411, vol. II), S.C. (fila 622, vol. III). Marea majoritate a acestor martori apăreau în declaraţiile martorilor cu identitate protejată, ca fiind persoane care furnizau droguri pe raza municipiului laşi, având legături cu inculpaţii din prezenta cauză;

- a fost audiată prin comisie rogatorie la Tribunalul laşi, martora S.C.N., mătuşa inculpatului E.C.C. (fila 496, vol. II);

- au fost vizionate în prezenţa apărătorilor şi a procurorilor, casetele video depuse la dosarul cauzei, conţinând imagini înregistrate în mediul ambiental în timpul misiunilor operative ale investigatorilor acoperiţi, în perioada 24 aprilie 2004-8 iulie 2004, cele constatate fiind consemnate în procesul - verbal de la filele 563- 565, vol. II;

- s-a efectuat adresă la compania „O.R.", pentru a se afla cine a fost în cursul anijor 2003-2004, titularul posturilor telefonice (numere de telefon care apăreau în procesele-verbale întocmite de investigatorii cu identitate protejată - fila 186, vol. I, dosar instanţă) şi Ia Romtelecom, pentru a se afla cine este titularul postului telefonic X, de la care au fost contactaţi în câteva rânduri investigatorii acoperiţi, stabilindu- se că, acesta din urmă aparţine martorei S.C.N., mătuşa inculpatului E.C.C., aspect confirmat şi de martoră însăşi (fila 496, vol. II);

- pentru considerentele expuse în încheierea din data de 13 februarie 2006, (filele 277-280 vol. l, dosar instanţă), s-a dispus audierea martorilor cu identitate protejată în modalitatea prevăzută de art. 86² alin. (2) C. proc. pen. anterior modificării acestuia prin dispoziţiile Legii nr. 356/2006, având în vedere că, la Tribunalul Cluj nu exista aparatura tehnică necesară audierii nemijlocite a acestor martori.

Apărarea a avut însă posibilitatea să depună întrebările în scris, lucru pe care l-au făcut toţi apărătorii inculpaţilor, cu excepţia apărătorilor inculpaţilor H. şi G. (filele 259-276, fila 316, vol. I).

Având în vedere obiectul prezentei cauze, aşa cum a fost calificat de către organele de urmărire penală (trafic de droguri săvârşit în interiorul unei reţele de crimă organizată), precum şi declaraţiile constante ale martorilor cu identitate protejată în sensul că, s-ar simţi în primejdie dacă identitatea lor reală ar fi cunoscută, s-a apreciat că, este prioritară protejarea acestora şi că, în acest scop, dreptul la apărare poate suferi anumite limitări, sens în care s-a exprimat şi C.E.D.O. în jurisprudenţa ei constantă. Există situaţii când se poate aprecia de instanţele interne că interesele reclamantului (acuzatului) sunt mai puţin importante decât cele ale garantării securităţii martorilor.

Cu privire la critica adusă de către apărători, în primul ciclu procesual, fată de stabilirea acestei modalităţi de audiere a martorilor cu identitate protejată în prezenta cauză, tribunalul a reţinut, în concordantă cu jurisprudenţa C.E.D.O., că optica justiţiabililor cu privire la echitatea desfăşurării unui proces nu este de neglijat, dar nu joacă un rol decisiv în această direcţie; eventualele aprehensiuni ale acestora, dacă ele există, spre exemplu, în legătură cu caracterul echitabil al procedurilor la care participă, trebuie să poată fi.considerate justificate obiectiv, (cauza Kraska c/ Elveţiei). Exigenta echităţii priveşte însă ansamblul procedurii, nelimitându-se la audierea contradictorie a părţilor (cauza Edwards c/ Regatului Unit).

Principiul egalităţii armelor presupune că, fiecărei părţi trebuie să îi fie oferită posibilitatea rezonabilă de a-şi susţine cauza în condiţii care să nu o plaseze în situaţii de net dezavantaj fată de „adversarul" ei (cauza Ankerl c/Elveţiei, Kressc c/Frantei). în procesele penale, reglementările procedurale urmăresc, în primul rând, să protejeze persoana acuzată de riscurile abuzului de putere din partea organelor de urmărire, astfel că, apărarea apare ca fiind cea mai susceptibilă să sufere de lacunele şi impreciziile acestor reglementări (cauza Platakou c/ Greciei).

Totuşi, cunoscând conţinutul declaraţiilor martorilor cu identitate protejată încă din faza de urmărire penală, apărarea a fost informată şi a avut posibilitatea de a adresa toate întrebările pe care Ie-a crezut de cuviinţă în scris, astfel încât, nu se poate pune problema inegalităţii de arme cu Ministerul Public.

În plus, principiul sus-mentionat, nu se aplică între părţi şi tribunal. Martorul anonim trebuie să fie ascultat de un judecător independent şi imparţial, care cunoaşte identitatea sa şi care poate să facă o apreciere nuanţată, atât asupra raţiunilor pentru care martorul vrea să îşi păstreze anonimatul, cât şi asupra credibilităţii sale. Ca atare, principiul egalităţii armelor este substituit de principiul echităţii procesului garantat de judecător. Tribunalul trebuie să asigure echilibrul necesar desfăşurării unui proces echitabil, în special în privinţa comunicării între părţi a tuturor pieselor dosarului care vor servi la adoptarea deciziei sale, lucru, care, în prezenta cauză, a fost asigurat de către instanţă care a acordat un termen rezonabil apărării (înainte de prima audiere a martorilor anonimi) pentru a-şi formula întrebările.

Cu privire la pretinsa încălcare a.principiului contradictorialităţii prin stabilirea acestei modalităţi de audiere, instanţa retine că, o procedură contradictorie implică în esenţă posibilitatea pentru părţile unui proces de a lua cunoştinţă" de toate piesele şi observaţiile prezentate judecătorului,-de natură să-i influenţeze decizia şi de a le discuta (cauza J.J./C/Ţărilor de Jos).

Admisibilitatea, administrarea şi pertinenta probelor sunt probleme ce trebuie reglementate de dreptul intern, însă procedura în ansamblul ei trebuie să aibă un caracter echitabil (cauza Teixeira de Castro c/ Portugaliei). în mod normal, elementele de probă trebuie să fie produse în fata acuzatului, în şedinţă publică, în vederea unei dezbateri contradictorii, însă din acest principiu nu se poate trage concluzia că, pentru a servi ca mijloc de probă, declaraţia unui martor va trebui întotdeauna să fie luată de instanţă şi în public.

De aceea, audierea în acest mod a martorilor, cu identitate protejată; nu este, în sine, incompatibilă cu dispoziţiile art. 6 din C.E.D.O., sub rezerva respectării dreptului Sa apărare, care impune să i se dea acuzatului ocazia adecvată şi suficientă să conteste mărturia ce îl incriminează şi să-l fi putut interoga în vreun fel pe autorul ei la momentul, depunerii acesteia, sau la un moment ulterior (cauza Delta c/ Franţa, Ludi c/Suisse).

Din totalul martorilor cu- identitate- protejată audiaţi în cursul urmăririi penaie, a fost:posibilă audierea, în primul ciclu procesual, atât în primă instantă, cât şi în apefdoara doi dintre aceştia, respectiv P.D., (fila 308, vol. l dos. fond, filele 94-97 vol. III dos. apel) şi A.G. (fila 309, vol. l dos. fond, filele 88-93, vol. lll-dos. apel). Ceilalţi martori cu identitate protejată nu au mai fost prezentaţi de către parchet, în pofida demersurilor repetate ale,instanţei de judecată, comunicându-se că, atât martorii, cât şi colaboratorul V.B., nu mai pot fi contactaţi sau găsiţi din motive obiective (schimbat domicilii, plăţi din țară), cu toate diligentele depuse de către organele de urmărire penală (fila 429, vol. II).

Aşa cum se va arăta ulterior, depoziţiile acestor martori urmează a fi analizate coroborat cu restul probelor administrate în dosar, deoarece, chiar dacă s-a consacrat în jurisprudenta C.E.D.O. că, utilizarea unor astfel de declaraţii pentru a motiva o hotărâre de condamnare nu este de principiu incompatibilă în orice situaţii cu dispoziţiile convenţiei, o hotărâre nu poate fi întemeiată în mod exclusiv sau determinant pe astfel de declaraţii (cauza Van Mechelen ş.a. contra Ţărilor de Jos).

- din aceleaşi considerente şi văzând şi dispoziţiile art. 224⁴ alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus audierea, în aceeaşi modalitate şi a investigatorilor acoperiţi P.M. (filele 520-521, vol. II), S.G. (fila 522, vol. II), G.A. (filele 523-525, vol. II) şi R.O. (filele 526-527, vol. II), prin încheierea din data de 30 noiembrie 2006 (filele 480-482, vol. II). Şi de această dată s-a acordat apărării un termen de două săptămâni pentru a formula în scris întrebările, însă niciunul dintre apărători nu a depus la dosarul cauzei întrebări pentru cei patru investigatori.

Referitor la sus-numiţi, de precizat este şi faptul că, au fost audiaţi şi în primul ciclu procesual al apelului (filele 67-87 vol. 111 dos. apel)

- nu a mai fost posibilă audierea martorilor A.M.C. (filele 450-451, vol. II) şi Ganea Jonuţ (fila 466, vol. II dosar instanţă), întrucât, aceştia au plecat din ţară.

Inculpaţii nu au recunoscut comiterea faptelor pentru care au fost trimişi în judecată (cu excepţia unor infracţiuni de consum de droguri, recunoscute nuanţat doar.de către unii. dintre ei) şi au invocat fiecare apărări proprii, atât pe fondul cauzei, cât şi pe cale de excepţii procedurale, apărări ce au fost analizate în contextul examinării infracţiunilor reţinute în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi.

Starea de fapt:

Instanţa a prezentat activitatea fiecărui inculpat prin prisma celor reţinute în actul de sesizare şi a probelor administrate în faţa instanţei de judecată:

Pentru o înţelegere mai., exactă, a acestor aspecte, s-a prezentat schematic structura ierarhizată-a grupului infracţional, aşa cum acesta a fost descris de către procurori:

C. (fost B.) C., C.V.-finanţatorii grupării şi cei care procurau drogurile mai ales prin intermediul martorului B.I., în special din spaţiul ex-iugoslav;

C.F., C.M.S. -preluarea drogurilor, distribuirea către dealerii de cartier, cărora le trasau sarcini şi de la care încasau sumele provenite din vânzarea acestora.

D.F.C., L.B.I., G.S.I., H.Ş.O., E.C.C., B.C. - furnizorii de droguri către cumpărătorii direcţi şi consumatori şi cei care încasau direct de la aceştia sumele de bani obţinute din vânzarea drogurilor.

S-a reţinut pe baza declaraţiilor martorilor cu identitate protejată „T.S." şi „I.I." că, inculpaţii C. (fost B.) C. zis „C.",, C.V. zis “V.” (fost C.), C.F. şi C.M.S. zis “B.” s-au constituit într-un grup infracţional organizat în scopul derulării de activităţi ilicite având ca obiect traficul de droguri, toate operaţiunile ilicite fiind organizate şi conduse de inculpatul C. (fost B.) C. zis „C."

Cea mai mare parte a drogurilor, respectiv pastile ecstazy şi cannabis, erau introduse în România din spaţiul ex-iugoslav şi apoi transportate la laşi unde erau vândute către consumatori. Astfel, inculpaţii B.C. zis „C." şi C.V. zis “V.” hotărau natura şi cantitatea drogurilor care urmau să o achiziţioneze şi finanţau procurarea acestor droguri, banii şi comanda pentru droguri fiind transmise către inculpaţii C.F. şi C.M.S. zis “B.”, care la rândul lor contactau cărăuşul, în persoana numitului B.I. zis “N.T.”, cel mai important transportator de droguri din Iaşi, căruia îi transmiteau comanda şi banii.

În continuare, cărăuşul se deplasa singur sau însoţit de alte persoane în ex-lugoslavia, de unde procura drogurile, pe care le introducea ilicit în ţară şi apoi le. transporta la laşi, predându-le inculpaţilor C.F. şi C.M.S. zis “B.” Drogurile primite de aceştia erau transmise către inculpaţii H.Ş.O. zis “O.”, B.C. zis “N.”, L.B.I., iar aceştia le distribuiau către consumatori, banii încasaţi erau predaţi inculpaţilor C.F. şi C.M.S. zis “B.”, care la rândul lor predau o parte din sumă inculpaţilor C. (fost B.) C. zis „C." şi C.V. zis “V.”

1. Activitatea infracţională a inculpaţilor B.C. şi C.V.

Cei doi inculpaţi au negat în mod constant apartenenţa sau participarea lor în Vreun fel la vreo grupare organizată care are ca obiect traficul de droguri pe raza municipiului laşi.

Conform actului de sesizare, aceştia ar fi fost şefii reţelei, cei care angajau şi negociau cumpărarea drogurilor în principal din spatul ex-iugoslav. Potrivit anchetatorilor, cei doi nu intrau niciodată în contact direct cu drogurile, ci trasau doar sarcini celorlalţi membrii ai reţelei. Aceste aspecte au fost reţinute în principal pe baza declaraţiilor martorilor cu identitate protejată I.I., T.S., M.L., T.I., G.C., P.D. şi A.G.. De asemenea s-au avut în vedere informaţiile obţinute pe plan operativ de către investigatorii sub acoperire, inserate în procesul-verbal întocmit de aceştia la data de 21 octombrie 2004. S-a mai arătat că inculpatul B.C. zis „C.", fost sportiv de performantă -practicant de lupte libere - fost plutonier de poliţie, a devenit în ultimii ani una dintre cele mai cunoscute persoane ale lumii interlope ieşene, notorietatea sa datorându-se infracţiunilor de mare violenţă săvârşite în tară şi străinătate, împreună cu alte persoane din anturajul său. Notorietatea „Clanului C." ca fiind cel mai violent din laşi a fost explicată de unii martori cu identitate protejată, care, cu ocazia audierii lor în cauză, au relatat săvârşirea unor fapte de mare violentă, în stil mafiot, de membrii acestui grup infracţional organizat.

Astfel, de exemplu, martorul cu identitate protejată “A.G.” a declarat că, în perioada 1997 - 1999 inculpatul B.C., înarmat cu un pistol automat, împreună cu apropiaţi ai săi, înarmaţi cu săbii ninja şi cuţite, au pătruns în hotelul N.G. din localitatea Lotz, Polonia, şi i-au tâlhărit pe toţi cetăţenii români cazaţi, care se aflau în străinătate la muncă, deposedându-i de banii şi bijuteriile pe care aceştia le deţineau.

Acelaşi martor a relatat că .în anul 2002 sau 2003, inculpatul B.C. împreună cu inculpatul C.V. şi fratele acestuia C. Petronel au bătut în parcarea magazinului Mall din laşi un cetăţean italian, în vârstă de 60 ani şi un cetăţean francez, cărora le-au cerut suma de 500 dolari SUA cu taxă de protecţie, ocazie cu care inculpatul B.C. l-a ameninţat pe cetăţeanul francez că, dacă nu plăteşte o să-i pună o „ventuză" sub maşină, adică o bombă (vol. I fila 471).

Audiat în faţa instanţei, martorul a relatat că aceste informaţii, la fel ca şi restul datelor:despre inculpaţii din.dosar, Ie-a aflat „din" auzite" întrucât se vorbea despre .acest lucru pe raza municipiului laşi, în timp ce martorul P.D., care a afirmat .că îi cunoaşte personal pe cei doi inculpaţi, nu a fost în măsură să-| recunoască.pe inculpatul C.V. în fotografia care i-a fost prezentată.de către instanţă cu prilejul audierii sale (fila 289 d.u.p.), deşi aceasta este o fotografie relativ recentă a inculpatului.

S-a mai arătat-în actul:de sesizare că;Scuipaţii au o notorietate negativă pe raza municipiului laşi, că ar fi bănuiţi de comiterea unor infracţiuni de o maximă violenţă atât în ţară, cât şi în străinătate şi că la locuinţa lor s-au găsit articole din ziare în care se face referire la modul de organizare şi acţiune a unor grupări criminale celebre, de unde a reieşit că aceştia aveau preocupări constante în aceeaşi direcţie.

Judecătorul nu poate însă să îşi întemeieze soluţia pe informaţii indirecte sau pe hotărâri anterioare ce îl privesc pe acuzat (cauza Baragiola c/Elveţiei). Conform jurisprudenţei C.E.D.O. (cazul Ludi c/Elveţiei), trebuie să existe unele raţiuni pentru care acuzatul să fie bănuit că ar fi un traficant de droguri (cazier, deschiderea unei anchete preliminare, găsirea unor droguri asupra sa sau la domiciliul său, procurarea de droguri direct sau prin intermediari, cercetarea activităţii infracţionale a acestuia sau instigarea la comiterea unei astfel de infracţiuni). Prin urmare, instanţa va analiza învinuirile ce li se aduc inculpaţilor prin prisma coroborării tuturor acestor.din urma aspecte şi pe baza materialului probator din dosar, cu menţiunea că, potrivit art. 200 C. proc. pen., probele administrate în faza de urmărire penală servesc doar ca temei pentru trimiterea în judecată, pfobaţiunea trebuind să fie confirmată în cursul judecăţii în condiţii de publicitate, oralitate şi contradictorialitate.

Cu privire la activitatea propriu-zisă a membrilor reţelei, investigatorii sub acoperire au efectuat mai multe tranzacţii autorizate de procuror, dintre care au fost fixate pe suport .video cele din datele de 25 aprilie, 6 mai, 4 iulie şi 8 iulie 2004. La aceste tranzacţii s-a reţinut că au participat inculpaţii E.C., B.C., L.B.l., G.S., C.F., H.Ş.O. şi D.F.C.

Implicarea inculpaţilor B.C. şi C.V. în activitatea infracţională a fost reţinută pe baza declaraţiilor martorilor cu identitate protejata și nici o altă probă directă nu a condus la stabilirea fără dubiu şi dincolo de orice îndoială rezonabilă a vinovăţiei acestora.

Din cuprinsul declaraţiilor' investigatorilor acoperiţi date în faţa instanţei de judecată a rezultat că-aceştia „au auzit" de gruparea infracţională de la laşi cunoscută sub numele de “Clanul C.” cu prilejul instructajului efectuat înainte de misiune ori din afirmaţiile colaboratorului V.B., persoană care de asemenea nu a putut fi audiată în cauză în mod nemijlocit de către'instanţă. Investigatorii sub acoperire nu au-intrat niciodată în contact direct cu cei doi inculpaţi, iar datele despre posibila lor implicare în activitatea infracţională le-au parvenit acestora din relatările unor persoane, relatări făcute cu ocazia întâlnirilor pe care le-au avut în timpul misiunii.

Din declaraţia investigatorului acoperit G.A. a reieşit în mod clar că, în afara datelor furnizate de colaboratorul V.B., restul datelor au fost obţinute în cadrul muncii informativ-operative, în general din surse ocazionale şi de la alte persoane, din discuţii „deducându-se" ca această reţea ar fi coordonată de fraţii mai mari ai familiei C. Acelaşi investigator a arătat că nuîşi mai aminteşte exact dacă i-au fost menţionate numele celor doi inculpaţi, dar că se vorbea că, fraţii C." sunt foarte- puternici pe raza municipiului laşi şi au foarte mare influenţă în zonă.

În acest context trebuie menţionată împrejurarea că, după arestarea inculpaţilor, la data de 21 octombrie 2004, investigatorii sub acoperire P.M. şi G.A. au întocmit un proces-verbal în care s-a menţionat pentru prima, dată numele inculpaţilor C. (fost B.) C. şi C.V. (filele 435-437, vol. l d.u.p.). Prin urmare, rezultă că, faţă de cei doi. inculpaţi, nu au fost efectuate până la acel moment, acte premergătoare în cauză.

În acest proces-verbal se face referire şi la alţi membrii ai familiei C. şi nu doar la cei doi inculpaţi, respectiv au fost menţionate numele lui C.P. şi C.A., persoane care însă nu.au fost cercetate în această cauză, deşi numele lui C.P. apare şi în unele declaraţii ale martorilor cu identitate protejată, în acelaşi context al posibilei implicări în traficul de droguri şi traficul de persoane.

Aceste aspecte cuprinse în procesul verbal au fost obţinute, aşa cum s-a menţionat, prin metode specifice de investigare aflate la îndemâna ofiţerilor de poliţie, însă pentru a se putea reţine vinovăţia inculpaţilor, în cauză trebuie să existe şi alte probe certe în acest sens.

Potrivit jurisprudenţei C.E.D.O., punerea în balanţă a intereselor apărării şi a argumentelor ce militează în favoarea menţinerii anonimatului martorilor pune probleme deosebite atunci când aceştia aparţin forţelor de poliţie ale statului. Dacă este adevărat că interesele acestora, ca şi ale familiilor lor, alături de asigurarea operaţionalităţii lor viitoare merită toată protecţia dispoziţiilor Convenţiei, trebuie admis şi că situaţia lor diferă într-o anumită măsură de situaţia unui martor dezinteresat sau de aceea a victimei. Ei au o îndatorire generală de subordonare faţă de autorităţile executive statale, de obicei în legătură cu Ministerul Public şi de aceea mărturia lor va fi luată în considerare doar în condiţii excepţionale şi doar în măsura în care se coroborează temeinic cu alte mijloace de probă administrate în cauză. în plus, o hotărâre de condamnare nu se poate fundamenta exclusiv sau într-o măsură determinantă pe depoziţiilor investigatorilor sau a martorilor cu identitate protejată.

Pe lângă împrejurarea că nu a mai fost posibilă în instanţă audierea colaboratorului V.B. şi a; unui număr de 5 martori cu identitate protejată care făceau referiri exprese la cei doi inculpaţi şi care îi indicau ca fiind persoanele care conduc şi coordonează întreaga activitate infracţională, instanţa a mai constatat că, în cursul urmăririi penale, pe baza unor astfel de date, s-a încercat efectuarea unei livrări supravegheate a unui transport de 13.000 comprimate „Ecstasy" (tranzacţie despre care s-a presupus că a fost negociată de inculpaţii C. fost B.C. şi C.V.), pentru care s-a solicitat sprijinul autorităţilor germane, austriece, ungare şi a autorităţilor competente din Serbia şi Muntenegru (filele 589-607 vol. l d.u.p.). Această livrare însă nu s-a realizat, astfel încât, nu se poate aprecia că cele învederate de către parchet în acest sens ar fi reale. Mai mult, s-a reţinut că la această livrare ar urma să participe o persoană pe nume S.C. care a arătat însă, fiind audiat la data de 12 aprilie 2007 în faţa instanţei, că nu-i cunoaşte pe inculpaţii din acest dosar. Există la dosar o adresă a M.A.I. I.G.P. - D.G.C.C.O.A. către Ministerul Public (filele 41-44, vol. I d.u.p.) care ar fi de natură să confirme aceste informaţii, însă aceasta nu poartă nici un număr de înregistrare şi nu menţionează data la care a fost emisă, astfelîncât nu se poate stabili cu certitudine la ce moment s-a făcut prima dată referire în dosar la implicarea inculpatului C. (fost B.C.) în această activitate.

Din procesul-verbal întocmit la data de 15 decembrie 2004 (filele 566-568, vol. l d.u.p.), a reieşit de asemenea că în agenda telefonică a inculpatului C. (fost B.) C. nu figurau numerele de telefon ale restului inculpaţilor din prezenta cauză, cu excepţia celor care îi sunt rude, astfel încât nu se poate stabili nicio conexiune directă a acestuia cu restul membrilor reţelei.

De asemenea, cu ocazia efectuării percheziţiilor domiciliare şi corporale la locuinţele şi asupra celor doi inculpaţi, nu s-au descoperit droguri sau alte elemente de natură săcconducă la concluzia că ar exista indicii că aceştia sunt autorii faptelor reţinute în sarcina lor sau au vreo legătură cu traficul de droguri.

Cu privire la infracţiunea de deţinere de droguri în vederea consumului propriu prev. de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 142/2000, modif. prin Legea nr. 522/2004, această învinuire a fost reţinută în sarcina inculpatului C.V. în"-.principal pe baza unor convorbiri telefonice, purtate de. către inculpat în perioada septembrie - noiembrie 2002.

Inculpatul, prin apărătorul său, a contestat valabilitatea interceptărilor acestor convorbiri telefonice, arătând că acestea au fost făcute într-un alt dosar aflat pe rolul organelor judiciare ieşene şi că autorizata a vizat o altă persoană decât inculpatul C.V., respectiv pe numitul C.V.L. din laşi.

De principiu, tribunalul a reţinut că interceptarea acestor convorbiri telefonice cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la acea dată, respectiv pe baza unei autorizaţii emisă de către procuror, autorizaţie care a fost prelungită.de trei ori pe o durată de câte 30 de zile (vol. IV d.u.p.), este conformă cu dispoziţiile legale şi nu este afectată de nulitate sub acest aspect.

Mai mult, potrivit prevederilor art. 91² alin. (5) C. proc. pen., convorbirile sau comunicările interceptate şi înregistrate pot fi folosite şi în alte cauze penale, dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii concludente şi utile cu privire la săvârşirea unei alte infracţiuni dintre cele prevăzute la art. 9¹¹ alin. (1) şi (2) C. proc. pen. (această chestiune vizând toate interceptările telefonice la care se face referire în cauză).

Pe de altă parte însă, există alte motive pentru care aceste mijloace de probă nu pot fi valorificate,în prezenta cauză.

În primul rând, aşa cum a reieşit din actele dosarului de urmărire penală, atât autorizaţia propriu-zisă (având nr. S/206/1/8/2002), cât şi prelungirile ulterioare din datele de 25 septembrie, 22 octombrie şi 21 noiembrie 2002, au fost într-adevăr emise pe numele unei alte persoane decât inculpatul C.V. (fost C.). Chiar dacă ulterior, la data de 21 ianuarie 2003, s-a întocmit un proces-verbal de către procuror, prin care s-a dispus în temeiul art. 195 C. proc. pen. îndreptarea erorii materiale strecurată în actele sus-mentionate cu privire ia datele persoanei cu privire la care s-a efectuat interceptarea (fila 9 vol. IV d.u.p.), tribunalul apreciază că, în speţă nu se poate vorbi de o eroare materială deoarece, datele de identitate ale persoanei pe care o vizează interceptarea sunt un element esenţial. în condiţiile în care este vorba de o ingerinţă a statului în viata privată a unei persoane, această măsură trebuie să fie luată cu maximă precauţie, fiind de neconceput ca pe parcursul a patru luni de zile să se emită o autorizaţie şi să fie prelungită pentru o altă persoană decât cea vizată.

Dincolo de acest aspect, în al doilea rând, inculpaţii au fost trimişi în judecată în prezentul dosar pentru infracţiuni presupus a fi fost comise în perioada 2003 - 2004, însă interceptările sus-mentionate datează din cursul anului 2002 şi vizează deci o perioadă de timp anterioară celei deduse judecăţii, astfel încât, raportat la limitele sesizării instanţei, aceste mijloace de probă nu ar fi avut oricum relevantă în cauză.

În plus, potrivit declaraţiei inculpatului din faţa instanţei de judecată din data de 22 mai 2005, acesta a arătat că, la momentul arestării sale, a solicitat procurorului, să i se recolteze probe de sânge în vederea efectuării analizelor de laborator pentru a se constata dacă este sau nu consumator de droguri, însă această.solicitare i-a fost respinsă.

De cealaltă parte, din declaraţiile co-inculpaţilor din prezentul dosar care nu sunt rude cu cei doi inculpaţi, precum şi din declaraţiile martorilor audiaţi nemijlocit în faţa instanţei C. (V.) G., B.l., zis “N.T.” (fila 141,. vol. l), B.P., zis “T.” (fila 142, vol. l), M.L. zis „L.” (fila 143, vol. l), F.G., zis „J.” (fila 144, vol. l), L.M. zis „N.” (fila 145, vol. l), L.A., zis “A.” (fila 146, vol. l), M.C. (fila 147, vol. l), P.D.C. (fila 191, vol. l), P.L.C. (fila 192, vol. l), B.l. (fila 190, vol. l), T.A. (fila 257, vol. l), P.C. (fila 410, vol. II), S.C. (fila 622,.vol. III), a rezultat că niciuna dintre aceste persoane nu. îi.cunosc înrriod direct pe inculpaţii C. (fost B.) C., şi V.C.V. Marea majoritate a acestor martori apăreau în declaraţiile marjorilor cu identitate protejată ca fiind persoane care furnizau droguri pe-jaza municipiului [aşi, având legături cu toţi inculpaţii din prezenta cauză,, membri ai familiei C.

Câtă vreme însă, în agendele telefonice ale acestor doi inculpaţi nu figurau numerele de telefon ale persoanelor sus-menţionate şi nu există nicio altă dovadă că aceştia ar fi avut sau ar fi întreţinut vreo legătură, de orice natură, cu respectivii, instanţa a apreciat că aspectele relatate de către martorii cu identitate protejată în sens contrar nu corespund realităţii, neexistând nicio altă probă cu care aceste declaraţii să poată fi coroborate. Numele celor doi inculpaţi nu apar nici măcar în convorbirile telefonice care îi privesc, pe inculpaţii C.F. şi C.M.S. cu referire la o minimă implicare a acestora în activităţile infracţionale ce le-au fost reţinute în sarcină.

În acelaşi timp, chiar dacă unele aspecte din declaraţiile martorilor audiaţi nemijlocit în faţa instanţei în ceea ce îi priveşte pe restul inculpaţilor nu corespund întrutotul realităţii şi sunt contrazise de alte probe administrate în cauză (care au fost prezentate la momentul când se va analiza situaţia celorlalţi inculpaţi), nu există niciun fel de alte indicii că aceştia ar fi cunoscut ceva despre implicarea inculpaţilor C. (fost B.) C. şi C.V. în activităţi de trafic de droguri pe raza municipiului laşi.

Ca o menţiune finală, instanţa subliniază faptul că, în faza de urmărire penală a mai fost identificat,greşit, un alt membru al familiei C. (R.G., fost C.) ca făcând parte din această grupare, acesta fiind şi reţinut o perioadă de 24 ore (filele 410-412 vol. I d.u.p.). Ulterior, s-a constatat că acesta a fost confundat cu inculpatul D.F.C., dispunându-se faţă de acesta scoaterea de sub urmărire penală, în temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. Această confuzie a fost cel mai probabil posibilă datorită notorietăţii negative pe care membrii familiei C. o au pe raza municipiului laşi.însă; aşa cum - s-a arătat anterior, nu există probe certe de vinovăţie: care să poată: conduce Ia concluzia indubitabilă că inculpaţii C. (fost B.) C. şi C.V. sunt autorii infracţiunilor reţinute în/sarcina lor în prezenta cauză.

2. Activitatea infracţională a inculpaţilor C.M.S., zis „B."; C.F., D.F.C. L.B.I., B.C., E.C.C., H.Ş.O. şi G.S.I.

În ce priveşte activitatea infracţională a acestor inculpaţi, lucrurile sunt sensibil diferite, întrucât, declaraţiile martorilor cu identitate protejată şi ale investigatorilor se coroborează sub multe aspecte cu restul materialului probator administrat.

Potrivit rechizitoriului, primii doi inculpaţi făceau legătura dintre inculpaţii C., (fost B.) C. şi C.V., consideraţi „capii reţelei-; şi restul inculpaţilor, care practic erau dealerii de cartier. Probele administrate în cauză au relevat însă, în opinia instanţei, o altă stare de fapt şi dovedesc într-adevăr existenţa unui grup infracţionalyorganizat, condus şi finanţat de inculpaţii C.F. şi C. Mihaî Silviu (cumnat al celorlalţi trei inculpaţi), grup care acţiona pe raza municipiului laşi, în principal sub coordonarea primului dintre ei. Acesta avea legături strânse cu restul inculpaţilor din prezenta cauză; se implica activ în procurarea de droguri, stabilirea cantităţilor şi a preţurilor la care acestea erau distribuite, în timp ce inculpatul C.M.S. negocia tranzacţiile internaţionale din spaţiul ex-iugoslav, prin intermediul unor martori din prezenta cauză la care s-a făcut pe rând referire.

Înainte de a trece la analiza materialului probator privind pe restul inculpaţilor, se impune a se preciza că. faţă de aceştia au fost avute în vedere la pronunţarea hotărârii şi declaraţiile martorilor cu identitate protejată care nu au putut fi audiaţi în mod nemijlocit de către instanţă, în măsura în care aspectele din aceste declaraţii se coroborează cu restul probelor administrate în cauză.

Faptul că martorul anonim a fost de negăsit pentru a fi audiat în faţa instanţei nu conduce la paralizarea procedurii, dacă instanţele au utilizat toate mijloacele juridice oferite de normele interne pentru a asigura prezenţa martorului în discuţie şi dacă declaraţia acestuia nu este singurul element de probă care stă la baza condamnării (cauza Calabro c/a Italiei şi Germaniei).

În acest sens, în prezenta cauză, în primul ciclu procesual, instanţa de judecată a făcut demersuri repetate pentru a asigura prezenţa acestora şi audierea lor nemijlocită de către preşedintele completului, de la termenul de judecată din data de 13 februarie 2006 şi până la termenul de judecată din data de 2 noiembrie 2006. Din cursul lunii iunie 2006 (fila 382, vol. II) până în noiembrie 2006, s-a comunicat instanţei de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. că martorii nu mai pot fi prezentaţi din motive obiective, în final arătându-se că furnizarea sau comunicarea unor date suplimentare despre motivele imposibilităţii de prezentare ar fi de natură să pericliteze viaţa şi integritatea corporală a martorilor şi a familiilor acestora (fila 429, vol. II, dosar instanţă).

În consecinţă, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen., dând citire declaraţiilor acestor martori în şedinţa publică din data de 8 martie 2007 (filele 604-606, vol. III), inculpaţii arătând la acel moment că nu mai au de făcut alte declaraţii suplimentare în cauză.

De asemenea, nici în calea de atac a apelului din primul ciclu procesual, nu a fost posibilă audierea martorilor cu identitate protejată, respectiv G.C., I.I., M.L., T.S., T.I. şi colaboratorul V.B., din informaţiile comunicate de organele de urmărire penală rezultând faptul că, deşi căutaţi în repetate rânduri, aceştia nu au.fost găsiţi la domiciliile sau reşedinţele lor, fiind plăţi din ţară (fila 109 dos. apel vol. III), context în care, instanţa de apel a făcut şi ea aplicarea disp.art. 327 alin. (3) C. proc. pen., dând citire declaraţiilor date.de suş-nurriiţi în cursul urmăririi penale, în şedinţa publică din 06; 10:2009.

În jurisprudenţa C.E.D.O. - s-a statuat că lectura declaraţiilor unor martori care au refuzat sau nu au putut să depună mărturie în faţa tribunalului nu este, în sine, incompatibilă cu dispoziţiile convenţiei, cu condiţia respectării dreptului la apărare. Aceasta presupune ca apărarea să fi cunoscut conţinutul acestor declaraţii şi să lefi putut combate iar în situaţia în care nu a avut obiectiv posibilitatea de a interoga martorul, o hotărâre de condamnare nu trebuie să se întemeieze în mod determinant pe astfel de depoziţii (cauza P.S. c/a Germaniei, Van Mechelen s.a c/a Ţărilor de Jos, Doorson c/Ţărilor de Jos).

Ca atare, ceea ce este absolut necesar este ca procesul decizional să îndeplinească, în măsura posibilului, exigenţele contradictorialităţii şi ale egalităţii armelor, dacă interesele acuzatului au fost protejate (cauza Rowe et Davis c/Regatului Unit).

Aşa cum s-a arătat şi în cuprinsul încheierii din data de 13 februarie 2006, Curtea Europeană a decis că dreptul la divulgarea probelor nu este un drept absolut. Într-o procedură penală concretă pot exista interese concurente - ca cele de securitate publică, necesitatea protejării unor martori de represalii sau păstrarea secretă a unor metode ale poliţiei de cercetare a unor infracţiuni - care pot să fie puse în balanţă cu drepturile acuzatului. în unele cazuri poate să apară ca necesară disimularea unor probe, faţă de apărare, spre a fi apărate drepturi fundamentale ale altor persoane sau spre a fi salvgardat un interes public important. Instanţa a apreciat că această situaţie este prezentă în cauză, faţă de împrejurarea că până şi cei doi martori cu identitate protejată audiaţi nemijlocit în cursul judecăţii au afirmat că se tem în mod real pentru securitatea lor personală şi a familiilor lor, dacă s-ar afla adevărata lor identitate.

Cu privire la împrejurarea că apărarea, atât în primul ciclu procesual, cât şi în al doilea rând a contestat:credibilitatea acestor martori, susţinând că din declaraţiile acestora a reieşit că aproape toţi sunt consumatori de: droguri şiv „mici" traficanţi la rândul-lor şi că în schimbul acestor declaraţii li.s-ar fi-.promis de către organele de anchetă obţinerea unor condamnări mai uşoare în alte cauze penale având ca obiect traficul de droguri, cu posibilitatea aplicării art. 16 din Legea nr. 143/2000, tribunalul a avut în vedere şi existenţa acestei posibilităţi, însă s-a subliniat şi faptul că judecătorul ;nu îşi întemeiază soluţia exclusiv sau în mod determinant pe informaţii indirecte sau pe hotărâri anterioare ce i-ar putea privi pe martori (cauza Baragibla c/Elveţiei). Dacă acuzatul invocă inechitatea unei proceduri judiciare pe motiv că alţi participanţi sau martori au dat declaraţii care au fost folosite împotriva lor, acesta are dreptulsă studieze şi să dovedească legalitatea unui astfel de acord al celorlalţi cu Ministerul PublicTotuşi, câtă vreme atât jurisdicţia internă (prin prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000), cât şi acuzatul recunoaşte şi respectiv cunoaşte posibilitatea sau existenţa unui astfel de „acord" (angajament), nu se. poate pune problema pronunţării unei hotărâri pe baza unor probe cu privire la care nu s-a putut exercita dreptul la apărare.

Pe lângădeclaraţiile acestor martori, instanţa a avut în vedere la pronunţarea hotărârii declaraţiile coinculpaţilor, ale investigatorilor acoperiţi coroborate.cu înregistrările video din' mediul ambiental, rezultatul percheziţiilor domiciliare; conţinutul .agendelor telefonice ale inculpaţilor, contradicţiile din unele declaraţii potrivit cărora inculpaţii nu s-ar cunoaşte între ei sau nu ar cunoaşte martorii audiaţi nemijlocit în prezenţa cauză şi interceptările de convorbiri telefonice ale inculpaţilor C.M.S. şi C.F.

Declaraţiile martorilor audiaţi nemijlocit în faţa instanţei C. (V.) G., B.l., zis “N.T.” (fila 141, vol. l), B.P., zis “T.” (fila 142, vol. l), M.L. zis „L.” (fila 143, vol. l), F.G., zis „J.” (fila 144, vol. l), L.M. zis „N.” (fila 145, vol. l), L.A., zis „"A." (fila 146, vol. l), M.C. (fila 147, vol. l), P.D.C. (fila 191, vol. l), P.L.C. (fila 192, vol. l), B.l. (fila 190, vol. l), T.A. (fila 257, vol. l), P.C. (fila 410, vol. II), S.C. (fila 622, vol. III) au fost avute în vedere coroborat şi sub următoarele aspecte:

- dacă prin acestea se poate dovedi sau nu împrejurarea că inculpaţii se cunoşteau între ei şi care era natura relaţiilor dintre aceştia şi martori (cu menţiunea că unele din declaraţii sunt nesincere, aşa cum se va arăta ulterior, fiind contrazise de interceptările de convorbiri telefonice şi conţinutul agendelor telefonice ale inculpaţilor);

- dacă există date că unii dintre martorii sus-menţionaţi au fost la rândul lor condamnaţi, sau cercetaţi pentru infracţiuni de acelaşi gen comise pe raza municipiului laşi (existând deci posibilitatea de a fi subiectivi în prezenta cauză) şi. dacă din celelalte date ale dosarului a reieşit că aceştia aveau legături pe această linie (a traficului de droguri) cu inculpaţii din prezenta cauză.

Trebuie menţionat aici că unii martori au fost condamnaţi definitiv pentru trafic şi consum de droguri şi erau încarceraţi în cursul urmăririi penale în Penitenciarul laşi. Aceştia au afirmat în faţa instanţei că au fost supuşi la abuzuri şi presiuni din partea organelor de anchetă, inclusiv au fost „ameninţaţi" că vor primi pedepse exagerat de mari dacă nu „colaborează", însă oficial nici unul dintre ei nu a înregistrat vreo sesizare penală în acest sens. Mai mult, nici unuldintre martori nu mai este în prezent în detenţie, fiind ori puşi în libertate pe parcursul procesului, ori liberaţi condiţionat, ori în întreruperi de executări de pedeapsă. în plus, instanţa a apreciat ca neverosimilă ipoteza ca procurorii de caz (marea majoritate din Bucureşti) să fi putut, influenţa în vreun fel hotărârile instanţelor ieşene. De aceea, astfel de declaraţii, în lipsa unor indicii clare că în cursul urmăririi penate s-ar fi făcut abuzuri asupra unor martori, trebuie privite cu rezerve.

Nu s-au avut în vedere la soluţionarea cauzei procesele-verbale întocmite de colaboratorul V.B. deoarece, acesta are o situaţie diferită de cea a investigatorilor sub acoperire care pot fi audiaţi ca martori potrivit dispoziţiilor art. 86¹ alin. (7) C. proc. pen. Rolul colaboratorilor este de a ajuta la strângerea datelor necesare identificării persoanelor implicate în activităţi de trafic de droguri, deci activitatea acestora de colaborare cu organele judiciare se situează în etapa, actelor premergătoare.

Situaţia colaboratorilor este diferită şi de cea a martorilor cu identitate protejată, deoarece, în principiu, aceste persoane nu sunt chiar dezinteresate şi provin în mare parte chiar din mediul infracţional cercetat, declaraţiile acestora trebuind privite deci cu mari rezerve.

Potrivit art. 22 din Legea nr. 143/2000, poliţiştii din formaţiunile de specialitate, care acţionează ca investigatori acoperiţi, precum şi colaboratorii acestora pot procura droguri, substanţe chimice, esenţiale şi precursori, cu autorizarea prealabilă a procurorului, în vederea descoperirii activităţilor infracţionale şi a identificării persoanelor implicate în astfel de activităţi iar actele încheiate de poliţiştii şi colaboratorii acestora, prevăzuţi la alin. (1), pot constitui mijloace de probă.

Prin urmare, nu este obligatoriu pentru instanţă să ţină seama de actele întocmite de colaborator, dacă nu a avut posibilitatea să audieze nemijlocit această persoană şi să îşi formeze propria convingere cu privire la credibilitatea sa, spre deosebire de investigatorii sub acoperire care au fost audiaţi de către judecător.

Nu au fost,avute în vedere la soluţionarea cauzei nici declaraţiile martorilor l.D.l. (fila 206, vol. l d.u.p., filele 300-301 vol. VIII -Tribunalul laşi) şi G.F.E. (fila 207, vol. l d.u.p., fila 299 vol. VIII -Tribunalul laşi), întrucât instanţa-a apreciat că aceşti doi martori nu prezintă suficiente garanţii de credibilitate. Martorii au dat două declaraţii diametral opuse în-faza de urmărire penală şi în faţa instanţei, în declaraţiile de la instanţă acuzând presupuse abuzuri ale organelor de anchetă Ia momentul-primelor declaraţii. Ambii, erau la acel moment consumatori de droguri şi ia data/ambelor audieri erau în penitenciar, ca atare este posibil să fifăcut declaraţii mincinoase ori într-un sens, ori în altul, fie sub presiunea mediului de detenţie şi a posibilităţii obţinerii unor facilităţi, fie sub presiunea coinculpaţilor, care la acel moment se aflau şi ei încarceraţi în Penitenciarul laşi: Dosarul în care martorul G.F.E. este cercetat pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă comisă la data de 23 iunie 2005 în faţa Tribunalului laşi este încă în curs de soluţionare la Secţia 5 Poliţie a municipiului laşi, sub nr. 9621/P/2006 (fila 696, vol. III, dosar instanţă). Prin urmare, existând motive justificate de a aprecia că aceşti martori nu, prezintă suficiente garanţii de credibilitate, instanţa: va înlătura din ansamblul materialului probator depoziţiile acestora.

În declaraţiile pe care le-au dat în prezenta cauză inculpaţii C.M.S. şi C.F., nu au recunoscut decât infracţiunea,de deţinere de droguri în vederea consumului propriu, negând restul acuzaţiilor ce le-au fost aduse.

Examinând şi restul materialului probator administrat, tribunalul a reţinut că din procesele - verbale întocmite în cursul urmăririi penale cu ocazia verificării agendelor telefonice ale inculpaţilor reies următoarele:

a) în agenda telefonică a inculpatului C.M.S. figuranumărul de .telefon ai inculpatului B.C. (Nicu), număr care se regăseşte şi în agenda telefonică a inculpatului C.F., precum şi o serie de numere cu prefixuri ale ţărilor din fosta Iugoslavie, regiune de unde se presupune că proveneau drogurile (numerele indicate, la poziţiile 26, 33, 57, 72, 73 - filele 571-572 vol. I d.u.p.);

b) în agenda telefonică a inculpatului C.F. apar numerele de telefon ale martorilor B.l. (zis “N.T.”) despre care a declarat că nu îl cunoaşte, precum şi numerele de telefon ale inculpaţilor B.C. şi H.Ş.O.,despre care inculpatul a afirmat că îi este prieten (aspect real de altfel, însă din convorbirile telefonice care au fost analizate ulterior se desprinde fără echivoc că relaţia dintre cei doi implica într-o mare măsură traficul de droguri). De asemenea, în aceeaşi agendă a fost găsit numărul de telefon al martorului F.G., poreclit „J.", persoană indicată de către martorii cu identitate protejată ca fiind unul dintre furnizorii drogurilor pe raza municipiului laşi şi care a şi fost condamnat într-un alt dosar pentru infracţiuni similare (filele 573-574 vol. l d.u.p.);

c) în agenda telefonică a inculpatului H.Ş.O. apar numerele de telefon ale unora dintre membrii familiei C. (cu excepţia inculpaţilor B.C. şi C.V.), a inculpatului C.F., precum şi a mai multor martori din prezentul dosar dintre care unii au declarat că nu l-ar cunoaşte pe inculpat şi despre care martorii cu identitate protejată au declarat că ar fi la rândul lor implicaţi în traficul de droguri în cadrul reţelei (două numere de telefon ale martorului F.G., poreclit „J." precum şi numerele de telefon ale martorilor L.A., zis “A.”, B.I., zis “N.T.”, B.P., poreclit “T.” şi a martorului V. (C.) l. zis „N."). De asemenea, mai apar numerele inculpatului E.C., poreclit “L.” şi a inculpatului B.C., poreclit “N.” (filele 575-577 vol. l d.u.p.).

d) în agenda telefonică a inculpatului G.S.I. apar numerele de telefon ale martorilor F.G., poreclit „J.", precum şi ale inculpaţilor .H.Ş.O., C.F. şi L.B., l. (filele 578 vol. I d.u.p.).

Aceste aspecte dovedesc că inculpaţii aveau în fapt legături foarte apropiate atât între ei cât şi cu unii martori din prezentul dosar (care au susţinut că nu i-ar cunoaşte deloc sau poate doar din vedere), aspecte care reies şi din.interceptările de convorbiri telefonice din vol. II şi III din dosarul de urmărire penală privind pe inculpaţii C.F. şi C.M.S.

Cu privire la valabilitatea interceptărilor convorbirilor telefonice din cursul anului 2003, apărătorul inculpatului C.F. din primu ciclu procesual a susţinut că au fost efectuate cu încălcarea cadrului legal, depăşind durata maximă a înregistrărilor prevăzută de art. 91¹ alin. (4) şi (5) C. proc. pen., respectiv autorizaţiile emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul laşi (nr. S52/I/8/2003 şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel laşi (nr. S95/I/8/2003) au depăşit împreună termenul de 120 zile, vizând perioada 12 februarie 2003-2 octombrie 2003.

Aşa cum s-a arătat anterior (pag. 6), Tribunalul laşi s-a pronunţat asupra acestei excepţii, respingând-o. Instanţa a reţinut că aceste interceptări s-au efectuat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la acea dată, sens în care s-a pronunţat şi Tribunalul Bucureşti prin încheierea din data de 3 februarie 2005 (filele 585-588 vol. I d.u.p.), prin care s-a respins solicitarea Parchetului de certificare a acestor convorbiri, deoarece, la data când au fost efectuate, legea nu prevedea necesitatea certificării lor de către instanţă. Dispoziţiile legale în vigoare anterior modificărilor aduse C. proc. pen. prin Legea nr. 281/2003, permiteau procurorului să autorizeze astfel de interceptări şi nu limitau în timp durata acestora. Din considerente de echitate procedurală însă (având în vedere actualele prevederi ale art. 91¹ alin. (4) şi (5) C. proc. pen.), în prezenta cauză, instanţa va lua în considerare doar interceptările din primele patru luni (120-de zile), respectiv din perioada 12 februarie 2003-3 iunie 2003.

O parte din aceste interceptări au fost redate şi în actul de sesizare (filele 675-678 vol. I d.u.p.) şi vizează convorbiri telefon/ce purtate între inculpaţii C.F. şi H.Ş.O. în cursul lunilor februarie-martie 2003 (fila 29, vol. II d.u.p.), din care a reieşit fără echivoc că inculpatul H. vindea droguri furnizate de inculpatul C.F. pe raza municipiului laşi (filele 41-42, 45-47, 51-52, 53-55„ 72-74-84; 86-87, 124, vol. II d.u.p.).

Convorbirile s-au purtat pe numărul de telefon care aparţine inculpatului H.- Ş.O. de circa 4 ani, conform propriilor sale declaraţii, precum şi adresei emisă de compania „O.R." - fila 186, vol. l, dosar instanţă).

Mai a reieşit din aceste convorbiri că inculpatul C.F. ţinea legătura în acelaşi sens cu o persoană pe nume “B.” (care apare şi în convorbirile dintre martorul B.I. şi C.M.S., precum şi în declaraţiile unor martori anonimi ca fiind una dintre persoanele care au intermediat cumpărarea unui număr de 2000 de pastile ecstasy de pe teritoriul fost iugoslav - filele 29, 80-81). La fel, acesta a purtat convorbiri cu inculpatul E.C.C., poreclit “L.” (filele 38-39, 63-64), precum şi cu martorul F.G., poreclit „J."' (filele 48-49, 117-118-123), care era'în strânsă legătură cu inculpaţii (filele 61-62, vol. 11 d.u.p.).

Un alt martor din prezenţa cauză care apare în acelaşi context în convorbirile telefonice este L.A., poreclit “A.”, care a declarat în mod nesincer în faţa instanţei că nu i-ar cunoaşte pe nici unul dintre inculpaţii din' prezenta cauză (filele 35, 125, acelaşi volum).

Din conţinutul tuturor convorbirilor a reieşit că inculpatul C.F. era •contactat în permanenţă de micii dealeri (inclusiv de inculpaţii H. şi E.) pentru a i se solicita anumite cantităţi de droguri (în jargon, „sticle", „muguri" „pulover clasic", „baston", „metri de cablu", „ciocolată", „bomboane") pentru consumatori, stabilea cantităţile şi le spunea ce,preţ să ceară pe ele, discutau despre „calitatea mărfii" şi despre „ruperea din marfă" de unii dintre ei. Mai a reieşit de asemenea că, la rândul lui, inculpatul C.F. era consumator de cannabis şi ecstasy, precum şi împrejurarea că el era persoana care aduna banii de. la „băieţi", aspecte care sunt dovedite şi prin alte probe administrate în cauza.(filele 93-97, 103-106, vol. II, d.u.p.).

De asemenea, aşa cum s-a arătat şi în cele ce urmează, inculpaţii C.F. şi C.M.S. colaborau în mod constant în scopul derulării de operaţiuni privind traficul de droguri (filele 82-85, 119, 120).

Din actele vol. III ale dosarului de urmărire penală a reieşit şi implicarea inculpatului C.M.S. în activitatea infracţională, precum şi alte aspecte care dovedesc că, în ciuda poziţiei sale de nerecunoaştere, acesta a săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina sa în actul de sesizare. Interceptările telefonice confirmă declaraţia martorului.cu identitate protejată T.S. cu privire la faptul că, o mare parte din droguri proveneau din spaţiul ex-iugoslav prin intermediul lui “N.T.” şi a lui “B.”, că acestea erau predate inculpaţilor C.M.S. şi C.F., iar ulterior vândute în Iaşi de restul inculpaţilor.

Audiat în faţa instanţei, martorul B.l., poreclit “N.T.” a arătat că, nu îi cunoaşte pe niciunul dintre inculpaţii din prezenta cauză, dar că este adevărat că în cursul anilor 2003-2004, a fost de mai multe ori în spaţiul, ex-iugoslav, întrucât făcea comerţ cu diverse produse. A mai reieşit din declaraţia sa că îl cunoaşte şi pe martorul T.A. Robert, cu care a avut unele divergenţe legate de o staţie de emisie-recepţie, însă nu cunoaşte nicio persoană pe nume “B.” şi nici pe martorii V.G., F.V. (poreclit „J.") sau M.L. (fila 141, vol. I).

Aceste aspecte din declaraţia martorului, instanţa Ie-a apreciat ca fiind nesincere.

În urma verificărilor efectuate în faza de .urmărire penală cu privire la martorul B.l., zis ”N.T.” a.reieşit că, în perioada 2003-2004, acesta a călătorit deseori în spaţiul ex-iugoslav, aspecte confirmate de evidenţele, poliţiei de frontieră din care a rezultat că, în perioada 05 aprilie 2003 - 10 iunie 2004, numitul B.l. a călătorit de 13 ori în fosta Iugoslavie, ieşind din ţară prin punctul de trecere a frontierei Stamora (vol. I filele 389-390).

Din interceptările de convorbiri telefonice aflate în vol. III din dosarul de urmărire penală a reieşit că, acesta îl cunoştea foarte bine pe inculpatul C.M.S., zis “B.” şi că, aspectele relatate de martorii cu identitate protejată potrivit cărora, martorul aducea droguri din spaţiul ex-iugoslav pentru acest inculpat şi pentru inculpatul C.F., sunt reale. La fel şi împrejurarea că, în perioada 21-25 aprilie 2003, martorul-a fost sechestrat în Serbia întrucât, nu a avut suma de 5.000 euro necesară cumpărării unei cantităţi de 2.000 pastile de ecstasy (evidenţele poliţiei de frontieră confirmă faptul că martorul a părăsit ţara prin punctul de frontieră Stamora la data de 19 aprilie 2003 şi a reintrat în ţară la data de 26 aprilie 2004).

Martorul l-a sunat pe inculpatul C.M.S., zis “B.”, relatându-i aceste aspecte şi solicitându-i să îl ajute să scape. De asemenea, în această tranzacţie a fost implicat şi martorul T.A.R. (ulterior condamnat pentru infracţiunea de trafic de droguri -fila 257 d.u.p.), persoană care de asemenea era apropiată inculpatului C.M.S., zis “B.”, aspect care a reieşit fără dubiu din convorbirile telefonice . purtate din spaţiul ex-iugoslav, prefixul internaţional fiind 038 - actualul prefixai Serbiei (filele 6-8, 11-15). Din aceste convorbiri a reieşit şi că martorul B.l. îl cunoaşte şi pe „B.", care l-a însoţit pentru efectuarea respectivei tranzacţii (f. 13). Din ultima convorbire a reieşit şi că inculpatul C.M.S. era consumator de droguri, aspect care se coroborează şi cu declaraţiile acestuia din faza de urmărire penală şi din faţa instanţei (fila 216), în care a recunoscut că este consumator de marijuana şi ecstasy.

Cele sus-expuse contrazic declaraţiile inculpatului C.M.S. potrivit cărora l-ar cunoaşte pe B.l. (N.T.), dar nu a avut niciodată relaţii, de colaborare sau pe linie de afaceri cu acesta.

Aspectele sus-menţionate sunt confirmate şi prin declaraţiile martorilor anonimi l.I.M.L. şi G.C. (filele 501-504 d.u.p.) care îl indică pe N.T. ca fiind una din persoanele care împreună cu C.F. distribuia droguri pe raza mun. laşi.

În sfârşit, cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la domiciliile inculpaţilor s-au constatat următoarele:1

a) la domiciliul inculpatului C.F. a fost găsită o cantitate de 0,1-8 grame rezină de cannabis, care a fost evidenţiată ca atare în urma examinării tehnico-ştiinţifică, despre care inculpatul a declarat că îi aparţine iar ulterior a precizat că era pentru consumul propriu (filele 211-216, 219-221, vol. I d.u.p.);

b) la domiciliul inculpatului C.M.S. a fost descoperit un recipient metalic de culoare galbenă prevăzut cu un tub metalic exterior, stabilindu-se ulterior prin constatare tehnico-ştiinţifică că acesta conţinea urme de T.H.C. (cannabis) - filele 317- 319, vol. l d.u.p;

c) la domiciliul inculpatului H.Ş.O. a fost găsită înunitatea centrală a calculatorului pungă de plastic incolor care conţinea mai multe fragmente vegetale (0,36 grame) despre care inculpatul.a afirmat în prezenţa martorilor asistenţi că este cannabis şi că îi aparţine, afirmaţii pe care şi Ie-a menţinut şi cu ocazia declaraţiilor date în faza de urmărire penală în prezenţa apărătorului ales (filele 233-235, 239-240 vol. I d.u.p.).

Se desprinde aşadar fără echivoc concluzia că, inculpaţii C.F. şi C.M.S. coordonau pe raza municipiului laşi o reţea de trafic de droguri bine organizată, rolul primului dintre ei fiind de a distribui prin restul inculpaţilor (D.F.C., L.B.I.,. B.C., E.C.C., H.Ş.O. şi G.S.I.), precum şi prin intermediul altor persoane, dintre care şi unii dintre martorii din acest dosar, droguri de risc şi de mare risc procurate în principal din spaţiul ex-iugoslav, de către cel de al doilea inculpat, în principal prin intermediul martorului B.I. Cu privire la activitatea infracţională a martorilor, instanţa de judecată nu a fost investită, iar reprezentantul parchetului nu a solicitat extinderea procesului penal în temeiul prevederilor art. 337 C. proc. pen., astfel încât, instanţa este ţinută de limitele sesizării sale, potrivit dispoziţiilor art. 317 C. proc. pen.

Aşa cum s-a arătat anterior, în interiorul acestei grupări, cel mai important rol îi avea inculpatul C.F., care avea preocupări constante în atragerea. în reţea şi a altor dealeri, stabilea preţul şi cantităţile, era consultat de distribuitori cu privire la preţurile practicate şi la cantităţile vândute, colabora cu membri ai altor reţele de cartier, făcând uneori schimburi de „marfa", discuta cu dealerii despre calitatea acesteia şi locurile unde urma să fie vândută şi trasa sarcini exacte celorlalţi membrii ai reţelei.

Cea mai apropiată legătură o avea cu inculpatul H.Ş.O., aspect care a reieşit fără echivoc din interceptările de convorbiri telefonice. Acesta la rândul lui ţinea legătura telefonic cu inculpaţii E.C.C., B.C. şi G.I. Prin intermediul lui B.C., în reţea au fost atraşi şi inculpaţii L.B. şi D.F.C., probele administrate în cauză (inclusiv întâlnirile avute cu investigatorii acoperiţi) relevând împrejurarea că, în cursul anului 2004, aceşti din urmă trei inculpaţi, participau cel mai activ şi în mod constant la tranzacţii de droguri de mare risc în cantităţi însemnate*.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul H.Ş.O., acesta a avut o poziţie, oscilantă şi în cea .mai mare parte nesinceră pe parcursul derulării procesului.

În prima declaraţie,din faza de urmărire penală (filele 248-249, vol. l d.u.p.) acesta a recunoscut, ca este consumator de ecstasy si haşiş, precum şi că îi cunoaşte pe, toţi inculpaţiidin cauză, declaraţia fiind dată în prezenţa apârătorlui ales.

În cea de-a doua declaraţie dată în faţa unui nou apărător ales, inculpatul a recunoscut că a participat la tranzacţia din data de 14 aprilie 2004 (filele 257-259, vol. I d.u.p.), deşi a susţinut că nu a ştiut iniţial despre ce este vorba. A confirmat participarea la acea tranzacţie şi a inculpaţilor C.F., E.C.C. şi L.B.I., precum şi faptul că ştia că inculpaţii D.F.C., B.C. şi L.B.I. sunt traficanţi de droguri. Această declaraţie a inculpatului se coroborează în totalitate cu declaraţiile investigatorilor acoperiţi care au relatat că toţi cei patru inculpaţi susmenţionaţi au fost prezenţi la acea întâlnire şi cu procesul-verbal întocmit de aceştia (filele 38-39, vol. I d.u.p.).Inculpaţii C.F. şi inculpatul H.Ş.O. nu s-au întâlnit cu investigatorii, aşteptând în autoturismul condus de cel de al doilea inculpat, în timp ce inculpaţii L. şi E. au tranzacţionat cumpărarea. Inculpatul H. a arătat însă că, la un moment dat, în maşină a urcat o persoană necunoscută, care a purtat o discuţie foarte scurtă cu inculpatul L.

În sfârşit, în cea de-a treia declaraţie (filele 529-530), inculpatul şi-a menţinut declaraţia anterioară şi a recunoscut în detaliu infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de risc şi de mare risc în vederea consumului propriu şi chiar că, împreună cu inculpatul C.F. consumau substanţe psihotrope, însă a refuzat testarea la poligraf (declaraţie dată tot în prezenţa apărătorului ales).

Inculpatul a revenit în mod nejustificăt asupra acestor declaraţii în faţa instanţei, susţinând că a fost ameninţat-şi timorat de procuror (deşi declaraţiile din faza de urmărire penală au fost date în prezenţa apărătorilor aleşi), însă nu a formulat plângere penală împotriva anchetatorului. A mai arătat că nu îi cunoaşte foarte bine decât pe inculpaţii E.C. şi C.F.

Instanţa-a apreciat. însă; în ;contextul întregului material probator administrat, că susţinerile inculpatului din faţa judecătorului sunt nesincere, cu "atât mai mult cu cât a doua şi a treia declaraţie din faza de urmărire penală au fost .date în prezenţa celui de al doilea apărător ales, după ce inculpatul a renunţat la primul. Este greu de crezut că toţi apărătorii care l-au asistat pe inculpat în faza de urmărire penală şi-ar fi încălcat deontologia profesională (cum s-a încercat sase sugereze ulterior în faţa instanţei de judecată) pentru a da declaraţii despre fapte pe care nu le-ar fi comis. Este însă mult mai plauzibil ca inculpatul să fi fost sincer la acel moment, pentru a beneficia de prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000 privind înjumătăţirea limitelor de pedeapsă aplicabile.

Pe lângă interceptările de convorbiri telefonice la care s-a făcut anterior referire, inculpatul H.Ş.O. este asociat şi indicat ca participant la această grupare infracţională şi de către martorul anonim T.I. (fila 508, vol. 1 d.u.p.) care.îl nominalizează pe inculpat ca fiind - consumator de/ droguri împreună cu inculpatul C.F. (declaraţie care se coroborează cu însăşi declaraţia, inculpatului' din ;faza de urmărire penală). Un alt aspect din declaraţia martorului care- se coroborează cu probele rezultate din interceptările telefonice este acela că martorul a relatat că inculpatul C.F. aducea drogurile în România, iar inculpatul H.O. era unul dintre principalii furnizori pe piaţa din Iaşi. Aceleaşi date au fost furnizate şi. de martorul cu identitate protejată T.S. Mai mult, investigatorii acoperiţi G.M. şi P.M. au aflat aceleaşi date despre inculpat şi au fost în măsură să îl identifice personal pe acesta.

Este exclusă ipoteza (în contextul în care s-a dovedit că inculpatul H.Ş.O. era angrenat în vânzarea de droguri furnizate de către inculpatul C.F. pe raza municipiului laşi) ca investigatorii să îl fi confundat cu o altă persoană (cum s-a insinuat de către apărare). Chiar dacă s-a menţionat în procesul-verbal întocmit la data de 17 aprilie 2004 (fila 17, vol. l d.u.p.) că un participant la tranzacţia efectuată la data de 14 aprilie 2004, pe nume “O.”, ar fi de etnie romă şi chiar dacă se exclude din ansamblul materialului probator declaraţia colaboratorului V.B., există, aşa cum s-a arătat, alte probe temeinice de vinovăţie. De altfel, aşa cum s-a arătat anterior, inculpatul a recunoscut că a fost prezent la acea tranzacţie, în declaraţia dată în data de 3 noiembrie 2004.

Numărul de telefon indicat de către investigatorii acoperiţi în conţinutul acestui proces-verbal aparţine într-adevăr martorului C.G.C. (fila 258, vol. l), persoană care, deşi a declarat că nu a împrumutat nimănui telefonul în cursul lunii aprilie 2004, nu este totuşi total străină de familia inculpatului (fiind vecini). Ca o remarcă cu privire la posibilul subiectivism al acestui martor, instanţa a menţionat doar că acesta a afirmat că a aflat „din presă" despre presupusa activitate infracţională a inculpatului H., deşi aşa cum rezultă din actele dosarului de urmărire penală, acesta a fost martor asistent la percheziţia domiciliară efectuată la locuinţa inculpatului în cursul lunii octombrie 2004 şi a aflat în mod nemijlocit cu acea ocazie că inculpatul a declarat că drogurile găsite la locuinţa'sa îi aparţin.

În agenda telefonică a inculpatului au fost găsite mai multe numere de telefon aparţinând membrilor familiei C. şi în plus ale unor persoane - F. (F.), N.T., L. (inculpatul L.B.I.) - expres menţionate în declaraţia martorului anonim G.C. ca fiind dintre cele care aduceau haşiş şi ecstasy din Serbia, inclusiv a unui anume P.V. despre care acelaşi martor anonim afirmă că aducea droguri din aceeaşi ţară pentru inculpatul C.F. Mai mult, din declaraţiile inculpatului din faza de urmărire'penală a reieşit în mod clar că, din anturajul acestuia făceau parte persoane despre care cunoştea că sunt implicate în traficul de droguri de înare- risc. Prin urmare, instanţa a apreciat că toate aceste date reprezintă mai- mult decât nişte „coincidenţe nefericite", constituind probe temeinice care sunt de natură să răstoarne prezumţia de nevinovăţie faţă de inculpatul H.Ş.O.

În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii E.C.C., zis “L.” şi G.S.I. zis “G.”, activitatea acestora a fost analizată în acelaşi context, deoarece situaţiile juridice ale acestora sunt aproape identice, cu menţiunea că inculpatul G.S.I. a participat la o singură vânzare autorizată, iar inculpatul E.C.C. la două tranzacţii directe şi la o intermediere.

Înainte de a trece la analizarea stării de fapt, instanţa s-a pronunţat asupra excepţiilor invocate de către apărătorul ales al inculpatului E. din primul ciclu procesual, cu privire la valabilitatea autorizărilor emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru investigatorii sub acoperire şi colaboratorii acestora.

S-a invocat în esenţă nulitatea ordonanţei de autorizare a investigatorilor sub acoperire emisă la data de 14 aprilie 2004 (filele 4-9, vol. l d.u.p.), deoarece s-a autorizat prin aceasta procurarea a 10 pastile ecstasy de la numitul G.C.G. prin intermediul colaboratorului V.B. şi a celor doi investigatori P.M. şi G.M. În acest sens s-a arătat că în adresa I.G.P. din data de 14 aprilie 2004 se menţionează în mod expres că la data de 14 aprilie 2004, colaboratorul C.E. a luat legătura telefonic cu numitul G.C.G., care i-a comunicat că doreşte să-i vândă droguri. Prin Ordonanţa nr. 56/A/2004 din Dosarul nr. 118/P din 14 aprilie 2004, s-a menţionat de asemenea că, la data de 14 aprilie 2004, parchetul a fost sesizat în legătură cu faptul că „G.C.G." vinde droguri pe raza municipiului laşi şi s-a mai arătat că prin adresele din 13 aprilie 2004 şi din 14 aprilie 2004, inspectoratul a solicitat autorizarea investigatorilor tot cu privire la numitul G.C.G., fără a se face referire la inculpatul E.C.. în consecinţă, s-a concluzionat că această probă nu ar putea fi folosită împotriva inculpatului E., deoarece autorizaţia vizează o altă persoană, astfel încât procurarea celor 10 pastile de şcstasy intermediate de către acesta nu este o probă-obţinută în mod ilegal.

Aceasta deoarece abia prin Ordonanţa nr. 60/A/2004 (filele 27-32) din data de 17 aprilie 2004, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat cu privire la inculpatul E.C. (zis „L.) şi s-a autorizat procurarea a 15 comprimate ecstasy de la inculpat, precum şi de la inculpaţii H.Ş.O. şi C.F.

În al doilea rând, s-a invocat în cauză provocarea din partea investigatorilor, arătându-se. că inculpatul E.C.C. nu a intenţionat să vândă el din proprie iniţiativă aceste pastile, cu scopul de a obţine un folos material pentru V., C a fost şantajat de către investigatori sau alte persoane, cdmiţândfapta sub imperiul constrângerii psihice, prin ameninţări, promisiuni şi oferirea de bani, invocându-se astfel împrejurarea că aceste mijloace de probă au fost ilegal obţinute prin prisma dispoz:art. 64 alin. (2) şi art. 68 C. proc. pen.

Cu privire la valabilitatea Ordonanţei nr. 56/A/2004 tribunalul a reţinut că prin acest act s-a făcut-referire la o posibilă tranzacţionare de pastile ecstasyrde către numitul G.C.G., sens în care au fost autorizaţi să acţioneze cei doi, investigatori, însă în acelaşi timp, această-acţiuns vizaşi strângerea datelor privind existenţa infracţiunii şi identificarea membrilor reţelei, ocazie cu,care s-a stabilit că inculpatul E. face parte din această reţea. Potrivit prevederilor art. 18 din Legea nr. 39/2003, autorizarea pentru folosirea poliţiştilor sub acoperire se dă de către procurorul desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prin ordonanţă motivată, care trebuie să cuprindă, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 203 C. proc. pen., următoarele:

a) indiciile temeinice care justifică măsura şi motivele pentru care măsura este necesară;

b) identitatea sub care poliţistul sub acoperire urmează să desfăşoare activităţile autorizate;

c)numele lucrătorului din structura specializată, desemnat ca persoană de legătură a poliţistului sub acoperire;

d)activităţile pe care le poate desfăşura poliţistul sub acoperire;

e) perioada desfăşurării activităţilor autorizate.

Ca atare, câtă vreme în autorizaţie s-a făcut referire la activităţile pe care le va desfăşura poliţistul sub acoperire, precum şi la împrejurarea că acesta este autorizat să strângă date privind existenţa infracţiunii şi identificarea membrilor reţelei, intrarea în legătură cu inculpatul E. s-a circumscris limitelor autorizaţiei şi implicit legii.

Actele de cercetare efectuate în cauză, precum şi autorizaţiile ulterioare au confirmat participarea, inculpatului la încă o intermediere (în data de 21 aprilie 2004) care, a condus la tranzacţia realizată cu inculpaţii B., D. şi L., precum şi la implicarea sa în tranzacţia din data de 6 mai 2004.

De altfel, din declaraţia inculpatului din faţa instanţei a reieşit că investigatorii i-au fost prezentaţi de numitul G.l., chiar la tranzacţia a cărei autorizare o contestă, iar cea de-a doua declaraţie a inculpatului H. din faza de urmărire penală, confirmă participarea inculpatului E. (“L.”) la aceeaşi tranzacţie (filele 257-259 vol. I d.u.p.).

Cu privire la obţinerea probelor prin încălcarea prevederilor art. 64 alin. (2) şi art. 68 C. proc. pen. (ca urmare a provocării din partea agenţilor infiltraţi), trebuie verificată împrejurarea dacă inculpatul invocă că, în condiţiile în care anterior nu a mai săvârşit astfel de fapte, nu ar fi comis niciodată infracţiunea dacă agenţii provocatori nu.ar fi intervenit şi acţionat din proprie iniţiativă (cauza Teixeira de Castroc/ Portugaliei). în special în lupta împotriva traficului de. stupefiante este esenţial să nu se creeze o „intenţie criminală" din partea .poliţiştilor, ci aceştia să folosească „intenţia criminală deja existentă", jar-în cursul procedurii, inculpatul să fi avut posibilitatea să îi interogheze vpe poliţişti. Utilizarea metodelor specifice de investigaţie este admisă în cea mai mare parte a ţărilor membre ale Consiliului Europei, mai ales în cazul infracţiunilor de crimă organizată.

Tribunalul a reţinut în primul rând că investigatorii sub acoperire au fost audiaţi în prezenta cauză de către judecător, iar apărătorii au avut posibilitatea de a adresa întrebări în scris acestora, neînţelegând însă să uzeze de acest drept.

Din chiar declaraţia inculpatului din faţa instanţei a reieşit că inculpatul nu a fost provocat în acest sens, dimpotrivă el Ie-a spus investigatorilor că este consumator, însă le poate face rost de droguri de la inculpatul B.C.. Inculpatul a primit banii pentru droguri (şi se pare chiar un comision.de 100 lei), astfel încât, invocarea ulterioară a provocării, nu se justifică. De asemenea, inculpatul Ea a recunoscut în faţa instanţei participarea şi la tranzacţia din data de 6 mai 2004 în plus, în declaraţia din faţa instanţei inculpatul G. a arătat că la acea întâlnire inculpatul E. a stat la masă tot timpul cu cei doi investigatori.

În condiţiile în care s-a dovedit (cum s-a arătat anterior) că inculpatul făcea parte din grupul infracţional şi avea legături cu restul membrilor grupării (purtând chiar convorbiri, telefonice în acest sens cu inculpatul C.F. încă din cursul anului 2003, iar în agenda inculpatului H. figura la momentul arestării numărul său de telefon), este exclus ca acesta să fi fost provocat de investigatori să comită fapta, rezoluţia sa infracţională în acest sens fiind demult luată şi pusă în executare cu alte prilejuri. Ca atare, instanţa a apreciat ca fiind nesincere declaraţiile inculpatului din faţa instanţei prin care a susţinut că nu a ştiut ce vinde de fapt inculpatul L. în data de 6 mai 2004. în sensul că inculpaţii E. şi G. făceau parte dintre persoanele care vindeau pe raza municipiului laşi droguri de risc şi mare risc, sub coordonarea inculpatului G.F. este şi declaraţia martorului anonim G.C.

Cu privire Ia faptul ca, inculpatul pâstra telefonic legătura cu investigatorii acoperiţi care îl contactau lavnumărul de telefon al mătuşii sale, chiar şi aceştia au confirmat acest aspect. Mai mult, din declaraţia martorei S.C.N. a reieşit că a fost sunată în două rânduri, în urmă cu aproximativ 3 ani, de către un bărbat care îl căuta pe inculpat (în acea perioadă inculpatul locuind temporar la ea), aspect confirmat şi de investigatorul cu numele de cod S.G..

Referitor.la persoanele care ar fi sunat-o insistent pe martoră în cursul nopţii, afirmaţia că aceştia ar fi fost investigatorii din prezenta cauză, sunt pure speculaţii, fiind foarte posibil (dată fiind activitatea infracţională a inculpatului) ca aceste persoane să fi fost chiar din anturajul acestuia şi să îl fi'căutat pentru a le furniza droguri.

Ca atare, este dovedită implicarea inculpaţilor E. şi G., alături de inculpatul L.B.I. şi în tranzacţia din 6 mai cu investigatorii sub acoperire S.G. şi R.O., având ca obiect o cantitate, tranzacţionatâ de 50 pastile de ecstasy, din care s-au vândut efectiv doar 48: S-au efectuat înregistrări în mediulambiental, iar inculpaţii (în special inculpatul E.) au apărut în imaginile video alături de inculpatul L. în imagini este surprins clar momentul în care investigatorul cu nume de cod R.O. îi înmânează banii inculpatului L. pe sub masă (aspect confirmat iniţial prin declaraţia inculpatului G. din faţa instanţei - fila 215, vol. VIII, după care a revenit şi şi-a nuanţat declaraţia). Declaraţia din faţa instanţei a inculpatului G. confirmă şi efectuarea propriilor sale deplasări cu acea ocazie la casele de schimb valutar.

În declaraţia din faţa instanţei, acest din urmă inculpat a admis că şi-a dat seama că e vorba de o tranzacţie de droguri intermediată în principal de inculpatul L.B.I. care a pronunţat cuvântul „marfă", dar cu toate acestea, inculpatul G. a rămas la faţa locului, s-a deplasat pentru a schimba banii la casa de schimb valutar (confirmându-se astfel susţinerilor investigatorilor acoperiţi cu privire la modalitatea în care membrii grupării operau, respectiv solicitau de fiecare dată să fie schimbaţi banii de teamă de a nu fi marcaţi, lucru care s-a întâmplat la fiecare dintre întâlnirile pe care le-au avut cu inculpaţii). Practic, inculpatul G. a asistat la toată tranzacţia, implicându-se în derularea acesteia, atitudine ce denotă participarea sa conştientă la comiterea faptei, în condiţiile în care recunoaşte că a realizat exact, ce se întâmpla acolo.

Cu privire la infracţiunea prev. de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 modificată prin Legea nr. 522/2004, instanţa reţine că, ambii inculpaţi au recunoscut în propriile declaraţii faptul că erau consumatori de droguri de risc şi de mare risc, aceste aspecte coroborându-se cu depoziţiile martorilor anonimi care îi indică pe inculpaţii E. şi G., atât ca şi consumatori, cât şi ca mici.dealeri de droguri. Cei doi inculpaţi făceau parte dintre dealerii aşa zis mai „mărunţi" în cadrul reţelei (în general, aceştia sunt în mod frecvent şi consumatori), neputând intermedia vânzări în cantităţi foarte mari. în prezenta cauză, tranzacţiile şi discuţiile cu privire la livrarea sau posibila livrare de sute sau mii de pastile de ecstasy s-au purtat cu inculpaţii D., L. şi B. aspect confirmat şi de declaraţiile investigatorilor cu identitate protejată şi de înregistrările din mediul ambiental.

Cu privire la inculpaţii D.F.C., L.B.I. şi B.C., zis “N.”, aceştia au fost identificaţi în înregistrările din mediul ambiental, primul fiind şi prezent în fata instanţei, astfel încât, s-a putut efectua o identificare exactă. Inculpatul D. are şi un tatuaj în formă de dragon pe braţul drept, împrejurare pe care a confirmat-o şi în instanţă, semnul particular respectiv fiind vizibil în înregistrările din data de 8 iulie 2004.

În ceea ce îi priveşte- pe ceilalţi dpi inculpaţi care s-au sustras judecăţii, atât în primul cicluprocesuăl, cât şi în cel de-al doilea, aceştia au fost identificaţi pe baza fotografiilor existente la dosarul cauzei, a inculpatului B. în dosarul de urmărire penală (fila 391, vol. I d.u.p.), iar a inculpatului L. la dosarul, instanţei de judecată (fila 587, vol. II).

Cu privire la inculpatul D.F.C., acesta a participat la mai multe întâlniri cu investigatorii în primăvara-vara anului 2004 şi nu doar în data de 8 iulie 2004, cum a susţinut.

Trebuie precizat că inculpatul apare în procesele-verbale întocmite de investigatorii sub acoperire sub numele de R.G., deoarece iniţial acesta a fost confundat cu unul dintre fraţii C.. Aşa cum s-a arătat anterior, faţă de R.G. (fost C.), s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală prin rechizitoriu.

Înregistrările din mediul ambiental confirmă întrutotul susţinerile investigatorilor cu privire la întâlnirile avute cu cei trei inculpaţi şi la modul de derulare al tranzacţiilor. De altfel, inculpatul D. în declaraţiile sale nu a negat ţi întâlnirea din 8 iulie însă, a susţinut că i-ar cunoaşte doar din vedere pe inculpaţii L. şi B., că ar fi discutat doar despre tranzacţionarea unei maşini şi nu s-a implicat prea mult în discuţii, lucru contrazis de imaginile video care confirmă faptul că inculpatul a participat activ la discuţiile purtate (filele 456-458 vol. l d.u.p.), precum şi de împrejurarea că cei trei inculpaţi s-au întâlnit şi în alte ocazii pentru a tranzacţiona vânzări de droguri.

Spre exemplu, la întâlnirea din 8 iulie, imaginile video au confirmat cele consemnate de investigatori în procesele-verbale, inclusiv cu privire la orele exacte când au fost sunaţi de către inculpaţi şi la orele când aceştia au părăsit locaţia M.P., revenind spre seară în jurul orelor 20³⁰. La acea tranzacţie au fost achiziţionate 300 de pastile de ecstasy, cu logoul M., care apar filmate la sfârşitul înregistrării.

Inculpatul B.C. a fost indicat şi de inculpaţii G. şi E. ca fiind furnizor de droguri (în principal ecstasy la preţul de 50 lei bucata) şi de inculpatul H.Ş.O. în declaraţia dată în prezenta apărătorului ales în faza de urmărire penală (fila 257-259 vol. I, d.u.p.). Atunci inculpatul H. a arătat că ştia că inculpaţii L., D. şi B. comercializează droguri pe raza municipiului laşi.

Totodată, aşa cum ă reieşit din actele dosarului, cei trei inculpaţi au fost implicaţi şi în tranzacţia din 24 aprilie 2004, tranzacţie intermediată de- inculpatul E. la data de 21 aprilie 2004 (filele 47-50 vol. I d.u.p.). în înregistrările video, inculpatul B. este identificat ca fiind cel cu freza „punk", solid şi ras pe părţile laterale ale capului, iar inculpatul L. cu un tatuaj pe mâna stângă, tuns scurt, şaten, faţa ovală, astenic. Dealtfel, acest din urmă inculpat a participat la toate tranzacţiile efectuate prin intermediul investigatorilor acoperiţi, apărând-în toate înregistrările, fiind astfel dovedită împrejurarea că el şi inculpatul B. (al cărui număr de telefon apărea în agendele telefonice ale coinculpatilor C.F., G.I. şi H.O.), aveau legături cu restul grupării.

Aceste aspecte reies şi din declaraţiile martorilor cu identitate protejată, aceştia relatând care erau legăturile dintre aceşti trei inculpaţi şi restul membrilor reţelei.

Martorul cu identitate protejată „G.C." a relatat că în perioada martie - aprilie 20004, numitul P.R. s-a întâlnit la barul C.C. din centrul oraşului laşi, cu doi cetăţeni din Republica Moldova de la care au luat o cantitate importantă de pastile ecstasy, pe care apoi a predat-o inculpatului C.F., care, în aceeaşi zi, a „făcut cinste" mai multor persoane, printre care şi martorului, cu câte o pastilă ecstasy. Pastilele respective au fost ulterior puse în vânzare prin intermediul lui “N.T.” şi inculpatul B.C., zis “N.”

Martorul a mai declarat că inculpatul C.F. ţinea drogurile ascunse la prieteni şi vindea rar droguri şi atunci doar prietenilor apropiaţi, precizând că, de regulă, drogurile lui C.F. erau vândute consumatorilor, de inculpaţii L.B.I., B.C. zis “N.”, „J.", “N.T.” şi alţii.

Acelaşi martor a mai arătat că, inculpatul B.C. zis “N.” vindea pentru inculpatul C.F. pastile ecstasy şi haşiş la preţul de 10 euro/buc ecstasy şi 10 dolari SUA/gr, haşiş.

Din declaraţiile martorilor cu identitate protejată „T.S." şi „I.I.", a rezultat că drogurile erau predate inculpaţilor C.F. şi C.M.S., zis “B.” şi erau transmise către inculpaţii H.Ş.O., zis “O.”, B.C., zis “N.”, L.B.I., iar aceştia le distribuiau către consumatori, banii încasaţi erau predaţi inculpaţilor C.F. şi C.M.S. zis “B.”. Aceleaşi referiri apar şi în declaraţia martorului cu identitate protejată M.L. care a arătat că este consumator de droguri încă din anul 2002 şi a precizat că a cumpărat pastile ecstasy de la inculpaţii L.B.I., D.F.C. şi B.C., zis “N.” Acelaşi martor a arătat că drogurile erau vândute la preţul de 500.000 lei/pastilă ecstazy şi 700.000 pliculeţ/marijuana.

În sfârşit, acesta a mai arătat că inculpatul C.F. cumpăra pastile ecstazy de la: inculpatul D.F.C. fie direct, fie prin intermediul inculpatului H.Ş.O., zis “O.”, pe care apoi le consuma împreună cu martorul (vol. l d.u.p. filele 192-193).

Ca atare, instanţa a apreciat ca fiind pe deplin dovedită vinovăţia acestor inculpaţi sub aspectul infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi a infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Probele administrate în cauză nu au dovedit însă dincolo de orice rezonabilă împrejurarea că în perioada dedusă judecăţii cei trei ar fi cumpărat sau deţinut droguri .în vederea consumului propriu. Apar unele aspecte în acest sens în declaraţia martorului cu identitate protejată M.L., însă această declaraţie nu se coroborează în mod temeinic cu restul probelor administrate.

Inculpaţii L. şi B., nu au-fost audiaţi niciodată în prezenta cauză, iar inculpatul D. a arătat că a consumat o singură dată cocaină în Spania în cursul anului.2002, deci anterior perioadei 2003-2004. La locuinţa inculpatului B.I. nu s-au găsit droguri cu ocazia percheziţiei (filele 202-206, vol. I d.u.p.), iar locuinţa inculpatului D. nu a fost percheziţionată. A fost găsit cannabis în locuinţa inculpatului L., însă fratele acestuia L.M.lC. a declarat că acesta era pentru consumul său propriu (filele 349-342 vol. I d.u.p.).

Doar inculpaţii G. şi E. au arătat în faza de urmărire penală că „au auzit" că inculpaţii B. şi L. ar fi consumatori, însă nu au „fumat" niciodată împreună.

În aceste condiţii, instanţa va face aplicarea principiului „în dubio pro reo" cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 reţinută în sarcina inculpaţilor L.B.I., B.C. şi D.F.C.

Mijloace de probă: Urmărire penală:

Vol. I

- Procese-verbale întocmite de investigatorii sub acoperire (filele 7, 38-39,47-50, 80-82, 98-99, 112-114, .128, 137, 435-437, 438);

- rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică (filele 19-22, 51-58, 83-87, 115-119, 220-222, 239-241, 317-321, 348-352, 366-370);

- dovezi de predare a drogurilor (filele 23, 59, 88, 120, 353, 371);

- procese-verbale de percheziţie domiciliară (filele 153-159, 211-216, 233-235, 261-262, 274-276, 291-293, 305-312, 337, 339, 342, 393-395, 401-404, 415, 421-423, 427-429);

- procese-verbale agende telefonice ale inculpaţilor (filele 566-579);

- verificări pentru procedura de trimitere în judecată în lipsă a inculpaţilor B.C. şi L.B.I. (filele 372-388, 496-497);

- declaraţii martori cu identitate protejată (filele 173-188, 192-193,

- 197-200, 208-209, 470-472, 476-477, 501-504, 508);

- declaraţiile inculpaţilor (filele 166-167, 170, 228, 231, 248-249, 252, 257-259, 268-269, 272,282-285, 288, 299, 327-330, 335, 454-458, 462, 464, 524-525, 527-528, 529-530, 531-532, 533, 534-535, 536-538);

- procese-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală.

Vol. II

- autorizaţii de interceptare a convorbirilor telefonice ale inculpatului C.F. (filele 1-12);

- procese-verbale de transcriere a convorbirilor interceptate (filele 13-143);

Vol. III

- autorizaţii de interceptare a convorbirilor telefonice ale inculpatului C.M.S. (filele 1-3);

- procese-verbale de transcriere a convorbirilor interceptate (filele 4-16);

Faza de judecată declaraţiile inculpaţilor din faţa Tribunalului laşi (vol. VIII). Actele din dosarele Tribunalului Cluj:

- declaraţiile martorilor C. (V.) G. B.l., zis “N.T.” (fila 141, vol. l), B.P., zis “T.” (fila 142, vol. l) M.L. zis „L."(fila 143, vol. l), F.G., zis „J.” (fila 144 vol. l), L.M. zis „N." (fila 145, vol. l), L.A., zis. “A.” ;(fila 146,. vol. l), M.C. (fila 147, vol. l), P.D.C. (fila 191, vol. l), P.L.C. (fila 192, vol. l), B.I. (fila 190, vol. l), T.A. (fila 257, vol. l), C.G.C. (fila 258, vol. l), P.C. (fila 410, vol. II), R.G. (fost învinuit în dosar - fila 411, vol. II), S.C. (fila 622, vol. lII), S.N. (fila 496, vol. II);

- procesele - verbale de redare a imaginilor înregistrate în mediul ambiental în timpul misiunilor operative ale investigatorilor acoperiţi în perioada 24 aprilie 2004-8 iulie 2004 (filele 563-565, vol. II).

- răspunsurile comunicate de compania „O.R." (fila 186, vol. I) şi Romtelecom cu privire la titularul postului telefonic care aparţine martorei S.C.N.:

- declaraţiile martorilor cu identitate protejată A.G. şi P.D. (vol. l filele 308, 309);

- declaraţiile investigatorilor acoperiţi P.M. (filele 520-521, vol. II), S.G. (fila 522, vol. ll), G.A. (filele 523-525, vol. II) şi R.O. (filele 526-527, vol. II).

În drept:

La ultimul termen de judecată, instanţa, din oficiu a pus în discuţia contradictorie a părţilor, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, din infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., în două infracţiuni,,una,prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41.-.- alin. (2) C. pen. şi., una prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Totodată, a pus în discuţia contradictorie a părţilor, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor C.F., C.V. zis “V.”, C.M.S., zis “B.”, H.Ş.O. zis “O.”, G.S.I. zis “G.”, E.C.C. zis “L.”, D.F.C., B.C. zis “N.” şi L.B.I. din infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunile prevăzute de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., urmând a se pronunţa prin prezenta hotărâre.

Astfel, întreaga, literatură de specialitate şi practică judiciară în materie a statuat faptul că„ în ambele situaţii mai. sus amintite, este vorba de infracţiuni distincte, de-sine stătătoare, :djferenţa dintre ele fiind dată de obiectul material diferit, respectiv alin. (1) - droguri de risc, cele înscrise în tabelul III, alin. (2) -droguri de mare risc- cele înscrise în tabelul 1, 11 anexe la Legea nr. 143/2000, fiecare având regim sancţionator diferit.

De asemenea, va proceda la condamnarea inculpaţilor având în vedere actualele prevederi şi limite de pedeapsă ale art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 modificată prin Legea nr. 522/2004.

În consecinţă, instanţa, în baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor din infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., în două infracţiuni, una prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. şi una prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor C.F., C.V. zis “V.”, C.M.S. zis “B.”, H.Ş.O. zis “O.”, G.S.I. zis “G.”, E.C.C. zis “L.”, D.F.C., B.C. zis “N.” şi L.B.I., din infracţiunea prev. de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., în două infracţiuni, una prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modif. prin Legea nr. 522/2004, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen. şi una prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modif. prin Legea nr. 522/2004, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

De asemenea, instanţa, în baza art. 334 C. proc. pen., a pus în discuţia contradictorie a părţilor şi schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului C.F., în sensul înlăturării disp. art. 37 lit. a) C. pen., întrucât, condamnarea de 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată, aplicată sus-numitului prin sentința penală 1450 din 20 septembrie 2002 a jud. Oradea, a fost modificată prin Dosarul penal nr. 359/A din 30 noiembrie 2007 a Tribunalul Bihor,inculpatul fiind achitat în baza-art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b)^f C. proc. pen., aplicândui-se o amendă administrativă (filele 235-240 vol. l şi filele 18-21 vol. II dos. apel).

În ce priveşte cererea de schimbare a încadrării juridice a infracţiunilor reţinute. în sarcina-inculpatului L.B.I. solicitată de reprezentantul parchetului cu aceeaşi ocazie, în baza art. 334 C. proc. pen., instanţa a respins ea neîntemeiată; astfel, având în vedere perioada infracţională, reţinută în sarcina sus-numitului în prezentul dosar, respectiv 2003-2004, starea de recidivă postcondamnatorie raportat la condamnarea de 2 ani închisoare cu suspendare condiţionată aplicată acestuia prin sentința penală nr. 265 din 22 ianuarie 2004 a Jud. laşi, definitivă prin neapelare (fila 156), se stabileşte în funcţie de momentul consumării infracţiunilor continuate deduse judecăţii, respectiv al consumării primului act de executare şi nu cel al epuizării infracţiunilor şi care a fost ulterior rămânerii definitive a hotărârii de măi sus.

I. 1. Fapta inculpatului C.F. care, în cursul anului 2003, a constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpatul C.M.S. zis “B.”; grup la care au aderat şi la care au fost atrase ulterior şi alte persoane, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de constituire aunui, grup; infracţional organizat, prev. de art 7 din Legea nr. 39/2003.

Fapta aceluiaşi inculpat care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la diferite intervale de timp, în perioada martie 2003 - 2004, a organizat şi condus săvârşirea infracţiunii de trafic ilicit de droguri, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de organizare şi conducere a activităţii de trafic de droguri,: în formă continuată, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului C.F., constând în aceea că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la diferite intervale de timp, a distribuit, a pus în vânzare şi a vândut în perioada 2003 - 2004, cu trei sau mai multe persoane împreună, diferite cantităţi de droguri de risc şi respectiv de mare risc, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic ilicit de droguri de risc şi respectiv de mare risc, în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) şi respectiv alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 75 lit. a) C. pen.

Fapta inculpatului C.F. care, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a deţinut droguri de risc şi respectiv de mare risc, fără drept, în vederea consumului propriu, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunilor de deţinere de droguri de risc şi respectiv de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. de art. 4 alin. (1) şi respectiv alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

Având în vedere că infracţiunile de mai sus au fost săvârşite mai înainte de a fi intervenit o hotărâre de condamnare definitivă pentru una dintre acestea, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile de art. 33 lit. a) C. pen.

2. Fapta inculpatului C.M.S. zis “B.” care, în cursul anului 2003, a constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpatul C.F., grup la care au aderat şi au atras ulterior şi alte persoane, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Fapta aceluiaşi inculpat care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la diferite intervale de timp, în perioada martie 2003 - 2004, a organizat şi condus săvârşirea infracţiunii de trafic ilicit de droguri, a întrunit elementele constitutivei ale infracţiunii de organizare şi conducere a activităţii de; trafic de droguri, în formă continuată, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului C.M.S. zis “B.”, constând în aceea că/în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la diferite intervale de timp, a distribuit, a pus în vânzare şi a vândut în perioada 2003 -2004, diferite cantităţi de droguri de risc şi respectiv de mare risc, fără drept, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic ilicit de droguri de risc şi respectiv de mare risc, în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) şi respectiv alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului C.M.S. zis “B.” care, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a deţinut droguri de risc şi respectiv de mare risc, fără drept, în vederea consumului propriu, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunilor de deţinere de droguri de risc şi respectiv de mare risc, în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. de art. 4 alin. (1) şi respectiv alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

3. Fapta inculpatului D.F.C. care a aderat la grupul infracţional organizat constituit din inculpaţii C.F. şi C.M.S. zis “B.”, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic ilicit de droguri şi a sprijinit efectiv gruparea infracţională prin primirea de droguri şi vânzarea acestora, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Fapta inculpatului D.F.C. constând în aceea că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi la diferite intervale de timp, a vândut cu trei sau mai multe persoane împreună, în perioada 2003 -2004, diferite cantităţi de droguri de risc şi respectiv de mare risc, fără drept, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic ilicit de droguri de risc şi respectiv de mare risc, în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) şi respectiv alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 75 lit. a) C. pen.

Având în vedere că/infracţiunile de mai sus au fost săvârşite mai înainte de a fi intervenit-o hotărâre de condamnare definitivă pentru una dintre acestea, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile de art. 33 lit. a) C. pen.

Din fişa de cazier judiciar (filele 95-97)- solicitată în cursul judecăţii a reieşit că, prezentele infracţiuni sunt concurente şi cu infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 5116 din 20 noiembrie 2003 a Judecătoriei laşi, definitivă prin Dosarul penal nr. 128 din 22 februarie 2005 a Curţii de Apel laşi şi prin S.P. nr. 360/2007 pronunţată de instanţa Provinciei Malaga secţia a VII-a a Tribunalul de Instrucţie nr. 2 Malaga Spania, recunoscută prin sentința penală nr. 993 din 22 iulie 2010 a Jud. sector 5 Bucureşti, definitivă prin Dosarul penal nr. 1370/R din 21 septembrie 2010 a Tribunalul Bucureşti, secţia a ll-a (filele 6-7 Dosarul nr. 31537/3/2010 al Tribunalul Bucureşti, secţia I penală), fiind deci aplicabile prevederile art. 85 C. pen.

În baza considerentelor expuse în starea de fapt, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., instanţa a dispus achitarea inculpatului D.F.C. de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunilor de cumpărare şi deţinere de droguri de risc şi respectiv de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev.şi ped. de art. 4 alin. (1) şi respectiv alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice, apreciind că fapta nu există.

4. Fapta inculpatului B.C. zis “N.” care a aderat la grupul infracţional organizat constituit din inculpaţii C.F. şi C.M.S. zis “B.”, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic ilicit de droguri şi a sprijinit efectiv gruparea infracţională prin primirea de droguri şi vânzarea acestora, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Fapta inculpatului B.C. zis “N.” constând în aceea că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi la diferite intervale de timp, a vândut cu trei sau mai multe persoane împreună, în perioada 2003 - 2004, diferite cantităţi de droguri de risc şi respectiv de mare risc, fără drept, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic ilicit de droguri de risc şi respectiv de mare risc, în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) şi respectiv alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 75 lit. a) C. pen.

Având în vedere că infracţiunile de mai sus au fost săvârşite mai înainte de a fi intervenit o hotărâre de condamnare definitivă pentru una dintre^acestea, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile de art. 33 lit. a) C. pen.

În baza considerentelor expuse în starea de fapt, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., instanţa a dispus achitarea inculpatului B.C. zis “N.”, de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunilor de cumpărare şi deţinere de droguri de risc şi respectiv de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev.şi ped. de ărt.4 alin. (1) şi respectiv alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice, apreciind că fapta nu există.

5. Fapta inculpatului L.B.I. care, a aderat la grupul infracţional organizat constituit din inculpaţii C.F. şi C.M.S. zis “B.”, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic ilicit de droguri şi a. sprijinit efectiv gruparea infracţională prin primirea de droguri, şi vânzarea acestora, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Fapta inculpatului L.B.I. constând în aceea că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi la diferite intervale de timp, a vândut cu trei sau mai multe persoane împreună, în perioada 2003 - 2004, diferite cantităţi de droguri de risc şi,de mare risc, fără drept, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic ilicit de droguri de risc şi respectiv de mare risc, în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) şi respectiv alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 75 lit. a).C. pen.

Din fişa de cazier judiciar (fila 156) solicitată în cursul judecăţii a reieşit că prezentele infracţiuni sunt concurente şi cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală 265 din 22 ianuarie 2.004 a Jud. laşi, definitivă prin neapelare, fiind deci aplicabile prevederile art. 85 C. pen.

În baza considerentelor expuse în starea de fapt, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., instanţa a dispus achitarea inculpatului L.B.I., de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunilor de cumpărare şi deţinere de droguri de risc şi respectiv de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev.şi ped. de art. 4 alin. (1) şi respectiv alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice, apreciind că fapta nu există.

6. Fapta inculpatului H.Ş.O. zis “O.” care, a aderat la grupul infracţional organizat constituit din inculpaţii C.F. şi C.M.S. zis “B.”, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic ilicit de droguri şi a sprijinit efectiv gruparea infracţională prin primirea de droguri şi vânzarea acestora, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Fapta inculpatului H.Ş.O. zis “O.”, constând în aceea că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi la diferite intervale de timp, a vândut cu trei sau mai multe persoane împreună, în perioada 2003 - 2004, diferite cantităţi de droguri de risc şi respectiv de mare risc, fără drept, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic ilicit de droguri de risc şi respectiv de mare risc, în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) şi respectiv alin. (2): din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 75 lit. a) C. pen.

Fapta inculpatului H.Ş.O. zis “O.” care la diferite intervale de timp, în perioada 2003-2004, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a deţinut droguri de risc fără drept (cannabis şi haşiş), în vederea consumului- propriu, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de" droguri de risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă, continuată, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

Fapta inculpatului H.Ş.O. zis “O.” care la diferite intervale de timp, în perioada 2003-2004, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a deţinut droguri de mare risc, fără drept (ecstasy), în vederea consumului propriu, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept; în formă continuată, prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

Având în vedere că ihfracţiunile de mai sus au fost-săvârşite mai înainte de a fi intervenit o hotărâre de condamnare definitivă pentru una dintre acestea, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile de art. 33 lit. a) C. pen.

7. Fapta inculpatului G.S.I. zis “G.” care a aderat la grupul infracţional. organizat constituit din inculpaţii C.F. şi C.M.S. zis “B.”, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic ilicit de droguri şi a sprijinit efectiv gruparea infracţională prin primirea de droguri şi vânzarea acestora, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Fapta inculpatului G.S.I. zis “G.” constând în aceea că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi la diferite intervale de timp, a vândut cu trei sau mai multe persoane împreună, în perioada 2003 - 2004, diferite cantităţi de droguri de risc şi respectiv de mare risc, fără drept, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic ilicit de droguri de risc şi respectiv de mare risc, în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) şi respectiv alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 75 lit. a) C. pen.

Fapta inculpatului G.S.I. zis “G.” care, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a deţinut droguri de risc (cannabis şi haşiş), fără drept, în vederea consumului propriu, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

Fapta inculpatului. G.S.I. zis “G.” care, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a deţinut droguri de mare risc (ecstasy), fără drept, în vederea consumului propriu, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

8. Fapta inculpatului E.C.C. zis “L.” care, a aderat la grupul infracţional organizat constituit din inculpaţii C.F. şi C.M.S. zis “B.”, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic ilicit de droguri şi a sprijinit efectiv gruparea infracţională prin primirea de droguri şi vânzarea acestora, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Fapta inculpatului E.C.C. zis “L.”, constând în aceea că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi la diferite intervale de timp, a vândut cu trei sau mai multe persoane împreună, în perioada 2003 - 2004, diferite cantităţi de droguri de risc şi respectiv de mare risc, fără drept, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic ilicit de droguri de risc şi respectiv de mare risc, în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) şi respectiv alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 75 lit. a) C. pen.

Fapta inculpatului E.C.C. zis “L.” care, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a deţinut droguri de risc (cannabis şi haşiş), fără drept, în vederea consumului propriu, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

Fapta inculpatului E.C.C. zis “L.” care, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a deţinut droguri de mare risc (ecstasy), fără drept, în vederea consumului propriu, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

Având în vedere că infracţiunile de mai sus au fost săvârşite mai înainte de a fi intervenit o hotărâre/de condamnare definitivă pentru una dintre acestea, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile de art. 33 lit. a) C. pen.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaţilor, în temeiul prevederilor art. 72 C. pen., instanţa a avut în vedere situaţia personală a fiecăruia dintre ei, gradul de implicare în activitatea infracţională, rolul fiecăruia în cadrul grupării, numărul de tranzacţii derulate şi dovedite fără echivoc în prezenta cauză,atitudinea inculpaţilor pe parcursul-procesului (incluzând şi faza de urmărire penală), împrejurarea că toţi inculpaţii; (cu excepţia inculpaţilor L. şi B., care s-au sustras, judecăţii). s:au:-prezentat la toate termenele de judecată fixate în cauză, dovedind. că! înţeleg" posibilele implicaţii ale unui proces penal, precum şi gradul de sinceritate al fiecăruia pe parcursul soluţionării cauzei şi măsura în care declaraţiile'acestora au contribuit la aflarea adevărului.

I. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul C.F., acesta nu a recunoscut, comiterea faptelor (exceptând deţinerea de droguri pentru propriul consum), iar'prbbele administrate în cauză au dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă-că, el era practic liderul reţelei şi persoana de a cărei părere toţi ceilalţi membri ai reţelei, ascultau. Acesta coordona practic şi relaţiile cu alte reţele de traficanţi de droguri de pe raza mun. laşi. Cu toate acestea, 'instanţa .a ţinut seama de împrejurarea că inculpatul este infirm/are un nivel de educaţie redus (absolvent al unei singure clase primare), s-a prezentat în cauză la toate termenele de judecată, nu posedă antecedente penale, sens în care a reţinut în favoarea sa circumstanţele.atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., urmând a da eficienţă dispoziţiilor art. 76 C.penal pentru fiecare-dintre infracţiunile reţinute.în sarcina acestuia.

În consecinţă, instanţa a aplicat inculpatului următoarele pedepse: a) Pentru, infracţiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. şi .ped, de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., pedeapsa de:

- 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

- 6 (şase) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a lI-a, b), d), e) C. pen., pe o durată de 3 ani;

c) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. şi art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice, pedeapsa de:

- 4 (patru) luni închisoare.

d) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. şi art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice, pedeapsa de:

- 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare.

e) Pentru infracţiunea de organizare şi conducere a activităţii de trafic de droguri, în formă continuată, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., pedeapsa de:

- 6 (şase) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe o durată de 3 ani;

f) Pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. ultim C. pen.,art. 76 lit. b) C.pen, pedeapsa de:

- 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen., a constatat că infracţiunile au fost comjşgyn condiţiile concursului real şi a contopit pedepsele sus-menţionate, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de:

- 6 (şase) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Instanţa a apreciat că, raportat la gravitatea infracţiunilor imputate, se impune aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) şi e) C. pen., deoarece o persoană care conduce şi coordonează activităţi legate de traficul de droguri nu poate fi în măsură să îşi exercite în condiţii optime drepturile părinteşti sau să devină tutore sau curator al unui minor sau incapabil, existând un risc sporit de a atrage acea persoană (şi chiar proprii copii) într-un mediu infracţional extrem de nociv.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă perioada detenţiei preventive începând cu data de 10 octombrie 2004 şi până la 27 iunie 2005.

În cauză, prin încheierea din. data de 23 iunie 2005 s-a dispus faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi ţara, măsură ce a fost menţinută în cursul judecăţii. Prin dispoziţiile Legii nr. 356/2006 în sarcina persoanelor faţă de care se instituie această măsură preventivă s-a prevăzut şi instituirea unei serii de obligaţii de natură a garanta eficacitatea acestei măsuri. Legea procedural penală^ fiind de imediată aplicare, în temeiul art. 145¹ C. proc. pen., tribunalul va menţine faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi ţara iar în baza art. 145 alin. (1)¹ C. proc. pen. îi va impune acestuia, până la rămânerea definitivă a hotărârii, următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa instanţeior de judecată ori de câte ori va fi chemat în prezenta cauză;

b) să se prezinte la: secţia de poliţie în a cărei rază teritorială domiciliază în vederea derulării programului de supraveghere, ori de câte ori va fi chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa decât cu încuviinţarea instanţei de judecată;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme.

2. Cu privire la inculpatul C.M.S., tribunalul a reţinut că acesta era un membru de vârf al reţelei şi cel care se preocupa în mod direct de achiziţionarea drogurilor din spaţiul ex-iugoslav, împrejurare care s-a demonstrat cu prisosinţă din conţinutul convorbirilor telefonice. Rolul său în cadrul reţelei era deci unul deosebit de important. De cealaltă parte însă, instanţa a reţinut că acesta este la prima confruntare cu legea penală şi a avut o atitudine corespunzătoare pe parcursul derulării cercetării judecătoreşti, fiind prezent la toate termenele de judecată, sens în care a reţinut în favoarea sa circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., urmând a da eficientă dispoziţiilor art. 76 C.penal pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina acestuia.

În consecinţă, instanţa a aplicat inculpatului următoarele pedepse:

a) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 4:1 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen. şi art. 76 lit. c) C. pen., pedeapsa de:

- 2 (doi) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 1 an;

b) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formăcontinuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen. şi art. 76 lit. a) C. pen. pedeapsa de:

- 5 (cinci) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

c) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), c) şi alin. ultim, art. 76 lit. e) C. pen., art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice, pedeapsa de:

- 4 (patru) luni închisoare.

d) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), c) şi alin. ultim, art. 76 lit. d) C. pen. şi art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice, pedeapsa de:

- 1 (un) an închisoare.

e) Pentru infracţiunea de, organizare şi conducere a activităţii de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. a) C. pen., pedeapsa de:

- 5 (cinci) ani închisoare şi înterzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a lI-a, b), e) C. pen. pe.o durată de 2 ani;

f) Pentru infracţiunea, de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. b) C. pen., pedeapsa.de:

- 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

În baza art. 33 lit. a), art". 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen., a constatat că infracţiunile au fost comise; în condiţiile, concursului real şi a contopit pedepsele sus-menţionate, . urmând' ca jnculpatului să i se aplice pedeapsa ce mai grea, respectiv aceea de:

- 5 (cinci) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e), pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

Instanţa a apreciat că, raportat la gravitatea infracţiunilor imputate, se impune aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. e) C. pen., deoarece o persoană care conduce şi coordonează traficul de droguri nu poate fi în măsură să devină tutore sau curator al unui minor sau incapabil, existând un risc sporit de a atrage acea persoană într-un mediu infracţional nociv.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64. lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă perioada detenţiei preventive începând cu data de 10 octombrie 2004 şi până la 27 iunie 2005.

În cauză, prin încheierea din data de 23 iunie 2005 s-a dispus faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi, ţara, măsură ce a fost menţinută în cursul judecăţii. Prin dispoziţiile Legii nr. 356/2006 în sarcina persoanelor faţă de care se instituie această măsură preventivă s-a prevăzut şi instituirea unei serii de obligaţii de natură a garanta eficacitatea acestei măsuri. Legea procedural penală fiind de imediată aplicare, în temeiul art. 145¹ C. proc. pen., tribunalul va menţine faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi ţara iar în baza art. 145 alin. (1)¹ C. proc. pen. i-a impus acestuia, până la rămânerea definitivă a hotărârii, următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa instanţelor de judecată ori de câte ori va fi chemat în prezenta cauză.

b)să se prezinte la secţia de poliţie în a cărei rază teritorială domiciliază în vederea derulării programului de supraveghere, ori de câte ori va fi chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa decât cu încuviinţarea instanţei de judecată;

d) să nu deţină, .să;.nu- folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme 3, 4, 5. Cu privire la inculpaţii D.F.C., B.C. şi L.B., instanţa a avut în vedere rolul acestora în derularea tranzacţiilor cele mai importante din cadrul reţelei, faptul că s-a dovedit ca cei trei erau în măsură să angajeze tranzacţionarea a sute de paşti le de ecstasy şi au fost cei care au negociat aceste tranzacţii direct cu investigatorii sub acoperire. în plus, inculpaţii L. şi B. s-au sustras urmăririi penale şi judecăţii, ceea ce este de natură să le atragă ambilor o pedeapsă mai mare decât pentru inculpatul D. care s-a prezentat în faţa instanţei de judecată. Se a ţinut seama de asemenea de lipsa-antecedentelor penale ale fiecăruia la data săvârşirii faptelor, sens-în care se a reţinut în favoarea lor circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., urmând a da eficienţă dispoziţiilor art. 76:C.penal pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina-acestora.

în consecinţă, instanţa a aplicat inculpaţilor următoarele pedepse:

Pentru inculpatul D.F.C.:

a) Pentru infracţiunea ele trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. c) C. pen., pedeapsa de:

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare;

- 3 (trei),ani şi 6 (şase) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

c) Pentru infracţiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. b) C. pen. pedeapsa de:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., a constatat că infracţiunile susmenţionate au fost comise de inculpat în condiţiile concursului real de infracţiuni cu infracţiunile pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 5116 din 20 noiembrie 2003 a Judecătoriei laşi, definitivă prin Dosarul penal nr. 128 din 22 februarie 2005 a Curţii de Apel laşi şi sentința penală nr. 360/2007 pronunţată de instanţa Provinciei Malaga, secţia a VII-a a Tribunalul de Instrucţie nr. 2 Malaga-Spania, recunoscută prin sentința penală 993 din 22 iulie 2010 a Jud. sector 5 Bucureşti, def. prin Dosarul penal nr. 1370/R din 21 septembrie 2010 a Tribunalul Bucureşti secţia a ll-a.

În temeiul art. 85 C. pen., a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 5116/2003 a Jud. laşi şi în baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate prin hotărârile de mai sus, cu cele aplicate prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa ce mai grea, sporită cu 1 an, respectiv aceea de:

- 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

A constatat executată pedeapsa.

Pentru inculpatul B.C. zis “N.”:

a) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41. alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. c) C. pen., pedeapsa de,

- 2 (doi) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o, durată de 1 an;

b) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. şi ped. de. art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. a) C. pen., pedeapsa de:

- 4 (patru) ani închisoare -şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

c) Pentru infracţiunea de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen., pedeapsa de:

- 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen., a constatat că infracţiunile au fost comise în condiţiile concursului real şi a contopit pedepsele sus-menţionate, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa ce mai grea, respectiv aceea de:

- 4 (patru) ani închisoare si interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe durata executării pedepsei urmând a se constata că, inculpatul a fost arestat în lipsă prin încheierea din data de 8 februarie 2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia a ll-a penală, în Dosarul nr. 943/2005 şi s-a sustras judecăţii.

Pentru inculpatul L.B.I.:

a) Pentru infractiunea.de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. c) C. pen. pedeapsa de:

- 2 (doi) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b), c) C. proc. pen. pe o durată de 1 an;

b) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată; prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. art. 44 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen. pedeapsa de,

- 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teză a-Il-a, b, e C. pen. pe o durată de 2 ani;

c) Pentru infracţiunea de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen. la o pedeapsa de:

- 4 (patru) ani închisoare şî.interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

În baza art. 33 lit. a) C. pen., a constatat că infracţiunile susmenţionate au-fost comise de .inculpat în condiţiile concursului real de infracţiuni cu infracţiunea pentru-care a fost condamnat prin sentința penală nr. 265 din 22 ianuarie 2004 a Judecătoriei laşi, rămasă definitivă prin neapelare.

În temeiul art. 185 C. pen. a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin hotărârea de mai sus, iar în baza art: 33 lit. a), art: 34 lit. b), art. 35 C. pen., a contopit pedeapsa mai sus amintită, cu. cele stabilite.prin prezenta, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa ce-mar grea, sporită cu 6 luni, respectiv aceea de:

- 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 84 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

Instanţa a apreciat că, raportat la gravitatea infracţiunilor imputate, se impune aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. e) C. pen., deoarece o persoană care conduce şi coordonează traficul de droguri nu poate fi în măsură să devină tutore sau curator ai unui minor sau incapabil, existând un risc sporit de a atrage acea persoană într-un mediu.

S-a făcut aplicarea art. 71. 64 lit. a), b), e) C. pen. pe durata executării pedepsei şi s-a constatat că inculpatul a fost arestat în lipsă prin încheierea din data de .8 februarie 2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia a ll-a penală, în Dosarul nr. 943/2005 şi s-a sustras judecăţii.

6, 7, 8. La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaţilor H.Ş.O., E.C.C. şi G.S.I., instanţa a avut în vedere rolul fiecăruia dintre ei în cadrul grupului, împrejurarea ca în general aceştia erau implicaţi în tranzacţii mărunte, faptul că erau ia rândullor consumatori şi împrejurarea că se află la prima confruntare cu legea penală. De asemenea, instanţa a ţinut seama de atitudinea relativ, sinceră a inculpaţilor E. şi G. din faza de judecată, care a fost de natură să contribuie la aflarea adevărului şi că, în prezenţa,cauză, aceştia doi au fost implicaţi într-un număr redus de tranzacţii. Ţinând seama şi de împrejurarea că inculpaţii s-au prezentat la toate termenele de judecată, instanţa a apreciat că, aceştia au conştientizat deja gravitatea infracţiunilor care le-au fost imputate, iar rolul educativ al procesului penal a început să se realizeze.

Situaţia este aproape similară şi în cazul inculpatului H., acesta a avut o atitudine sinceră în faza de urmărire penală, s-a prezentat la toate termenele de judecată, iar în plus la individualizarea pedepsei se a ţinut seama şi de starea de sănătate a inculpatului, acesta suferind de hepatita B.

În consecinţă, instanţa a reţinut în favoarea inculpaţilor lor circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. urmând a da eficientă dispoziţiilor art. 76 C. pen. pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina acestora, urmând a le aplica următoarele pedepse:

Inculpatului E.C.C. zis “L.”:

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare;

b) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. a) C. pen., pedeapsa de:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a ,b), e) C. pen., pe o durată de 2 ani.

c) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), c) şi alin. ultim, art. 76 lit. e) C. pen. şi art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice, pedeapsa de:

- 3 (trei) luni închisoare.

d) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), p) şi alin. ultim, art. 76 lit. d) C. pen. şi art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice, pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza ll-a, b), e) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen., a contopit pedepsele sus-menţionate, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza Il-a și lit. e) C. pen. pe o durată de 2 ani.

Apreciind, datorită circumstanţelor personale ale inculpatului că, reeducarea acestuia se poate rdaliza şi fără executarea efectivă a pedepsei şi, că pronunţarea prezentei condamnări constituie un avertisment serios pentru acesta, de natură a-l determina să evite pe viitor implicarea în alte activităţi infracţionale, în baza art. 86¹ C. pen., instanţa a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 6 ani şi 6 luni.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă, perioada detenţiei preventive începând cu data de 10 octombrie 2004 şi până la data 27 iunie 2005.

Pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, în prima zi de joi a fiecărui trimestru, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul laşi;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă.

Datele au fost comunicate serviciului sus indicat.

Inculpatului i se va impune pe durata termenului de încercare respectarea următoarelor obligaţii:

a) să nu schimbe domiciliul sau reşedinţa avută şi să nu depăşească limita teritorială stabilită, decât în condiţiile fixate de instanţă;

b) să nu frecventeze pe o durată de trei ani de la data rămânerii definitive a hotărârii barul N.I., magazinul Mall, discoteca „R. şi N." şi clubul “V.” din municipiul laşi, locaţii unde, aşa cum a reieşit din actele dosarului, se comercializează droguri.

c) să nu intre în legătură cu numiţii C.M.S. şi C.F.

I s-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 86⁴ C. proc. pen. şi S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen. cu privire la drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen.

În cauză, prin încheierea din data de 23 iunie 2005 s-a dispus faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi ţara, măsură ce a fost menţinută în cursul judecăţii. Prin dispoziţiile Legii nr. 356/2006 în sarcina persoanelor faţă de care se instituie această măsură preventivă s-a prevăzut şi instituirea. unei serii de obligaţii de natură a garanta eficacitatea acestei măsuri. Legea procedural penală fiind de imediată aplicare, în temeiul art. 145¹ C. proc. pen., tribunalul a menţinut faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi ţara iar în baza art. 145 alin. (1)¹ C. proc. pen. îi va impune acestuia, până la rămânerea definitivă a hotărârii, următoarele obligaţii:

a) să se prezinte. în faţa. instanţelor de judecată ori de câte ori va fi chemat în prezenta cauză;

b) să se prezinte la secţia de poliţie în a cărei rază teritorială domiciliază în vederea derulării programului de supraveghere, ori de câte ori va fi chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa decât cu încuviinţarea instanţei de judecată;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme. Inculpatului H.Ş.O. zis “O.”:

a) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din. Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art: 41. alin. (2), C. pen. şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76lit. c)C. pen. pedeapsa.de:

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare;

b) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată,, prev, şi, .ped,. .de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76. Iit. a) C. pen.,-pedeapsa de:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza ll-a, b), e) C. pen., pe o durată de 2 ani.

c) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. şi art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice, pedeapsa de :

- 3 (trei) luni închisoare;

d) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. d) C. pen. şi art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice, pedeapsa de:

-1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare.

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza ll-a, b), e) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen., instanţa a contopit pedepsele sus-menţionate, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza ll-a, b),e) C. pen., pe o durată de 2 ani.

Din aceleaşi considerente care au fost expuse în cazul inculpatului E.C.C., în baza art. 86¹, C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 7 ani.

Termenul de încercare va fi orientat însă spre durata maximă având în vedere că s-a dovedit-în cauză faţă de acest inculpat că în cursul anului 2003 acesta s-a implicat activ şi constant în traficul de droguri furnizate de inculpatul C.F., în timp ce inculpaţii E. şi G. au fost implicaţi într-un număr mai redus de tranzacţii.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă perioada detenţiei preventive începând cu data de 10 octombrie 2004 până la 27 iunie 2005.

Pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere :

a) să se prezinte, în prima zi de joi a fiecărui trimestru, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul laşi;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi sa justifice schimbarea locului de muncă;

d). să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Datele au fost comunicate serviciului sus indicat.

Impune inculpatului pe durata termenului de încercare respectarea următoarelor obligaţii:' ' "

a) să nu schimbe domiciliul sau reşedinţa avută şi să nu depăşească, limitateritorială stabilită, decât în condiţiile fixate de instanţă;

b) să nu frecventeze pe o durată de trei ani de la data rămânerii definitive a hotărârii barul N.I., magazinul Mal), discoteca „R. şi N." şi clubul “V.” din municipiul laşi.

c) să nu intre" în legătură -cu numiţii C.M.S. şi C.F.

S-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 86⁴ C. proc. pen. şi S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen. cu privire la drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen.

În cauză, prin încheierea 'din data de 23 iunie 2005 s-a dispus faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi ţara, măsură ce a fost menţinută în cursul judecăţii. Prin dispoziţiile Legii nr. 356/2006 în sarcina persoanelor faţă de care se instituie această măsură preventivă s-a prevăzut şi instituirea unei serii de obligaţii de natură a garanta eficacitatea acestei măsuri. Legea procedural penală fiind de imediată aplicare, în temeiul art. 145¹ C. proc. pen., tribunalul va menţine faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi ţara iar în baza art. 145 alin. (1)¹ C. proc. pen. îi va impune acestuia, până la rămânerea definitivă a hotărârii, următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa instanţelor de judecată ori de câte ori va fi chemat în prezenta cauză;

b) să se prezinte-ia secţia de poliţie în a cărei rază teritorială domiciliază în vederea derulării, programului de supraveghere, ori de câte ori va fi chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa decât cu încuviinţarea instanţei de judecată;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme.

Inculpatului G.S.I. zis “G.”:

a) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., pedeapsa de:

- 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare;

b) Pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.,- art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. a) C. pen., pedeapsa de.:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza ll-a, b), e) C. pen., pe o durată de 2 ani.

c) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), c) şi alin. ultim, art. 76 lit. e) C. pen. şi art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice, pedeapsa de :

- 3 (trei) luni închisoare.

d) Pentru infracţiunea de cumpărare şi deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), c) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. şi art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice pedeapsa de:

- 1 (un) an închisoare.

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza ll-a, b), e) C. pen., pe.o durată de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele sus-menţionate, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza ll-a, b), e) C. pen., pe o durată de 2 ani.

Din considerentele expuse şi în cazul inculpatului E., în baza art. 86¹ C. pen., instanţa a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 6 ani şi 6 luni.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din.pedeapsă perioada detenţiei preventive începândcu data de 10 octombrie 2004 până la 27 iunie 2005.

Pe durata termenului', de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere.:

a) să se prezinte, în prima zi de joi a fiecărui trimestru, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul laşi;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Datele au fost comunicate serviciului sus indicat.

Inculpatului i se va impune ca pe durata termenului de încercare să respecte următoarele obligaţii:

a) să nu schimbe domiciliul sau reşedinţa avută şi să nu depăşească limita teritorială stabilită, decât în condiţiile fixate de instanţă;

b) să nu frecventeze pe o., durată de trei ani de la data rămânerii definitive a hotărârii barul N.I., magazinul Mall, discoteca „R. şi N." şi clubul “V.” din municipiul laşi.

p) să nu, intre în legâtură cu numiţii C.M.S. şi C.F.

S-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 86⁴ C. proc. pen. şi s-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen. cu privire la drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza. A II-a, b) şi e) C. pen.

În cauză, prin încheierea din data de 23 iunie 2005 s-a dispus faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi ţara, măsură ce a fost menţinută în cursul judecăţii. Prin dispoziţiile Legii nr. 356/2006 în sarcina persoanelor faţă de care se. instituie această măsură preventivă s-a prevăzut şi instituirea unei serii de obligaţii de natură a garanta eficacitatea acestei măsuri. Legea procedural penală fiind de imediată aplicare, în temeiul art. 145¹ C. proc. pen., tribunalul a menţinut faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi ţara iar în baza art. 145 alin. (1)¹ C. proc. pen. i-a impus acestuia, până la rămânerea definitivă a hotărârii, următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa instanţelor de judecată ori de câte ori va fi chemat în prezenta cauză;

b) să se prezinte la secţia de poliţie în a cărei rază teritorială domiciliază în vederea derulării programului de supraveghere, ori de câte ori va fi chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa decât cu încuviinţarea instanţei de judecată;

d) să nu deţină să nu-folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme.

II. Din considerentele, expuse la pct. (1) din starea de fapt, instanţa a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., achitarea inculpaţilor:

C. (fost B.) C. zis „C.", de sub învinuirile de săvârşire a infracţiunilor de:

- trafic de droguri de risc şi respectiv de mare risc, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) şi respectiv alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice;

- conducere şi finanţare a activităţii de trafic de droguri, în formă continuată, prev. de art. 10 Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 37, lit. b) C. pen.;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 Legea nr. 39/2003 şi cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

2. C.V. zis “V.”, d:e sub învinuirile de săvârşire a infracţiunilor de:

- conducere şi finanţare a activităţii de trafic de droguri, în formă continuată, prev. de art. 10 Legea nr. 143/2000, ca aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 Legea nr. 39/2003, apreciind că nu s-a dovedit că aceşti doi inculpaţi au săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina lor prin actul de sesizare.

Din aceleaşi considerente, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului C.V. zis “V.”, de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunilor de deţinere de droguri de risc şi respectiv de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) şi respectiv alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea ari 41 alin. (2) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice, apreciind că faţă de acest inculpat fapta nu există.

În cursul urmăririi penale s-a procedat la instituirea unui sechestru asigurător asupra locuinţei proprietate personală a inculpatului B.C. şi au fost ridicate de la domiciliile celor doi inculpaţi mai multe bunuri (inclusivsume de bani şi bijuterii) despre care s-a apreciat că ar provine din activitatea infracţională. întrucât în prezenta cauză nu s-a dovedit că aceste bunuri ar provine din infracţiunile deduse judecăţii în prezenta cauză şi nici că ar fi deţinute în contra dispoziţiile legale, în condiţiile în care nu s-a pututdovedi implicarea celor doi inculpaţi în activitatea infracţională reţinută în sarcina lor, în baza art. 357 pct. 2 lit. e) rap; la aft.165. C. proc. pen., instanţa a dispus restituirea următoarelor bunuri:

1. Inculpatului C. (fost B.) C. - suma de 3.150 euro ridicată prin procesul-verbal încheiat la data de 13 octombrie 2004 (fila 555 - dosar urmărire penală);

- bijuteriile şi ceasurile indicate în inventarul de metale preţioase şi pietre preţioase aflat la filele 556-559 din dosarul de urmărire penală (poziţiile 1- 24), depuse la Trezoreria municipiului Bucureşti conform procesuiui-verbal de predare primire, de la filele 562-563, dosar urmărire penală.

2. Inculpatului C.V. -sumele de 500 euro şi 400 dolari SUA având seriile indicate în procesul, verbal de la fila 564 din dosarul de urmărire penală;

- o unitate centrală calculator (carcasă gri cu albastru) cu C.D. ram, inscripţionată C.H., ridicată cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la data de: 10 octombrie 2004 (filele 291-293).

De asemenea, în baza art. 357 pct. 2 lit. c) rap. la art. 166 C. proc. pen., se a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurâtor instituită asupra imobilului situat în laşi, jud. laşi, înscris în C.F. laşi, proprietate comună a inculpatului C. (fost B.) C. şi soţia B.A., sechestru instituit prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi din data de 18 octombrie 20.04 şi dispus prin Încheierea nr. 22681 din 19 octombrie 2004 a Judecătoriei laşi (filele 549-554).

Din actele dosarului a reieşit că drogurile (rezină de cannabis) ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare au fost consumate cu ocazia efectuării probelor de. laborator, astfel încât nu mai există în prezent cantităţi care să poată fi supuse confiscării speciale.

În temeiul art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., instanţa i-a obligat pe inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat după cum urmează:

- pe inculpatul C.F. la suma de 10.100 lei;

- pe inculpatul C.M.S. la suma de 10.100 lei;

- pe inculpatul D.F.C. la suma de 8.100 lei; pe inculpaţii L.B.l. şi B.C. la suma de câte 9.100 lei, fiecare;

- pe inculpaţii E.C.C. şi H.Ş.O. la suma de câte 8.100 lei, fiecare;

- pe inculpatul G.S.l. la suma de 8.250 lei.

În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea inculpaţilor C. (fost B.) C. şi C.V. au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj şi inculpaţii C.M.S., C.F. şi L.B.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj a criticat hotărârea atacată ca fiind nelegală si netemeinică, cu privire la:

- achitarea inculpaţilor B.C. şi C.V. pentru săvârşirea infracţiunilor de: trafic de droguri de risc şi mare risc, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) si art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.; conducere şi finanţare a activităţii de trafic de droguri,în formă continuată, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.; constituire a unui grup infracţional organizat, prev.de art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplic.art. 33 lit. a) C. pen.

- achitarea inculpaţilor L.B.I. şi B.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de: cumpărare şi deţinere de droguri de risc şi mare risc pentru consum propriu în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) si art. 4 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi 13 C. pen.;

- reţinerea circumstanţelor atenuante în favoarea tuturor inculpaţilor condamnaţi.;

- omisiunea reţinerii stării de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen. fată de inculpatul L.B.I.;

- modalitatea de executare a pedepselor stabilte pentru inculpaţii G.S., H.Ş. şi E.C. în sensul aplicării unor pedepse cu executare,

- omisiunea aplicării art. 17 din Legea nr. 143/2000 privind substanţelor care au făcut obiectul infracţiunii de trafic de droguri;

- omisiunea constatării autorităţii de lucru judecat fată de inculpatul D.F.C.

În motivarea apelului, s-a arătat că vinovăţia inculpaţilor B.C. şi C.V. a fost dovedită cu probele de la dosar: declaraţiile martorilor cu identitate protejată; percheziţiile domiciliare (ocazie cu care s-au găsit la domiciliile inculpaţilor arme); informaţiile obţinute pe plan operativ de către investigatorii sub acoperire şi menţionate în procesul-verbal din 21 octombrie 2004 din care rezultă că cei doi inculpaţi erau capii reţelei, care-angajau şi negociau cumpărarea drogurilor, că erau cunoscuţi în laşi pentru faptele de violenţă comise în ţară şi străinătate, la domiciliile lor găsindu-se înscrisuri şi fragmente din ziare pe această temă, precum şi arme. Este adevărat că, din actele dosarului rezultă că cei doi inculpaţi nu intrau direct în contact cu drogurile şi că martorii cu identitate protejată au aflat despre activitatea acestora din auzite, iar Investigatorii sub-acoperire; cu prilejul instructajului efectuat înainte de misiune sau din afirmaţiile colaboratorului V.B. Trebuie avut în vedere însă, că este vorba în cauză de o situaţie excepţională dată de caracterul infracţiunilor în discuţie, precum şi maniera în care se acţiona (rezultată fi din declaraţiile martorilor audiaţi nemijlocit de către instanţă; cei care. procurau drogurile sau le introduceau în ţară şi le vindeau; necunoscându-i pe cei doi inculpaţi direct, ci doar prin „notorietatea" de care se bucurau), aşa încât informaţiile au putut fi obţinute doar prin metode specifice de investigare.

În privinţa inculpaţilor D.F.C., L.B.I. şi B.C. s-a arătat că rezultă-din declaraţiile inculpaţilor G.S., E.C. a martorului cu identitate protejată M.L. şi chiar declaraţia inculpatului D. că aceştia erau consumatori de droguri.

Cu privire la reţinerea de către prima instanţă a circumstanţelor atenuante în favoarea inculpaţiloncondamnaţi și a modalităţii de executare a pedepselor aplicate inculpaţilor G.S.I., E.C.C. și H.S.O. s-a arătat că în raport de gravitatea faptelor: comise, de atitudinea unora dintre ei în cursul procesului -nesinceritate sau recunoaşterea parţială sau nuanţată a faptelor (C.S. H.O., D. şi E.) sau sustragerea de la judecată (inculpaţii L. şi B.) ori, anterior comiterii prezentelor infracţiuni, respectiv,"; antecedentele. penale ale altora (inculpaţii C.E., L.B.l., sunt recidivisti) nu se impune atenuarea răspunderii acestora si stabilirea unei modalităţi neprivative de libertate a sancţiunii.

Referitor la inculpatul L.B.I., s-a arătat că a fost condamant prin sentinţa penală nr. 265 din 22 ianuarie 2004 a Judecătoriei laşi, definitivă prin neapelare pentru comiterea infracţiunii de complicitate la furt calificat la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată condiţionat, iar din actele dosarului rezultă că acest inculpat a derulat activităţi de trafic de droguri si după data rămânerii definitive a sentinţei arătate ceea ce impune schimbarea încadrării juridice în sensul aplicării art. 37 lit. a) C. pen., precum si a dispoziţiilor art. 83 C. pen.

Sub aspectul omisiunii aplicării art. 17 din Legea nr. 143/2000 s-a arătat că se impunea confiscarea specială de la inculpaţi a cantităţilor de droguri rămase în urma analizelor de laborator şi depuse I.G.P.R. - D.C.J.E.O. (fila 77 din actul de sesizare.

Inculpatul C.F. a solicitat desfiinţarea sentinţei penale pronunţate de prima instanţă şi pronunţând o nouă hotărâre, în principal, să se dispună schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 şi cea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 într-o singură infracţiune prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000, înlăturarea art. 75 lit. a) C. pen. și să se dispună achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 alin. (1) iit.d C. proc. pen., temei invocat si în ipoteza în care nu se admite solicitarea de schimbare a încadrării juridice.

Pentru celelalte infracţiuni solicită achitarea potrivit art. art. 11 pct. 2 Iit. a) rap.la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. în subsidiar, a solicitat pentru infracţiunea prev.de art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 43/2000 încetarea procesului penal ca urmare a intervenitiei prescripţiei speciale, iar pentru restul infracţiunilor achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 Iit. a) rap.la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., deoarece faptei îi lipseşte latura obiectivă. în final, în ipoteza înlăturării acestor apărări, solicită reducerea pedepselor, cu aplicarea art. 86¹ C. pen.

În dezvoltarea motivelor de apel inculpatul C.F. a arătat că între dispoziţiile prevăzute de art. 10 din Legea nr. 143/2000 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003 există un concurs de calificări, prima având caracter de normă specială faţă de prevederile art. 7 din Legea nr. 39/2003, fiind astfel exclusă aplicarea cumulativă a celor două norme. S-a mai arătat că din probatoriul administrat nu rezultă că inculpatul a comis faptele pentru care este judecat si toate probele la care se face referire sunt probe indirecte.

Referitor la aplicarea art. 124 C. pen. s-a arătat că pentru infracţiunile prev.de art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 a intervenit prescripţia specială deoarece aceste fapte au fost comise în perioada 2003 - 2004 și sunt aplicabile dispoziţiile art. 13 C. pen. raportat la incidenţa Legii nr. 63/2012.

Cu privire la individualizarea pedepselor si modalitării de executare s-a argumentat că inculpatul este o persoană cu handicap, este căsătorit şi are un copil minor si că scopul pedepsei poate fi atins si fără privarea lui de libertate.

Inculpatul C.M.S. a criticat sentinţa apelată ca fiind nelegală si netemeinică și a solicitat desfiinţarea acesteia si pronunţarea unei decizii prin care să se dispună achitarea sa în ceea ce priveşte infracţiunile de trafic de droguri de risc şi mare risc, organizare şi conducere a activităţii de trafic ilicit de droguri, constituire a unui grup infracţional organizat în baza art. 11 pct. 2 Iit. a) rap.la art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar în ceea ce priveşte infracţiunile de consum de droguri şi deţinere de droguri, consideră că a intervenit prescripţia specială conform art. 10 lit. g) C. proc. pen.

Apelul a fost motivat arătându-se că nu există suficiente probe care să confirme starea de fapt reţinută de instanţa, de fond care să dovedească vinovăţia inculpatului, iar probele administrate în cauză nu se coroborează, sunt contradictorii astfel încât nu pot susţine vinovăţia sa. Apreciază că argumentul potrivit căruia se cunoştea cu restul inculpaţilor si că aceştia se cunoşteau între ei (aspect firesc din moment ce toţi locuiesc în acelaşi cartier şi se cunosc din vedere) nu poate conduce la convingerea îndeplinirii elementelor.constitutive ale infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată. S-a mai invocat si faptul că înregistrările convorbirilor sale telefonice nu sunt de natură'să ducă la stabilirea vinovăţiei neechivoce deoarece nu există certitudinea că aceste înregistrări se referă la faptele pentru.care a fost trimis în judecată.

Inculpatul L.B.I. a criticat sentinţa instanţei de fond ca netemeinică și nelegală și a solicitat desfiinţarea acesteia si pronunţarea unei decizii prin care să se'dispună, în principal, achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar, înlăturarea circumstanţei agravante prev. de art. 75 lit. a) C. pen., constatarea intervenţiei prescripţiei speciale raportat la infracţiunile prev. de art. 4 alin. (1) si art. 4 alin. (2) C. pen. înlăturarea sporului de pedeapsă si reducerea cuantumului pedepselor.

În motivarea apelului inculpatul L.B.I. a arătat că probele au fost administrate cu încălcarea flagrantă a dreptului la apărare, din declaraţiile martorilor cu identitate protejată, a investigatorilor sub acoperire, a colaboratorilor sub acoperire cât şi a interceptărilor telefonice nu se poate stabili o durată a exercitării atribuţiilor în cadrul grupului ori momentul aderării, câte acte materiale a săvârşit şi în ce perioadă si, din aceste considerente, nu poate fi reţinută nici starea de recidivă postcondamnatorie. S-a mai arătat că circumstanţa agravantă prev. de art. 75 lit. a) C. pen. este incompatibilă cu dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 39/2003, impunându-se a fi înlăturată deoarece este un concurs de norme penale.

S-a arătat că pedeapsa aplicată este excesivă si că neprezentarea la procesul penal nu constituie o circumstanţă agravantă legal, iar aplicarea sporului de pedeapsă nu este oportun raportat la pedeapsa aplicată.

Cu ocazia primei judecaţi în fata instanţei de de apel, au fost audiaţi inculpaţii B. (C.) C., C.M.S. şi C.V. (filele 137-142 Dosar apel nr. 5328/117/2005 vol. I), inculpaţii C.F., E.C.C., H.Ş.O. şi G.S. (filele 133-136 Dosar apel nr. 5328/117/2005 vol. I) arătând că nu doresc să declare nimic în această fază procesuală, iar inculpaţii L.B.I. şi B.C. nu s-au prezentat la nici un termen de judecată în apel.

De asemenea, în apel au fost audiaţi în condiţiile art. 86¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen., investigatorii, sub acoperire cu nume de cod: G.A., R.O., P.M., S.G. (filele 67-87 Dosar apel nr. 5328/117/2005 vol. III), precum şi martorii cu identitate protejată A.G., P.D. (filele 88-97 Dosar apel nr. 5328/117/2005 vol. III).

Nu au mai putut fi audiaţi în apel, martorii cu identitate protejată I.I., T.S., M.S., T.I., G.C. şi colaboratorul V.B., din informaţiile comunicate de organele de urmărire penală rezultând că, deşi căutaţi în repetate rânduri, aceştia nu au fost găsiţi la domiciliile sau reşedinţele lor sau nu se află pe teritoriul României (fila 109 Dosar apel nr. 5328/117/2005 vol. III), context în care instanţa a făcut şi ea aplicarea dispoziţiilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen., dând citire declaraţiilor acestor martori din cursul urmăririi penale, în şedinţa publică din 6 octombrie 2009.

În rejudecarea. apelului au fost audiaţi inculpaţii C.C. si C.V. care au arătat că îsi menţin declaraţiile anterioare (filele 288, 289 Dosar apel. nr. 5328/117/2005*).

Prin Decizia penală nr. 73/A dn 16 aprilie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familia, s-a decis admiterea apelurilor declarate de D.I.I.C.O.T.-Serviciul Teritorial Cluj şi inculpaţii C.F. şi C.M.S. împotriva sentinţei penale nr. 414 din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Cluj pe care o desfiinţează cu privire la omisiunea reţinerii dispoziţiilor art. 37 lit. a) C. pen. faţă de inculpatul L.B.I., a intervenţiei dispoziţiilor art. 124 C. pen. faţă de inculpaţii C.F., C.M.S., G.S.I., H.Ş.O. şi E.C.C. referitor la infracţiunile prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, precum şi a omisiunii constatării autorităţii de lucru judecat faţă de inculpatul D.F.C.

Pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite:

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal privind pe inculpaţii C.F., C.M.S., G.S.I., H.Ş.O. şi E.C.C., fiecare sub aspectul comiterii infracţiunilor de cumpărare şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modif. prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi de cumpărare şi deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modif. prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen., ca urmare a intervenţiei prescripţiei speciale prevăzută de art. 124 C. pen.

S-a menţinut faţă de inculpatul C.F. pedeapsa de 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe o durată de 3 ani pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., pedeapsa de 6(şase) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe o durată de 3 ani pentru infracţiunea de organizare şi conducere a activităţii de trafic de droguri, în formă continuată, prev. de art. 10.din Legea.nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin, ultim C. pen., art. 76 lit. a) C. pen. şi pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele sus-menţionate şi s-a stabilit ca inculpatul C.F. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de:

- 6 (şase) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplic. art. 71,64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada detenţiei preventive începând cu data de 10 octombrie 2004 şi până la 27 iunie 2005.

S-a menţinut faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi ţara, iar în baza art. 145 alin. (1)¹ C. proc. pen. i-a impus acestuia, până la rămânerea definitivă a hotărârii, următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa instanţelor de judecată ori de câte ori va fi chemat în prezenta cauză;

b) să se prezinte la Secţia de poliţie în a cărei rază teritorială domiciliază în vederea derulării programului de supraveghere ori de câte ori va fi chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa decât cu încuviinţarea instanţei de judecată;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.

S-a menţinut faţă de inculpatul C.M.S. pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 1 an pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc în.formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. . 76 lit. c) C. pen., pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru infracţiunea de organizare şi conducere a activităţii de trafic ilicit de droguri, în formă continuată, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. a) C. pen. şi pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. b) C. pen. în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele sus-menţiohate şi dispune ca inculpatul C.M.S. să execute pedeapsa ce mai grea, respectiv aceea de:

- 5 (cinci) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă perioada detenţiei preventive începând cu data de 10 octombrie 2004 şi până la 27 iunie 2005.

S-a menţinut faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi ţara, iar în baza art. 145 alin. (1)¹ C. proc. pen. i s-a impus acestuia, până la rămânerea definitivă a hotărârii, următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa instanţelor de judecată ori de câte ori va fi chemat în prezenta cauză;"

b) să se prezinte la secţia "cfe poliţie" în a'cărei rază teritorială domiciliază în vederea derulării programului de supraveghere, ori de câte ori va fi chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa decât cu încuviinţarea instanţei de judecată;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme.

S-a menţinut faţă de inculpatul E.C.C. zis “L.” pedeapsa de 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. c) C. pen., pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. a) C. pen. şi pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru infracţiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele sus-menţionate, şi s-a stabilit ca inculpatul E.C.C. zis “L.” să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

În baza art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 6 ani şi 6 luni.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada detenţiei preventive începând cu data de 10 octombrie 2004 şi până la 27 iunie 2005.

Pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, în prima zi de joi a fiecărui trimestru, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul laşi;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Datele vor fi comunicate serviciului sus indicat.

I s-a impus inculpatului pe durata termenului de încercare respectarea următoarelor obligaţii:

a) să nu schimbe domiciliul sau reşedinţa avută şi să nu depăşească limita teritorială stabilită, decât în condiţiile fixate de instanţă;

b) să nu frecventeze pe o durată de trei ani de la data rămânerii definitive a hotărârii barul N.I., magazinul Mall, discoteca „R. şi N." şi clubul “V.” din municipiul laşi.

c) să nu intre în legătură cu numiţii C.M.S. şi C.F.

S-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 86⁴ C. proc. pen.

S-a făcut aplic. art. 71 alin. (5) C. pen. cu privire la drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen.

a) să se prezinte în faţa instanţelor de judecată ori de câte ori va fi chemat în prezenta cauză;

b) să se prezinte la secţia de poliţie în a cărei rază teritorială domiciliază în vederea derulării programului de supraveghere, ori de câte ori va fi chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa decât cu încuviinţarea instanţei de judecată;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme.

S-a menţinut faţă de inculpatul H.Ş.O. zis “O.”, pedeapsa de 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. c) C. pen., pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. a) C. pen. şi pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru infracţiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele sus-menţionate şi s-a stabilit ca inculpatul H.Ş.O. zis “O.” să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

În baza art. 86¹ C. pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 7 ani.

În baza art. 88 C. pen. deduce din pedeapsă perioada detenţiei preventive începând cu data ele 10,10.2004 până la 27 iunie 2005.

Pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere :

a) să se prezinte, în prima zi de joi a fiecărui trimestru, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul laşi;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Datele vor fi comunicate serviciului sus indicat.

I s-a impus inculpatului pe durata termenului de încercare respectarea următoarelor obligaţii:

a) să nu schimbe domiciliul sau reşedinţa avută şi să nu depăşească limita teritorială stabilită, decât în condiţiile fixate de instanţă;

b) să nu frecventeze pe o durată de trei ani de la data rămânerii definitive a hotărârii barul N.I., magazinul Mall, discoteca „R. şi N." şi clubul “V.” din municipiul laşi.

c) să nu intre în legătură cu numiţii C.M.S. şi C.F.

S-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 86⁴ C. proc. pen.

S-a făcut aplic. art. 71 alin. (5) C. pen. cu privire la drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen.

S-a menţinut faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi ţara iar în baza art. 145 alin. (1)¹ C. proc. pen. i s-a impus acestuia, până la rămânerea definitivă a hotărârii, următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţă instanţelor de judecată ori de câte ori va fi chemat în prezenta cauză;

b) să se prezinte la secţia de poliţie în a cărei rază teritorială domiciliază în vederea derulării programului de supraveghere, ori de câte ori va fi chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa decât cu încuviinţarea instanţei de judecată;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme.

S-a menţinut faţă de inculpatul G.S.I. zis “G.”, pedeapsa de 1 (un) an şi 10 (zece) luni închisoare pentru infracţiunea de trafic de.droguri de risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C:pen. pe o durată de 2 ani pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. a) C. pen. şi pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru infracţiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. b) C.pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şus-menţionate şi s-a stabilit ca inculpatul G.S.I. zis “G.” să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de:

- 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durată de 2 ani;

În baza art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 6 ani şi 6 luni.

În baza art. 88 C.pen,, s-a dedus din pedeapsă perioada detenţiei preventive începând cu data de 10 octombrie 2004 până la 27 iunie 2005.

Pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere :

a) să se prezinte, în prima zi de joi a fiecărui trimestru, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul laşi;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d)să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă,

Datele vor fi comunicate serviciului sus indicat.

I s-a impus inculpatului pe durata termenului de încercare respectarea următoarelor obligaţii:

a) să nu schimbe domiciliul sau reşedinţa avută şi să nu depăşească limita teritorială stabilită, decât în condiţiile fixate de instanţă;

b) să nu frecventeze pe o durată de trei ani de la data rămânerii definitive a hotărârii barul N.I., magazinul Mall, discoteca „R. şi N." şi clubul “V.” din municipiul laşi.

c) să nu intre în legătură cu numiţii C.M.S. şi C.F.

S-a atras atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 86⁴ C. proc. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen. cu privire la drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen.

a) să se prezinte în faţa instanţelor de judecată ori de câte ori va fi chemat în prezenta cauză;

b) să se prezinte la secţia de poliţie în a cărei rază teritorială domiciliază în vederea derulării programului de supraveghere, ori de câte ori va fi chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa decât cu încuviinţarea instanţei de judecată;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme.

S-a constatat că infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului L.B.I. în prezenta cauză au fost comise în condiţiile recidivei mari postcondamnatorii prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., respectiv în cursul termenului de încercare a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 265 din 22 ianuarie 2004 a Judecătoriei laşi, definitivă prin neapelare.

S-a dispus schimbarea încadrării juridice a fiecăreia din infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului L.B.l. în sensul reţinerii şi a dispoziţiilor art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 83 C. pen. s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 265 din 22 ianuarie 2004 a Judecătoriei laşi, definitivă prin neapelare si executarea acesteia alături de pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, stabilind ca inculpatul L.B.l. să execute pedeapsa finală de 5 ani şi 6. (şase) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art 71, 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 11pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. j) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal faţă de inculpatul D.F.C. exitând autoritate de lucru judecat.

S-a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate.

2. S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul L.B.I. împotriva sentinţei penale nr. 414 din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Cluj.

S-a stabilit suma de 4200 lei onorarii pentru apărătorii din oficiu ce se va avansa din F.M.J. în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj.

A fost obligat inculpatul L.B.I. să plătească 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat (din care 400 lei onorariul avocaţial), iar restul cheltuielilor rămân în sarcina statului.

Procedând la soluţionarea apelurilor prin prisma motivelor invocate si pe baza actelor si lucrărilor dosarului, precum si a dispoziţiilor art. 378 C. proc. pen., Curtea constată următoarele:

Instanţa de fond a reţinut o stare de fapt conform cu realitatea, sprijinită pe analiza si interpretarea judicioasa a probelor administrate în cursul urmăririi penale si readministrate direct si nemijlocit în cursul judecăţii în toate fazele procesuale.

Fără a relua argumentaţia extrem de detaliată a stării de fapt, redată în considerentele hotărârii atacate, argumentaţie pe care Curtea şi-o însuşeşte în întregime, astfel cum această posibilitate este conferită de practica C.E.D.O. şi potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instanţei inferioare (Helle impotriva Finlandei), se va sublinia cu privire la criticile invocate si apărările formulate următoarele:

Din perspectiva art. 62 C. proc. pen. instanţa este datoare ca în vederea aflării adevărului judiciar să lămurească cauza sub toate aspectele pe bază de probe, probe ce nu au o valoare dinainte stabilita (art. 63 alin. (2) C. proc. pen.).

De asemenea inculpatul se bucură de prezumţia de nevinovăţie garantată de prevederile art. ⁵² C. proc. pen., sarcina administrării probelor în procesul penal revenind organelor de urmărire penală şi instanţei de judecată. Totodată, inculpatului îi este recunoscut dreptul de a nu face nicio declaraţie în fata organelor judiciare exercitându-şi dreptul la tăcere, nefiind obligat să îşi dovedească nevinovăţia (art. 66 alin. (1) C. proc. pen.). Cu toate acestea, în cazul în care există probe de vinovăţie inculpatul are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie.

Pe de altă parte, conform art. 69 C. proc. pen., declaraţiile inculpatului pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

Or, fată de ansamblul materialului probator administrat în cursul procesului Curtea a concluzionat că prezumţia de nevinovăţie garantată de dispoziţiile art. 5² C. proc. pen. şi art. 66 C. proc. pen. de care se bucură inculpatul nu a fost răsturnată în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii C.C. si C.V., iar pentru inculpaţii B.C. și L.B.I. sub aspectul infracţiunilor prev. de art. 4 alin. (1) și art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

Pentru restul inculpaţilor, Curtea a constatat că faptele şi vinovăţia acestora rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă parţial din propriile declaraţii ale inculpaţilor, precum si din declaraţiile martorilor si din restul probelor administrate în cauză.

Cu privire Ia apelul parchetului:

În mod corect, instanţa fondului a dispus achitarea inculpaţilor B.C. şi C.V. pentru săvârşirea infracţiunilor de: trafic de droguri de risc şi mare risc, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) si art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.; conducere şi finanţare a activităţii de trafic de droguri, în formă continuată, prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.; constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 - cu arătarea concretă a argumentelor care au condus la convingerea instanţei că aceştia nu au comis faptele reţinute în sarcina lor.

Astfel, instanţa a apreciat corect că doar datele rezultate din depoziţiile investigatorilor sub acoperire şi a martorilor cu identitate protejată, în lipsa coroborării cu alte probe ale cauzei - nu pot fundamenta convingerea clară, neechivocă, fără niciun dubiu - de vinovăţie a inculpaţilor.

Cei doi inculpaţi nu au participat la niciuna din tranzacţiile autorizate efectuate de investigatorii sub acoperire; în agendele telefonice ale acestor doi inculpaţi nu figurau numerele de telefon ale coinculpaţilor (cu excepţia celor care le sunt rude) şi nici ale persoanelor indicate de martorii cu identitate protejată ca fiind furnizorii de droguri şi aflaţi în legătură cu toţi inculpaţii din dosar; coinculpaţii din cauză precum şi martorii audiaţi nemijlocit de către instanţă au arătat că nu îi cunosc direct pe cei doi inculpaţi, deşi aceşti martori apar în declaraţiile martorilor cu identitate protejată ca fiind în legătură cu inculpaţii; numele celor doi inculpaţi nu sunt menţionate nici în convorbirile telefonice ce îi vizează pe inculpaţii C.F. şi C.M.S.; cu ocazia percheziţiilor domiciliare nu s-au găsit al cei doi inculpaţi droguri sau alte bunuri care să releve vreun indiciu că ar avea vreo legătură cu traficul de droguri.

Justificate sunt şi consideraţiile instanţei privind incertitudinea momentului în care se face prima dată referire la implicarea inculpaţilor în această activitate, în contextul în care la 21 octombrie 2004, după arestarea inculpaţilor, investigatorii sub acoperire cu nume de cod: G.A. şi P.M., menţionează pentru prima dată numele celor doi inculpaţi; pe de altă parte, nici implicarea inculpaţilor în livrarea supravegheată a unui transport de 13.000 de pastile Ecstasy, ce nu a mai avut loc în cele din urmă - nus-a putut dovedi, dat fiind că adresa M.A.I., I.G.P. - D.G.C.C.O.A. invocată de instanţă, în mod întemeiat, nu a fost luată în considerare în sprijinul confirmării acelei presupuneri, deoarece nu are număr de înregistrare si nu precizează data emiterii, iar martorul S.C. (despre care se susţine de către parchet că urma să participe la livrare) audiat în instanţă, a arătat că nu-i cunoaşte pe inculpaţii din dosar.

Din declaraţiile investigatorilor sub acoperire, audiaţi procedural şi în faţa instanţei de apel, a rezultat că aceştia nu au intrat în contact cu cei doi inculpaţi, că informaţiile din procesele-verbale întocmite în cauză le-au aflat de la persoanele cu care s-au întâlnit sau cu care au tranzacţionat, cu ocazia pregătirii misiunilor ori de la colaboratorul V.B.

Investigatorul G.A. a arătat că ştia despre existenţa unei grupări de traficanţi de droguri ce acţiona pe raza judeţului laşi formată din membrii familiei C., că liderul grupului era unul dintre fraţii C. - „C.", informaţii obţinute în cadrul activităţii „informativ operative" desfăşurate, fără a putea preciza modul de organizare, roluri determinate ale fiecărui membru, etc. Prezentaţi fiindu-i în instanţă inculpaţii, l-a recunoscut pe inculpatul E.

Investigatorul R.O. a relatat despre tranzacţiile la care a participat, a arătat că numele de B.C. şi C.V. „nu-i spun nimic" şi dintre inculpaţii prezentaţi de instanţă, l-a recunoscut pe inculpatul E., deşi erau prezenţi şi inculpaţii B.C. şi C.V.

Investigatorul P.M. a relatat în faţa instanţei de apel că structura grupării era realizată în funcţie de cel mai în vârstă dintre fraţi pe care-l chema „C.", că acesta nu prea apărea la întâlniri, că „fiecare membru al familiei avea câte o atribuţiune şi se ocupa de un segment", fără a arăta în concret rolul sau atribuţia ce revenea fiecăruia; mai mult, i-a recunoscut din grupul prezentat de instanţă pe inculpaţii B. (C.) C. şi C.V. - ca fiind persoanele de la care a cumpărat droguri, deşi conform proceselor verbale întocmite de el şi investigatorul cu care a lucrat - G.A., precum şi din declaraţiile inculpaţilor care au participat efectiv la aceste tranzacţii, s-a stabilit cu certitudine că inculpaţii B.C. şi C.V. nu au participat la tranzacţiile efectuate de aceşti doi investigatori.

Investigatorul S.G., de asemenea, a relatat doar despre o singură tranzacţie la care a participat, arătând că nu cunoaşte nimic despre inculpaţii B.C. şi C.V., că aceste nume nu-i spun nimic şi că avea informaţii generale despre existenţa unei grupări sub numele de “Clanul C.” de la poliţiştii care lucraseră înainte în dosar, că s-a discutat despre obiectul dosarului în momentul când a fost autorizat să participe la tranzacţie.

Martorul cu identitate protejată A.G. a arătat că-şi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale, deşi apar o serie de contradicţii faţă de cele relatate în faţa instanţei cu ocazia primei judecăţi a apelului. A arătat în faţa prezentei instanţe că ştie că inculpatul B. (C.) C. se ocupa de procurarea drogurilor, iar inculpatul C.V. de vânzarea drogurilor împreună cu C.F., că aceste împrejurări Ie-a aflat în mod direct, fără a arăta în concret cum anume, deşi nu a asistat personal la astfel de vânzări, că ştie că printre vânzătorii de droguri, alături de C.V. mai erau şi persoanele cunoscute sub numele de “T.”, „J." sau V.G." - persoane care, însă, aşa cum s-a arătat, audiate nemijlocit de prima instanţă, nu au confirmat nimic în legătură cu susţinerile martorului cu identitate protejată relativ la cei doi inculpaţi. Contrar susţinerilor de la urmărire penală, a arătat că nu cunoaşte nimic despre modul cum erau gestionate sumele de bani obţinute din vânzarea drogurilor şi că nu cunoaşte nimic despre o persoană cunoscută sub numele de “N.T.”. L-a identificat în instanţă doar pe B. (C.) C., nu şi pe C.V., prezent şi el în sala de judecată.

Şi între depoziţiile martorului cu identitate protejată P.D. s-a constatat că există contradicţii. Astfel, deşi la urmărire penală a arătat că ştie cum erau introduse drogurile în ţară - prin cărăuşi care circulau cu avionul sau prin colete ascunse, cu ocazia primei judecaţi a apelului nu a putut preciza nimic în legătură cu acest aspect, spunând că nu ştie cum erau introduse drogurile în ţară. A identificat în instanţa de apel doar pe B. (C.) C. şi C.F., deşi era prezent şi C.V. La fel ca şi martorul A.G., a indicat persoane care ar fi vândut droguri pentru cei doi inculpaţi, persoane care, însă, audiate nemijlocit de judecătorul fondului, nu au confirmat susţinerile sale.

În ceea ce priveşte martorii cu identitate protejată I.I., T.S., M.L., T.I., G.C. şi colaboratorul V.B. - care nu au putut fi audiaţi nici de instanţa la prima judecata a apelului, pentru motivele mai sus arătate, se constată că, deşi instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen., dând citire declaraţiilor acestor martori din cursul urmăririi penale, depoziţiile acestora nu pot fundamenta, fără echivoc, o soluţie de condamnare a celor doi inculpaţi, pentru următoarele considerente:

Martorii M.L. şi T.I., audiaţi în cursul urmăririi penale (filele 192-194, 508-509 vol. I dosar u.p.), nu fac nicio referire la inculpaţii B. (C.) C. şi C.V., arătând ( cel de al doilea martor) doar că în laşi există un grup de persoane cunoscut sub numele de „ clanul Cordunenilor" din care fac parte mai mulţi fraţi C. care se ocupă cu traficul de droguri.

Martorii I.I., T.S. şi G.C., audiaţi şi ei în cursul urmăririi penale (filele 181-188,197-200, 501-504 vol. I dosar u.p.), fac referire la cei doi inculpaţi, în sensul că B. (C.) C. este fratele cel mare şi şeful clanului, că el coordonează activităţile ilicite ale membrilor grupului, iar C.V. este cel care, direct, este implicat în procurarea drogurilor. Aceste declaraţii pot fi considerate ca suficiente pentru trimiterea în judecată a celor doi inculpaţi, dar nu şi pentru a fundamenta o soluţie de condamnare a acestora pentru că martorii, neputând fi audiaţi nemijlocit, în condiţii de contradictorialitate şi de către o instanţă independentă pentru a putea asigura inculpaţilor un proces echitabil, declaraţiile lor se impunea a fi coroborate şi cu alte probe administrate în cauză, ceea ceîn speţă, aşa cum a arătat judecătorul fondului, nu s-a realizat, susţinerile lor nefiind confirmate de nicio altă probă - declaraţii de martori sau coinculpaţi.

Colaboratorul V.B. face referire în declaraţia de la urmărire penală (f. 13-16 vol. I dosar u.p) despre tranzacţia din 15 aprilie 2004 efectuată împreună cu investigatorii sub acoperire P.M. şi G.A. (în care nu au fost implicaţi inculpaţii C., fost B.C. şi C.V.), precum şi despre discuţiile purtate cu B. (C.) C. despre un transport important de droguri din Italia, pe care ar fi trebuit să-l facă împreună cu martorul S.C., presupusa operaţiune care nu s-a mai realizat şi care, aşa cum s-a arătat, nu a fost confirmată de alte probe, nici chiar de martorul audiat nemijlocit în instanţă, care a arătat că nu-i cunoaşte pe inculpaţii din dosar.

Deşi parchetul, cu ocazia primei judecaţi a apelului, nu a vizat şi soluţia de achitare a inculpatului C.V. pentru infracţiunile pentru care a fost trimis.în judecată, s-a constatat, de către Curte că această dispoziţie este criticată în acest moment procesual.

Curtea a considerat că s-a reţinut corect că nu poate fi dispusă condamnarea inculpatului C.V., instanţa de fond, argumentând judicios raţiunea pentru care mijloacele de probă mai sus arătate, precum şi interceptările convorbirilor telefonice din perioada septembrie noiembrie 2002 (pe care se întemeiază în principal, această acuzaţie) - nu au putut fi reţinute, pe de-o parte, pentru că autorizaţiile au fost date pentru o altă persoană, iar pe de altă parte, interceptările vizează o perioadă anterioară celei stabilite ca fiind cea a comiterii infracţiunilor deduse judecăţii.

S-a constatat, de asemenea, că nu sunt fondate nici criticile privind achitarea inculpaţilor L.B.I. şi B.C. pentru săvârşirea infracţiunilor de: cumpărare şi deţinere de droguri de risc şi mare risc pentru consum propriu în formă continuată prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) și art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Curtea a reţinut că probele indicate de parchet şi pe care s-a întemeiat trimiterea inculpaţilor în judecată, nu pot fi valorificate decât ca indicii în acest sens, nefiind confirmate în faţa instanţei şi, chiar şi în faza de. urmărire penală nu au conţinutul cert, clar, apt să dovedească comiterea faptelor.

La locuinţa inculpatului B. nu s-au găsit droguri cu ocazia percheziţiei; drogurile.găsite la locuinţa inculpatului L.- cannabis, s-au dovedit a fi pentru consumul propriu al fratelui inculpatului - L.M.C.; inculpaţii G. şi E. au declarat în cursul urmăririi penale că „au auzit" că B. şi L. ar fi consumatori, însă nu au fumat niciodată împreună, iar martorul cu identitate protejată M.L., invocat în apelul parchetului, declară la urmărire penală (filele 192 - 193 vol. I dosar u.p.) că inculpaţii erau „consumatori înrăiţi", fără a preciza dacă i-a văzut vreodată consumând sau dacă au consumat împreună.

Aşa fiind, corect prima instanţă a făcut aplicarea principiului „ in dubio pro reo" cu privire la comiterea de către aceşti inculpaţi a infracţiunilor prev. de art. 4 alin. (1) și art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

Referitor la individualizarea pedepselor si a modalităţii de executare, Curtea a constatat că prima instanţă a aplicat pedepse just individualizate pentru toţi inculpaţii, astfel că şi critica privind reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea acestora, se priveşte ca neîntemeiată.

În motivele de apel ale parchetului, sub acest aspect, s-a făcut o referire trunchiată doar la atitudinea unora dintre inculpaţi, relativ la recunoaşterea sau negarea faptelor comise ori participarea la procesul penal.

Instanţa însă, a făcut o analiză detaliată a tuturor criteriilor de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C. pen., cu raportare concretă la situaţia de fapt a fiecărui inculpat - gradul de implicare şi rolul fiecărui inculpat în ansamblul activităţii infracţionale deduse judecăţii; numărul de tranzacţii dovedite, cu cantitatea aferentă de droguri, la care a participat fiecare inculpat; atitudinea fiecăruia relativ la faptele imputate şi ia derularea procesului - recunoaşterea parţială sau totală ori nuanţată a faptelor, prezentarea în instanţă; atitudinea inculpaţilor anterior comiterii prezentelor fapte - cu sau fără antecedente penale; situaţia personală a fiecăruia - gradul de instruire, starea de sănătate, etc.

Curtea a constatat, contrar criticii principale formulate de Parchet, că sancţiunile au fost în mod corect individualizate, atât sub aspectul duratei, cât și al modalităţii de executare, printr-o evaluare corespunzătoare a tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. şi ţinându-se seama de scopul urmărit prin stabilirea acelor pedepse, potrivit art. 52 C. pen. pedepsele fiind proporţionale cu gravitatea faptelor săvârşite de fiecare dintre inculpaţi şi, în acelaşi timp, juste în raport cu datele personale favorabile acestora.

Raţionamentul instanţei de fond care a condus la reţinerea de circumstanţe atenuante este justificat. Aplicarea dispoziţiilor art. 74 C. pen. este atributul exclusiv al instanţei de judecată, care la momentul individualizării pedepsei este obligată să se raporteze la toate circumstanţele comiterii faptei şi să aibă în vedere şi consecinţele acesteia. Totodată, recunoaşterea,anumitor împrejurări ca circumstanţe atenuante judiciare este posibilă dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.

Aşa fiind, în raport cu datele' concrete ale cauzei și persoana inculpaţilor, reţinerea circumstanţelor atenuante s-a justificat din perspectiva stabilirii unor sancţiuni care prin cuantum si modalitate de executare să nu fie excesive și să nu constituie măsuri represive disproporţionate si injuste.

Nu a putut fi primită nici critica referitoare la omisiunea confiscării potrivit art. 17 din Legea nr. 143/2000 deoarece din actele dosarului reiese că drogurile (rezină de cannabis) ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare au fost consumate cu ocazia efectuării probelor de laborator, astfel încât nu mai există în prezent cantităţi care să poată fi supuse confiscării speciale.

Curtea a observat că este fondat motivul vizând omisiunea reţinerii stării de recidivă prev. de art. 37 lit. a) C. pen. în ceea ce-l priveşte pe inculpatul L. B.C.

Aşa cum reiese din actele dosarului, inculpatul L. B.C. a fost implicat inclusiv în tranzacţiile din 24 aprilie 2004 (în înregistrările video, inculpatul L. apare cu un tatuaj pe mâna stângă, tuns scurt, şaten, faţa ovală, astenic), din 6 mai 2004 (în imagini este surprins clar momentul în care investigatorul cu nume de cod R.O. îi înmânează banii inculpatului L. pe sub masă) si din 8 iulie 2004 (înregistrările din mediul ambiental probează participarea inculpatului L. și la acest act). De altfel, acest din urmă inculpat a participat la toate tranzacţiile efectuate prin intermediul investigatorilor acoperiţi, apărând în toate înregistrările alături de inculpaţii B., E., D.

Potrivit art. 41 alin. (2) C. pen. infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

Specific acestei unităţi legale de infracţiune este faptul că prezintă un moment al consumării (si care corespunde momentului săvârşirii fiecărui act material în parte) şi un moment al epuizării (şi care corespunde comiterii ultimei acţiuni sau inacţiuni), iar de acest din urmă moment sunt legate toate consecinţele juridice (ex., termenul de prescripţie, legea penală aplicabilă, actele de clemenţă, starea de minoritate, recidiva, etc).

Raportat la cele expuse a rezultat că infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului L. s-au derulat cel puţin până în data de 8 iulie 2004.

Cum susnumitul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 265 din 22 ianuarie 2005 a Judecătoriei laşi, definitivă prin neapelare la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de complicitate la furt calificat prev. şi ped. de art. 26, 208 alin. (1), (2)09 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., pedeapsă suspendată condiţionat potrivit art. 81 C. pen. pe durata termenului de încercare de 3 ani (fila 159 Dosar apel nr. 5328/117/2005*), a rezultat că momentul epuizării infracţiunilor de mai sus s-a realizat în cursul termenului de încercare arătat, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 37 lit. a) C. pen. privind recidiva postcondamnatorie, precum si dispoziţiile art. 83 C. pen. referitoare la revocarea beneficiului suspendării condiţionate.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul D.F.C., Curtea a observat că la momentul primei judecăţi a apelului, prin încheierea din 07 ianuarie 2009, s-a disjuns cauza privind apelul inculpatului D.F.C. şi apelul Parchetului relativ la acest inculpat, împotriva sentinţei penale nr. 247/2007 a Tribunalului Cluj (filele 184 -186 Dosar apel nr. 5328/117/2005 vol. II). S-a format Dosarul nr. 38/33/2009 al Curţii de apel Cluj în care s-a pronunţat Decizia penală nr. 18/A din 11 februarie 2010 a Curţii de Apel Cluj, menţinută prin Decizia penală nr. 1459 din 19 aprilie 2010 a Înaltei Curții de Casație și Justiție.

S-a constatat că decizia penală nr. 1372 din 06 aprilie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 5328/117/2005 prin care s-au extins efectele recursurilor cu privire la inculpatul D. este ulterioară soluţionării definitive a cauzei în ceea ce-l priveşte, situaţie care impunea a se constata, de către instanţa de fond a existenţei autorităţii de lucru judecat si încetarea procesului penal.

Referitor la apelurile inculpaţilor C.F., L.B.I. şi C.M.S., astfel cum s-a arătat si în sentinţa atacată, situaţia inculpaţilor apelanţi este diferită de cea a inculpaţilor B.C. şi C.V., deoarece declaraţiile investigatorilor şi ale martorilor cu identitate protejată, relativ la ei, se coroborează cu restul probelor administrate în cauză: declaraţiile coinculpaţilor, înregistrările video din mediul ambiental, percheziţiile domiciliare, conţinutul agendelor telefonice ale inculpaţilor, declaraţiile martorilor audiaţi nemijlocit în faţa instanţei, interceptările convorbirilor telefonice ale inculpaţilor C.M.S. şi C.F., precum şi ale acestuia din urmă cu inculpaţii H.E. şi cu martorii B.I. şi F.G.

Instanţa a analizat fiecare din aceste categorii de probe, a arătat care sunt reţinute în sprijinul soluţiei ce s-a dat în cauză şi cele care au fost înlăturate, precum şi motivele pentru care s-a procedat în acest fel.

A rezultat deci, din acest material probator că inculpaţii C.F. şi C.M.S. coordonau pe raza municipiului laşi o reţea de trafic de droguri bine organizată, rolul primului dintre ei fiind de a distribui prin restul inculpaţilor (D.F.C., L.B.I., B.C., E.C.C., H.Ş.O. şi G.S.I.), precum şi prin intermediul altor persoane, dintre care şi unii dintre martorii din acest dosar, droguri de risc şi de mare risc procurate în principal din spaţiul ex-iugoslav, de către cel de al doilea inculpat, în principal prin intermediul martorului B.I..

Totodată, la domiciliul inculpatului C.F. a fost găsită o cantitate de 0,18 grame rezină de cannabis, care a fost evidenţiată ca atare în urma examinării tehnico-ştiinţifică, despre care inculpatul a declarat că îi aparţine, iar ulterior a precizat că era pentru consumul propriu (filele 211-216, 219-221, vol. l d.u.p.), iar la la domiciliul inculpatului C.M.S. a fost descoperit un recipient metalic de culoare galbenă prevăzut cu un tub metalic exterior, stabilindu-se ulterior prin constatare tehnico-ştiinţifică că acesta conţinea urme de T.H.C. (cannabis)-filele 317-319, voLI d.u.p. Despre faptul că susnumitii inculpaţi erau consumatori de droguri (cannabis si ecstasy) s-a probat si prin intermediul interceptărilor convorbirilor telefonice.

Fiind de acord cu întreaga argumentaţie a instanţei de fond, Curtea a relevat doar aspectele esenţiale, necesare pentru a se pronunţa asupra motivelor de apel.

Referitor la solicitarea de schimbare a încadrării juridice, Curtea a observat că potrivit art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Latura obiectivă a infracţiunii prev: de art. 7 din Legea nr. 39/2003 se poate realiza prin iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui asemenea grup, aceste acţiuni fiind alternative, săvârşirea oricăreia dintre acestea realizând conţinutul infracţiunii.

Textul art. 10 din Legea nr. 143/2000 descrie ca infracţiune organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prevăzute la art. 2-9 din actul normativ:arătat.

Curtea a,considerat că nu ne aflăm în prezenţa unui concurs de clalificări, deoarece prin normele arătate nu sunt reglementate situaţii identice, infracţiunea sancţionată prin art. 10 din legea menţionată existând ori de câte ori modalităţile alternative arătate nu se referă la activitatea unui grup de natura celui definit prin art. 2 din Legea nr. 39/2003.

În acest sens, din probele cauzei rezultă că în perioada 2003-2004, inculpaţii C.F. şi C.S. au vândut constant droguri de risc şi mare risc în zona Moldovei prin intermediul celorlalţi inculpaţi, inclusiv a inculpatului L. (astfel cum s-a arătat mai sus) drogurile provenind din spaţiul exiugoslav, introduse în ţară de către un cărăuş, transportate la laşi şi predate celor doi. Este evident că activitatea grupării s-a derulat pe o anumită perioadă; fiecare persoană (verigă) din acest lanţ avea un rol bine determinat - contactare furnizor, asigurarea resurselor financiare, procurare droguri, introducere în ţară, transport, predare droguri, distribuire, vânzare, etc; s-a urmărit realizarea unui scop comun. Toate aceste aspecte au demonstrat că această grupare întruneşte cerinţele pentru a. fi un grup infracţional organizat în sensul legii.

Totodată, inculpaţii C.F. şi C.S., prin modul lor de acţiune, s-a dovedit.că finanţau şi coordonau nu numai întreaga activitate a grupului, dar şi persoanele care asigurau achiziţionarea drogurilor din străinătate, cărăuşii - pe care organul de urmărire penală nu-i introduce în acest lanţ infracţional, fiind simpli martori, deşi s-a dovedit că ei aveau un rol determinant în procurarea drogurilor, restul acţiunilor grupului nefiind posibile în lipsa activităţii lor, cum ar fi, de exemplu, contribuţia martorului B.I. zis “N.T.”

Pentru aceste motive nici solicitarea susnumiţilor de a se dispune achitarea lor este lipsită de fundament.

Cu privire la incidenţa art. 75 lit. a) C. pen. Curtea a observat că este corectă reţinerea acestei circumstanţe agravante. Deşi între infracţiunea scop si infracţiunea mijloc există o legătură indisolubilă, acestea au existenţa de-sine-stătătoare si identitate proprie ceea ce impune ca aceasta agravantă, absoarbită în mod legal în conţinutul infracţiunii mijloc, să fie reţinută ori de câte ori infracţiunea scop se comite în modalitatea cerută de textul arătat.

În privinţa motivelor invocate de inculpatul L.B.I., Curtea a constatat că solicitarea de achitare a acestuia în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. La art. 10 lit. c) C. proc. pen., este neîntemeiată, probele dosarului dovedind, fără echivoc, că este autorul faptelor reţinute în sarcina sa, cu toată argumentaţia prezentată de instanţă în momentul analizării faptelor acestuia, alături de situaţia inculpaţilor D.F.C. şi B.C. si expusă de instanţa de apel cu ocazia analizării stării de recidivă a acestuia.

Nu s-a impus nici redozarea pedepselor aplicate inculpaţilor apelanţi si modificarea modalităţii de executare, ca solicitare subsidiară în apel, dat fiind faptul că, aşa cum s-a arătat, instanţa de fond a ţinut seama de toate criteriile de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C. pen., respectiv de natura şi gravitatea infracţiunilor comise, numărul de tranzacţii la care au participat, cantităţile de droguri tranzacţionate, dar şi faptul că inculpatul L. s-a sustras procesului penal pe toată durata acestuia şi, asa cum s-a precizat, este recidivist, concluzia fiind că pedepsele au fost just individualizate şi sunt în măsură să asigure realizarea scopului prev. de art. 52 C. pen.

Corespunzător, aplicarea sporurilor de pedeapsă se justifică din perspectiva numărului de acte comise şi care impune o agravare a răspunderii penale.

Aşa fiind, nu este posibilă suspendarea condiţionată a executării pedepselor rezultante, atât raportat la cuantumul acestora, corect stabilit de prima instanţă, cât si faţă de starea de recidivă a inculpatului L. nu sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 81 alin. (2) C. pen. ori art. 86¹ C. pen.

În prezenta cauză, Curtea a reţinut că natura faptelor săvârşite şi ansamblul circumstanţelor personale a jinculpatilor duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen. si a dreptului de a ocupa funcţii implicând exerciţiul autorităţii de stat prev. de art. 64 lit. b) C. pen., toate acestea presupunând responsabilitate civică, încrederea publică și probitate morală; motive pentru care- exerciţiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei aplicate inculpaţilor.

De asemenea, inculpaţii au probat absenta unor reguli elementare de conduită şi moralitate-şi au ignorat în totalitate că prin activitatea lor dezvoltarea psihică şi fizică a altor persoane este grav afectată ca urmare a consumului de droguri ceea ce conduce la concluzia că nu pot avea aptitudinea morală dea se ocupa de creşterea si educarea unor copii astfel că interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. d) și e) C. pen. este deplin justificată.

Curtea a constatat că referitor la inculpaţii C.F., C.M.S., G.S.I., H.Ş.O. şi E.C.C. cu privire la infracţiunile prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale potrivit art. 124 C. pen., în forma anterioară modificării survenite prin Legea nr. 63/2012.

S-a impus a fi precizat că prin legea menţionată textul art. 124 C. pen. a fost modificat în sensul că prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar'interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut la art. 122 este depăşit cu încă o dată. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1092 din 18 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124 C. pen. publicată în M. Of. 67 din 31 ianuarie 20-13 s-a arătat că termenul de prescripţie specială prevăzut de legea veche are valenţe constituţionale în măsura în care ultraactiveaza aplicandu-se faptelor.comise sub imperiul său si care, în acord cu principiul securităţii juridice, nu au fost judecate definitiv până la apariţia legii noi.Totodată.termenul de prescripţie specială prevăzut de legea noua este constituţional în măsura în care se aplică numai faptelor săvârşite sub imperiul noii soluţii legislative.

A rezultat prin urmare că infracţiunile prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) din Legea. nr. 143/2000, fiind comise de inculpaţii arătaţi mai sus în perioada 2003-2004, sunt supuse termenului de prescripţie specială prevăzut în reglementarea veche a art. 124 C. pen., respectiv dacă termenul de. prescripţie prevăzut la art. 122 este depăşit cu încă o jumătate.

Infracţiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 2 ani sau amendă, iar cea prevăzută de art. 4. alin. (2) din aceeaşi lege se sancţionează cu închisoarea de la 2 la 5 ani.

Aşa fiind, pentru ambele fapte termenul de prescripţie specială este de 7 ani si 6 luni si începe să curgă de la data epuizării infracţiunilor menţionate, respectiv iulie 2004, împlinindu-seîn luna ianuarie 2012.

Pentru toate motivele arătate, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. au fost admise apelurile declarate de D.I.I.C.O.T.-Serviciul Teritorial Cluj şi inculpaţii C.F. şi C.M.S. împotriva sentinţei penale nr. 414 din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Cluj pe care a desfiinţat-o cu privire la omisiunea reţinerii dispoziţiilor art. 37 lit. a) C. pen. faţă de inculpatul L.B.I., a intervenţiei dispoziţiilor art. 124 C. pen. faţă de inculpaţii C.F., C.M.S., G.S.I., H.Ş.O. şi E.C.C. referitor la infracţiunile prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000; precum şi a omisiunii constatării autorităţii de lucru judecat faţă de inculpatul D.F.C.

Pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpaţii C.F., C.M.S., G.S.I., H.Ş.O. şi E.C.C., fiecare sub aspectul comiterii infracţiunilor de cumpărare şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modif. prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi de cumpărare şi deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modif. prin Legea nr. 522/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen., ca urmare a intervenţiei prescripţiei speciale prevăzută de art. 124 C. pen.

Pentru fiecare din inculpaţii menţionaţi s-au menţionat pedepsele principale, complementare si accesorii stabilite prin sentinţa apelată pentru restul infracţiunilor reţinute în sarcina acestora, precum si modalitatea de executare, aplicarea dispoziţiilor privitoare la concursul de infracţiuni şi după caz, s-a dedus perioada reţinerii si arestării preventive si s-au menţinut măsurile preventive neprivative de libertate.

Totodată, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a fiecăreia din infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului L.B.l. în sensul reţinerii şi a dispoziţiilor art. 37 lit. a) C. pen., iar în baza art. 83 C. pen. s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 265 din 22 ianuarie 2004 a Judecătoriei laşi, definitivă prin neapelare si executarea acesteia alături de pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, stabilind ca inculpatul L.B.l. să execute pedeapsa finală de 5 ani şi 6 (şase) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a ll-a; b), e) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. j) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal faţă de inculpatul D.F.C. exitând autoritate de lucru judecat.

S-a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate.

2. S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul L.B.I. împotriva sentinţei penale nr. 414 din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Cluj.

S-a stabilit suma de 4200 lei onorarii pentru apărătorii din oficiu ce se va avansa din F.M.J. în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj.

A fost obligat inculpatul L.B.I. să plătească 1000 lei cheltuieli judiciare către stat (din care 400 lei onorariul avocaţial), iar restul cheltuielilor rămân în sarcina statului.

împotriva acestei decizii au declarat recursuri în termenul legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T, Serviciul Teritorial Cluj şi inculpaţii C.F., B.C., H.Ş.O., L.M. şi L.A., părinţii lui L.B.I.

În dezvoltarea motivelor de recurs, procurorul a criticat decizia instanţei de apel pentru nelegalitate şi neteminicie pentru următoarele:

Greşita achitare a inculpaţilor B.C. şi C.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi mare risc, în formă continuată prevăzută şi pedepseită de art. 2 alin. (1) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., conducere şi finanţare a activităţii de trafic de droguri, în formă continuată, prevăzută de art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., constituire a unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

S-a apreciat că hotărârea de achitare totală a inculpaţilor C. (fost B.) C. şi C.V. este nelegală şi netemeinică datorită insuficientei coroborări a probelor administrate în cauză ori a înlăturării nejustificate a unor mijloace de probă legal administrate, cu o valoare probatorie esenţială în dovedirea implicării celor doi inculpaţi în activitatea infracţională dedusă judecăţii.

Procurorul a reamintit că prin actul de sesizare s-a reţinut că, în fapt, cei doi inculpaţi sus-menţionaţi au constituit împreună cu coninculpaţii C.M.S. şi C.F. un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic ilict de droguri; în cadrul grupului infracţional inculpatul B.C. a organizat şi condus activităţile legae de procurarea doregurilor şi împreună cu coinculpaul C.V. au asigura finanţarea procurării drogurilor. Comenzile privitoare la natura şi transmise de către cei doi inculpaţi către coinculpaţii C.F. şi C.M.S., care la rândul lor contactau cărăuşul căruia îi transmite a comanda şi banii, pentru procurarea drogurilor.

Drogurile erau procurate din spaţiul ex iugoslav şi după ce erau introduse ilicit în ţară de către cărăuş, erau transportate la laşi şi predate inculpaţilor C.F. şi C.M.S., care le distribuiau către ceilalţi coinculpaţi; aceştia la rândul lor procedând la vânzarea dorgurilor către consumatori.

Pentru cercetarea activităţilor ilicite având ca obiect traficul de droguri de risc şi de mare risc, desfăşurată de membrii grupului infracţional organizat, cunoscut sub denumiră. “Clanul C.”, organele de urmărire penală au procedat la efectuarea unor investigaţii complexe, constând în interceptarea convorbirilor telefonice, înregistrarea de imagini în mediul ambiental, audierea de martori cu identitate protejată, infiltrarea de investigatori sub acoperire, care, împreună, cu colaboratorii acestora, au fost autorizaţi să procure droguri în diverse cantităţi de la persoanele cercetate, precum şi efectuarea unor verificări care au avut ca obiect identificarea membrilor grupuli infracţional organizat, stabilirea rolurilor acestora şi activităţile concrete de rafie cu droguri desfăşurate de fiecare dintre aceştia.

S-a mai arătat în actul de sesizare, că încă de la debutul cercetărilor au existat mari dificultăţi în administrarea probelor privind activitatea infracţinală desfăşurată de membrii grupului infracţional organizat, în principal, întrucât martorii identificaţi refuzau să dea orice declaraţie scrisă, explicând că, dacă ar face acest lucru, persoanele din cadrul aşa-zisului „Clan C." i-ar ucide pe ei sau pe membrii familiilor lor fără nicio ezitare, întrucât sunt persoane foarte violente, deţin săbii ninja, macete, topoare şi alte arme albe sau contondente (aspect de altfel confirmate şi ăn urma percheziţiilor domiciliare efectuate la locuinţele inculpaţilor) arme pe care le-au folosit de multe ori în scandalurile în care au fost implicate, „Clanul C." fiind cel mai violent din ţară.

În continuare au fost prezentate câteva aspecte (rezultate de astfel din probele administrate în cauză ), care, fără a face obiectul direct al cauzei, probează caracterul extrem de violent şi răzbunător al membrilor acestui grup infracţional. Aceste aspect sunt, de altfel, notorii deja la nivel naţional, necesitatea prezentării lor, chiar şi cu titlu exemplificativ, constând tocmai în sublinierea faptului că fascinaţie şi preocuparea acestor persoane pentru modul de organizare şi modalităţile de acţiune ale celebrelor clanuri mafitoe nu reprezintă un act cultural, ci o sursă de inspiraţie care şi-a pus amprenta evident asupra propriului lor mod de executare a acţiunilor infracţionale, reuşind în acest fel să paralizeze orice reacţie a vreunei persoane care ar dori să se împotrivească solicitărilor lor.

Această succintă prezentare a membrilor grupului infracţional, care a procedat starea de fapt propriu-zisă redată în acul de sesizare, a avut tocmai rolul de a sublinia de Ia începtu speficiul acestei cauze, natura şi complexitatea acesteia, dată,de natura şi gravitatea fapaelor ce fac obiectul prezentei cauze, modul de operare, persoana şi numărul inculpaţilor, şi inclusiv dificultatea.în administrarea unor mijloace de probăjolosite, respectiv cu precădere în alte cauze penale.

În al doilea rând, această dificultate a fost şi mai accentuată în cazul celor doi inculpaţi, C. (fost B.) C. şi C.V., carea erau persoanele cele mai importante în ierarhia grupării infracţionale şi care, ca nişte „adevăraţi" lideri ai unei grupări infrcţionale au acţionat foarte precaut şi „din umbră", pentru a nu se pute face nicio legătură între drogurile comercializate şi implicarea lor în operaţiunile de procurare şi punere în vînzare a acestor droguri, observaţie care a fost de altfel surprinsă explicit şi în declaraţia martorului cu identitate protejată „I.I." (vol. 1 d.u.p.-filele 173-188, 197-200, 208-210).

În al treilea rând.şi cel mai important argument ar fi acela că toate actele de urmărire penală, investigaţiile, verificările efectuate au fost materializate în mijloace, de probă stabilite de normele procesual penale prevăzute în Codul penal sau în legi speciale, prin urmare au valoare probatorie egală cu a altor mijloace de probă prevăzute de lege, conform dispo. art. 63 alin. (2) C. proc. pen., ele trebuind să fie toate examinate şi coroborate, de către organul judiciar, în scopul aflării adevărului.

Astfel, dispoziţiile art. 224 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. stabilesc că organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare în vederea începerii urmăririi penale, iar procesul-verbal prin care se constată efectuarea unor astfel de acte poate constitui mijloc de probă.

În cazul infracţiunilor de.trafic de stupefiante, precum şi a altor infracţiuni expres prevăzute de lege, care nu pot fi descoperite sau ale căror făptuitori nu pot fi identificaţi prin alte mijloace, pot fi folosiţi (.) investigatori sub altă identitate decît cea reală (art. 224¹ C. proc. pen.).

Dispoziţii similare regăsim în art. 17 alin. (1) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a D.I.I.C.O.T., modficat prin O.U.G. nr. 131/2006, conform căruia în cazul în care există indicii temeinice că s-a săvârşit (...) vreo infracţiune din cele atribuite în competenţa D.I.I.C.O.T., care nu poate fi descoperită ori ai căror făptuitori nu pot fi identificaţi prin alte mijloace, pot fi folosiţi investigatori sub acoperire, sau colaboratori şi informatori ai poliţiei judiciare în condiţiile C. proc. pen. şi ale altor legi speciale, iar conform alin. (2) teza finală „actele încheiat de investigatorii sub acoperire şi colaboratorii acestora constituie mijloace de probă".

Conform art. 21 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, procurorul poate autoriza folosirea investigatorilor acoperiţi pentru decoperirea faptelor, identificarea autorilor şi obţinerea mijloacelor de probă în situaţiile în care există indicii temeinice că a fost săvârşită sau că se pregăteşte comiterea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în prezenta lege.

În sfârşit, au fost invocate şi prevederile art. 86¹ C. proc. pen. care dau organului judiciar posibilitatea ascultării martorilor sub o altă identitate dacă există probe sau indicii temeinice că prin declararea identităţii reale a martorului i-ar fi periclitată, lui sau altei persoane, viaţa, integritatea corporală sau libertatea. Martorul poate fi ascultat prin intermediul unei reţele de televiziune cu imaginea şi vocea distorsionate iar, în cazul judecăţii, părţile şi apărătorii acestora pot adresa întrebări, în mod nemijlocit, martorului astfel ascultat ( art. 86² alin. (3) şi (3)¹ C. proc. pen. ).

Totodată, dispoziţiile art. 86¹ alin. (7) C. proc. pen. stabilesc expres posibilitatea audierii ca martori cu identitate atribuită a investigatorilor sub acoperire.

Trebuie remarcat că acuzarea adusă inculpaţilor C. (fost B.) C. şi C.V. se întemeiază pe trei categorii de probe: declaraţiile unor martori cu identitate protejată, declaraţiile investigatorilor sub acoperire şi pe înregistrări audio, respectiv procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice.

S-a apreciat prin actul de sesizare că vinovăţia celor doi inculpaţi a fost dovedită prin declaraţiile martorului V.B. (fila 13 d.u.p. ), ale martorilor cu identitate protejată: I.I. (filele 173-179, 208-209 d.u.p.) T.S. (filele 181-188, 197-200 d.u.p.), A.G. (filele 470-472 d.u.p. ), P.D. (filele 476-477 d.u.p. ), G.C. (filele 501-504 d.u.p.), cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefoncie (filele 23-27 vol. IV d.u.p.).

În faza cercetării judecătoreşti au fost readministrate, în parte, probele din faza de urmărire penală, respectiv au fost ascultaţi martorii cu identitate protejată P.D. (fila 308 Dosarul instanței nr. 5435/2005), A.G. (fila 309 Dosar nr. 5435/2005 şi filele 88-97 dosarul instanţei de apel), investigatorii sub acoperire P.M. (fila 520-Dosar instanţă nr. 5435/2005 şi filele 76-84 dosar instanţă de apel). Aşadar, administrarea acestor probe s-a făcut cu respectarea principiilor nemijlocirii şi contradictorialităţii, cu respectarea dreptului Ia apărare al inculpaţilor şi în acord cu practica C.E.D.O.

Faptul că o parte din aceste probe au fost unele indirecte (respectiv unii martori nu au relatat aspecte percepute în mod direct ci „din auzite") sau că alţi martori nu şi-au mai amintit întocmai aspectele relatate în cursul urmăririi penale, nu sunt motive temeinice de a înlătura probele, mai ales dacă anumite contradicţii sau inadvertenţe pot fi explicate rezonabil, de pildă prin trecerea unui interval mare de timp între momentul administrării şi cel al readministrării unor probe.

Este, de asemenea nejustificată motivarea instanţei de a înlătura probe testimoniale legal administrate în cursul urmăririi penale, cu privire la care s-a constatat în cursul cercetării judecătoreşti imposibilitatea obiectivă a readministrării probei, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen., cu motivarea că respectivele probe „pot servi doar ca temei pentru trimiterea îrr judecată, probaţiunea trebuind să fie confirmată în cursul judecăţii în condiţii de publicitate, oralitate şi contradictorialitate."

Este cu atât mai surpinzătoare această motivare cu cât, cu ocazia judecării pe fond a cauzei în.aldoilea ciclu procesual, procurorul a solicitat expres completarea probaţiunii prin audiera martorilor cu altă identitate G.C., I.I., M.L., T.S., T.I. şi V.B. cererea fiind formulată şi motivată tocmai raportat la modul în care instanţa a pus problema încă din primul ciclu procesual, şi cu toate acestea cererea a fost respinsă de către instanţa investită cu judecarea cauzei în al doilea ciclu procesual, care a preluat integral motivarea primei instanţe de fond (a se vedea încheierea de şedinţă din data de 13 octombrie 2011, Dosar nr. 5328/117/2005 - fila 184 penultimul paragraf).

Dincolo de faptul că cererea în probaţiune a fot respinsă fără a se mai verifica dacă şi la momentul rejudecării cauzei subzistă imposibilitatea obiectivă a ascultării martorilor, chiar dacă s-ar fi constatat această imposibilitate, ea nu ar fi echivalat „de plano" cu înlăturarea declaraţiilor date de aceşti martori în faza de urmărire penală.

Ţinând seama de aceste considerente şi având în vedere materialul probator administrat în cursul procesului penal a solicitat instanţei de recurs că constate că în actui de sesizare a fost redată o stare de fapt conform realităţii, respectiv că cei doi inculpaţi, C. (fost B.) C. şi C.V. au constituit un grup infracţional organizat împreună cu coincuipaţii C.F. şi C.M.S., în scopul derulării de activităţi ilicite, având ca obiect traficul de droguri. Cei doi inculpaţi erau şefii reţelei, cu ere angajau şi negociau cumpărarea drogurilor, luând decizii asupra naturii şi cantităţii drogurilor, finanţând procurarea acestora şi trasând sarcini şi celorlalţi membri ai reţelei.

Încă în actul de sesizare s-a arătat că cei doi inculpaţi nu au intrat niciodată în contact cu dorgurile, tocmai pentru a nu se putea face nicio legătură între drogurile traficate şi implicarea inculpaţilor în operaţiunile de procurarea şi punere în vânzare a acestora.

Prin urmare şi constatările instanţei în acest sens sunt principial corecte, dar ele nu justifică o soluţie de achitare a inculpaţilor, dimpotrivă, modul de operare al inculpaţilor justifică şi explică de ce ei nu erau cunoscuţi de toţi membrii grupului (ci doar de cei din eşalonul execuţional la vârf) şi de ce investigatorii sub acoperire şi colaboratorii acestora nu au putut efectua tranzacţii autorizate cu dorguri de la aceştia.

Pe de altă parte, dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 143/2000 au în vedere mai multe modalităţi alternative ce pot realiza elementul material al infracţiunii de trafic de droguri, pentru existenţa infracţiunii fiind suficientă realizarea şi numai a uneia dintre aceste modalităţi. După cum se poate observa, nu toate aceste modalităţi presupune în mod necesar un contact fizic cu drogul, unele dintre ele cum ar fi procurarea sau punerea în vânzare, modalităţi care se reţin şi în sarcina inculpaţilor, putând fi realizate şi indirect, prin intermediari.

În sfârşit, dacă lipsa unui contact direct cu drogurile traficate ar putea justifica, de pildă, o soluţie de achitare pentru infracţiunea de deţinere de droguri ori o altă modalitate de comitere ce presupune în mod necesar, logic un astfel de contact, această împrejurare nu justifică în niciun caz achitarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 10 din Legea nr. 143/2000 privind conducerea şi finanţarea activităţii de trafic ilicit de droguri.

În sfârşit, dar ar mai fi de arătat că instanţa, făcând trimitere la existenţa unei îndatoriri generale de subordonare faţă de autorităţile executive ale statului în legătură cu Ministerul Public, conchide că mărturia investigatorilor acoperiţi poate fi luată în considerarea doar în condiţii excepţionale şi doar în măsura în care se coroborează temeinic cu alte mijloace de probă administrate în cauză. Este exact ceea ce sublinia încă de la început, şi anume că în prezenta cauză este vorba de o situaţie excepţională dat fiind caracterul infracţiunilor săvârşite, dar mai ales persoana inculpaţilor, „notorietatea negativă", cum o denumeşte instanţa, de care se „bucură" clanul C., scandalurile de notorietate în care au fost implicaţi, caracterul lor extrem de violent şi răzbunător, care explică dificultăţile ce pot interveni în cursul cercetării unor asemenea fapte şi unor asemenea făptuitori, temerea oricărei persoane care are cunoştinţă despre asemenea fapte de a depune mărturie ca martori într-o astfel de cauză, ştiind că îşi pune efectiv în pericol integritatea corporală sau chiar viaţa sa ori a familiei sale.

Corelativ hotărârii de condamnare a inculpaţilor C. (fost B.) C. şi C.V., se impune menţinerea măsurii asigurătorii a sechestului dispusă.în faza de urmărire penală asupra bunurilor mobile ( bani, bijuterii ) ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpaţilor, conform procesului-verbal din data de 13 octombrie 2004 (filele 555-564 d.u.p.) şi asupra imobilului (apartament) situat în municipiul laşi, aparţinând inculpatului C. (fost B.) C., bun indisponibilizat în baza Ordonanţei nr. 3026/11/1 din 18 pct 2004, filele 549-554 d.u.p. şi confiscarea lor specială în temeiul art. 118 lit. e) C. pen. şi art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

Un al doilea motiv de recurs se referă la omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a drogurilor traficate de către inculpaţi rămase în urma analizelor de laborator, depuse la I.G.P.R. - D.C.J.E.O.

Din materialul probator administrat în Dosarul nr. 118/D/P2004 a rezulat că în cursul urmăririi penale au fost obţinute de la unii dintre inculpaţi, de către investigatorii sub acoperire autorizaţi în cauză, diferite cantităţi de droguri de mare risc, (M.D.M.A.), iar cantităţile de droguri rămase

În urma efectuării analizelor de laborator au fost depuse la I.G.P.R. - D.C.J.E.O., după cum urmează: 5 comprimate M.D.M.A. cu dovada din 18 mai 2004, 50 comprimate M.D.M.A. cu dovada din 18 mai 2004, 27 comprimate M.D.M.A. cu dovada din 18 mai 2004 cu şi 270 comprimate M.D.M.A. cu dovada din 13 octombrie 2004 (vol. I filele 23, 59, 83-88 şi 120 d.u.p.).

Instanţa de fond, prin sentinţa penală nr. 414/D din 27 octombrie 2011 a omis să se pronunţe asupra luării măsurii confiscării speciale a drogurilor rămase după efectuarea analizelor şi a recipientului corp delict, iar instanţa de apel, prin Decizia penală nr. 73/A din 16 aprilie 2013 a reţinut în mod greşit că „Nu poate fi primită nici critica referitoare la omisiunea confiscării potrivit art. 17 din Legea nr. 143/2000 (formulată prin motivele de apel ale D.I.I.C.O.T.) deoarece din actele dosarului reiese că drogurile (rezină de cannabis) ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare au fost consumate cu ocazie efectuării probelor de laborator, astfel încât nu mai există în prezent cantităţi care să poată fi supuse conficării speciale."

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 385¹⁵ alin. (1) lit. d) C. proc. pen. a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a Deciziei penale nr. 73/A din 16 aprilie 2013 a Curţii de Apel Cluj pronunţată în Dosarul nr. 2756/117/2011 şi desfiinţarea în parte a sentinţei penale nr. 414 din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Cluj pronunţată în dosarul cu acelaşi număr; Pronunţarea unei noi hotărâri prin care să se dispună: condamnarea inculpaţilor B.C. şi C.V. pentru infracţiunile reţinute în actul de sesizare, la pedepse într-un cuantum de natură să reflecte gradul de pericol social real şi concret al faptelor comise; executarea pedepselor de către ambii inculpaţi în regim de detenţie; menţinerea măsurii asigurătorii a sechestului dispusă în faza de urmărire penală asupra bunurilor mobile (bani, bijuterii) ridicate cu ocazia perchetiziţiei domiciliare la locuinţa inculpaţilor, conform procesului-verbal din data de 13 octombrie 2004 (filele 555-564 d.u.p.) şi asupra imobilului (apartament) situat în municpiul laşi, aparţinând inculpatului C. (fost B.) C., bun indisponibilizat în baza Ordonanţei nr. 3026/11/1 din 18 pct. 2004, filele 549-554 d.u.p. şi confiscarea lor specială în temeiul art. 118 lit. e) C. pen. şi art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, confiscarea specială de la inculpaţi a următoarelor cantităţi de droguri rămase în urma analizelor de laborator şi depuse la I.G.P.R. - D.C.J.E.O., stfel cum se arată la fila 77 ultimul paragraf din rechizitoriu: 5 comprimate M.D.M.A. (dovada din 18 mai 2004); 50 comprimate M.D.M.A. (dovada din 18 mai 2004); 27 comprimate M.D.M.A. ( dovada din 18 mai 2004 ); 270 comprimate M.D.M.A. (dovada din 13 octombrie 2004); 14,570 grame cannabis (dovada 3369 din 20 octombrie 2004 ) şi a recipientului metalic cu urme de T.H.C. depus cu dovada din 20 octombrie 2004.

În motivele de recurs formulate de recurentul inculpat C. (fost B.) C. prin apărător trimise prin fax la data de 2 octombrie 2013, aflate la filele 98-99 dosarul înaltei Curţi, se critică soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Astfel, s-a invocat nulitatea prevăzută de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. prin hotărârea atacată s-a făcut o aplicare greşită a legii.

Recursul vizează nelegalitatea hotărârii sub aspectul condamnării inculpatului C.C.

Soluţia instanţei de apel este total greşită, deoarece toate probele existente la dosar nu pot duce la concluzia ca inculpatul a săvârţit infracţiunea reţinută în sarcina sa.

Investigatori sub acoperire, audiaţi de instanţă au declarat că nu-l cunosc pe inculpat şi nu au luat niciodată legătura cu acesta. Mai mult, nici nu l-au putut identifica pe inculpatul C.C.

Întreg probatoriul administrat în cauză a fost corect interpretat de instanţa de la fond, care a pronunţat corect o hotărâre de achitare.

Acuzarea Parchetului este susţinută doar de declaraţiile câtorva martori, dar aceste declaraţii singulare nu pot duce la concluzia ca inculpatul C.C. a săvârşit fapte, necoroborându-se cu restul materialului probator administrat în cauză, ci au rezultat dintr-o interpretare total eronată a acestora.

Pentru toate aceste motive, a solicitat admiterea recursului, aşa cum a fost formulat, casarea hotărârii atacate, potrivit art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen. şi pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice prin care să se menţină sentinţa pronunţată la fond prin care a fost achitat inculpatul pentru toate faptele reţinute în sarcina sa.

La dosarul cauzei au fost depuse motive dezvoltate de recurs de inculpatul C.F. (în trei exemplare inclusiv plicul) după ce în prealabil au fost înregistrate prin Registratura Generală a instanţei supreme sub nr. 28412 la 4 octombrie 2013, filele 100-127 în care se critică decizia şi sentinţa pronunţate în cauză pentru mai multe motive astfel:

I. Faptei săvârşite de inculpatul recurent C.F. i s-a dat o greşită încadrare juridică, reţinându-se în sarcina sa pe lângă infracţiunea de trafic de droguri, fapta prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 10 din Legea nr. 143/2000 şi infracţiunea de iniţiera şi constituirea unui grup infracţional, fapta prevăzută de dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 39/2003, motiv de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen.

În mod incorect, atât instanţă de fond, câd şi instanţa de control judiciar au reţinut în momentul condamnării inculpatului recurent dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 143/2000 în concrus cu dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Se apreciază că în mod incorect a fost reţinută o astfel de încadrare juridică, deoarece există un concurs de norme penale între cele două articole, ele neputând coexista.

Verificând conţinutul dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 143/2000 cu conţinutul dispoziţiilor infracţiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 se observă că acestea au acelaşi conţinut al elementelor constitutive. Astfel, art. 10 din Legea nr. 143/2000 se referă la „organizare, conducere sau finanţare" iar art. 7 din Legea nr. 39/2003 se referă la "iniţiere, constituire, aderare sau sprijin".

Pe cale de consecinţă văzând elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui gruă infracţional a rezultat că pentru existenta acestei infracţiuni este necesar ca grupul infracţional să fie organizat, să funcţioneze în mod coordonat. Coordonarea în sensul cerut de legea penală înseamnă planificare, organizare, control, procurare de mijloace. De altfel, pentru existenta reţinerii infracţiunii de grup organizat ar trebui ca grupul să fie ierarhizat cu roluri prestabilite şi reguli de comportare specifice unei unităţi structurale.

Prin urmare toate aceste elemente constitutive ale infracţiunii de grup organizat se regăsesc în conţinutul elementelor constitutive prevăzute de art. 10 din Legea nr. 143/2000, cele două infracţiuni având aceeaşi latură obiectivă şi neputând fi reţinute în concurs.

Pe cale de consecinţă se solicită admiterea prezentului motiv de recurs, casarea hotărârilor atacate şi în conformitate cu-dispoziţiile art. 385¹² pct. 2 lit. d) C. proc. pen., rejudecând să dispună înlăturarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

II. Nu se poate retine în sarcina inculpatului recurent infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, motiv de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen.

Inculpatul a fost condamnat, ținându-se seama de probele administrate în urmărire penală, fără ca unele din aceste probe să poată fi readministrate în cercetarea judecătorească în mod direc şi nemijlocit.

Astfel, în fata instanţei de judecată s-a procedat la audierea nemijlocită a unui număr de 16 martori (majoritatea lor fiind cu identitate protejată), audierea unor investigatori sub acoperire, au fost vizionate casetele video cât şi cercetări cu privire la aflarea identităţii exacte a persoanelor ce foloseau anumite numere de telefon.

Prin urmare din totalul martorilor cu identitate protejată audiaţi în cursul urmăririi penale a fost posibilă audierea doar a doi dintre aceştia, ceilalţi martori nemaifiind audiaţi, deoarece Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. nu a putut să îi prezinte instanţei de judecată.

Neadministrarea decât în parte a probelor în cercetarea judecătorească nu poate să ducă la concluzia faptului ca martorii care nu au putut.fi audiaţi pot fi folosiţi ca mijloc de probă de acuzare în motivaţia unei hotărâri de condamnare (jurisprudenţa C.E.D.O. arată: „o hotărâre nu poate fi întemeiată în mod exclusiv sau determinant pe astfel de declaraţii - cauza Van - Mechelen contra Ţărilor de Jos).

Cu privire la acest inculpat în motivaţia hotărârilor atacate se face referire în momentul condamnării sale doar la declaraţiile martorilor cu identitate protejată care nu au putut fi audiaţi de către instanţă.

Din probatoriul administrat la instanţa fondului şi anume martorii audiaţi nemijlocit în faţa acesteia (P.D. - fila 308 vol. I d. fond fila 94-97 vol. III - dosar apel; P.M., fila 520-521 vol. II dosar fond; S.G. fila 522 vol. II dosar de fond, G.A. fila 523-525 vol. II dosar fond; R.O. fila 526-527 vol. II dosar de fond) fac vorbire în declaraţiile date de natura relaţiilor dintre ei şi inculpatul C.F., precum şi de aspecte privind condamnarea lor. La momentul luării acestor declaraţii - pe parcursul urmăririi penale - se aflau încarceraţi la Penitenciarul laşi.

De remarcat că la momentul judecării în prima instanţă, niciunul dintre aceşti martori audiaţi nu se mai aflau în detenţie, fiind puşi în libertate sau liberaţi condiţionat ori în întreruperi de executări de pedeapsă.

Martorii rrespectivi au susţinut că au fost supuşi la abuzuri şi presiuni din partea organelor de urmărire penală, că au fost ameninţaţi de organele de anchetă că vor primi pedepse exagerat de mari dacă"nu colaborează cu aceste instituţii".

Tot din declaraţiile acestor martori a reieşit că unii dintre ei erau condamnaţi definitiv pentru trafic şi consum de droguri. Declaraţiile respective, chiar în condiţiile în care aceşti martori nu au depus nicio sesizare penală pentru presiunile la care au fost supuşi conform susţinerilor lor, nu pot fi primite datoriră încălcării dispoziţiilor art. 68 C. proc. pen.

Nu pot fi primite nici procesele-verbale întocmite de colaboratorul V.B. având în vedere calitatea sa. Numai actele încheiat de către poliţişti şi colaboratorii acestora pot constitu mijloace de probă conform art. 22 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

Atribuţiile colaboratorilor sunt diferite de competenţele investigatorilor sub acoperire.

Prezenţa numerelor de telefon în agendele telefonice ale coinculpaţilor H.Ş.O. şi G.S.I. nu denotă săvârşirea infracţiunilor de trafic de stupefiante. în mod similar convorbirile telefonice interceptate din vol. II şi III din dosarul de urmărire penală nu pot fi folosite ca mijloace de probă, deoarece au fost încălcate dispoziţiile legale ale art. 91 3 alin. (2) din Legea nr. 281/2003.

Percheziţia domiciliară efectuată la domiciliul inculpatului C.F. nu a.dovedit existenţa unor cantităţi de stupefiante care ar fi fost stocate pentru vânzare, ci a fost găsită o cantitate de 0,18 grame rezină de cannabis despre care el a declarat că îi aparţine pentru consum propriu (fila 211-216, 219-221 vol. I d.u.p.).

Cu privire la actele întocmite de investigatorii sub acoperire a reţinut că inculpatul C.F. nu s-a întâlnit cu investigatorii la tranzacţia din 14 aprilie 2004 (fila 257-259 vol. I d.u.p.) şi procesul-verbal întocmit de aceştia (fila 38-39 vol. I d.u.p.). De asemenea, procesul-verbal datat de 21 octombrie 2004, al investigatorului sub acoperire unde se face trimitere la acest inculpat nu poate reprezenta mijloc de probă, deoarece acest act nu relevă sursa de obţinere a informaţiilor, nu a fost întocmit de ofiţeri B.C.C.O., ignorându-se pct. 4 din ordonanţa procurorului şi nu a fost redactat de îndată, ci la o perioadă îndelungată de timp.

Tot din probele administrate pe parcursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti şi anume din declaraţiile investigatorilor sub acoperire a rezultat că aceştia „au auzit" de gruparea infracţională de la laşi cunoscută sub numele de “Clanul C.” cu prilejul instructajului efetuat înainte de misiune. De asemenea aceşti investigatori nu au intrat niciodată în contact cu inculpatul recurent C.F., iar datele despre o eventuală implicare a acestuia le-au parvenit din relatările unor persoane.

Aspecte menţionate în motivarea hotărârii instanţei de apel cu privire la faptul că la domiciliul inculpatului C.F. a fost găsită o cantitate de 0,18 grame nu pot conduce la concluzia ca inculpatul C.F. coordona o reţea de trafic de droguri bine organizată în condiţiile în care acesta a recunosctu că acea substanţă îi aparţine pentru consumul propriu.

Pe cale de consecinţă în conformitate cu dispoziţiile art. 385¹⁵ pct. II lit. d) C. proc. pen. şi rejudecând să se dispună achitarea, în raport cu dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

III. Ambele instanţe ale căror hotărâri au fost recurate au pronunţat soluţii de condamnare injuste cu privire la reţinerea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 39/2003, motiv de casare prevăzută de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen.

Pentru a se putea reţine săvârşirea infracţiunii de iniţiere şi constituirea unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni care nu este un grup infrcţional organizat format ocazional este necesară întrunirea în mod cumulativ a elementeleor care constituie grupul infracţional organizat, aşa cum este reţinut în art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003.

Cooperarea dintre inculpaţi a fost conjuncturală, ei neacţionând după reguli stabilite, iar acţiunile presupus infracţionale nu s-au realizat după un plan prestabilit cum se stipulează expres de către art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003. la o analiză atentă a situaţiei de fapt se observă că nu se poate reţine faptul că inculpaţii au cooperat în vederea comercializării drogurilor, neputându-se reţine aplicare dispoziţiilor relative la grupul infracţional organizat.

Analizând elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 se arată că latura obiectivă a acesteia constă în acţiunea de a iniţia şi de a constitui un grup infracţional, fie de aderare sau sprijinire a acestuia. Constituirea implică asocierea şi înţelegerea mai multor persoane în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti şi organiza infracţiuni prevăzute de lege.

Iniţierea presupune nu numai concepţia, ci şi activităţii de materializare a ideii, respectiv lămurire, întruniri, consfătuiri, planuri, etc.

Aderarea la grup se realizează prin exprimarea consimţământului expres al unei persoane de a face parte din structura infracţională, în timp ce sprijinirea grupului presupune furnizare de asistenţă, ajutor sau sfaturi în vederea săvârşirii infracţiunilor.

Sub aspectul laturii subiective, trebuie arătat că fapta este săvârşită cu intenţie directă, aceasta trebuind să fie calificată de scop cel puţin din două considerente: persoana trebuie să ştie şi să fie de acord cu înfiinţarea, aderarea şi sprijinirea grupului, ştiind că urmează a fi comise infracţiuni grave; trebuie să urmărească obţinerea unor foloase sau avantaje materiale.

În schimb, textul cuprins în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, când face vorbire de sprijinirea sub orice formă a grupului infracţional organizat, fără a descrie modalităţile concrete ale.acestuia, aşa cum a făcut în art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, are un caracter nedeterminat şi general care lasă loc la interpetări diferite fiind prin excelenţă ambiguu.

Se apreciază că această formulare încalcă dreptul părţilor la un proces echitabil, deoarece alimentează şi autorizează un amestec inadmisibil al procedurilor penale cu cele cuprinse în legea specială, încălcând cerinţele imperative ale art. 21 alin. (3) din Constituţie raportat la art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind egalitatea de arme, contradictorialitatea, independenţa şi imparţialitatea justiţiei cât şi respectarea prezumţiei de nevonvoăţie.

Pe cale de consecinţă se solicită admiterea prezentului motiv de recurs, casarea ambelor hotărâri atacate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., rejudecând să se dispună achitarea inculpatului, în raport cu dipoziţiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi anume elementul material.

IV. Nu se poate reţine în sarcina inculpatului recurent C.F. infracţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 143/2000 motiv de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen.

Art. 10 din Legea nr. 143/2000 se referă la „organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor prevăzute la art. 2-9 se pedepseşte cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani."

Din probatoriul administrat pe parcursul cercetării judecătoreşti cât şi a umăririi penale nu a rezultat că inculpatul C.F. ar fi organizat, condus sau finanţat faptele privind infracţiunea de trafic de droguri.

Mai mult, în privinţa infracţiunii de deţinere de droguri de risc, droguri de mare risc pentru consumul propriu, instanţa de apel a constatat încetat procesul penal ca urmare a intervenţiei prescripţiei speciale prevăzută de art. 124 C. pen.

Dincolo de poziţia procesuală a acestui inculpat, pe care instanţa o poate cenzura sau nu în măsura în care o apreciază credibilă, se consideră că instanţa trebuia să coroboreze şi celelalte declaraţii atât ale celorlalţi coinculpaţi cât şi a martorilor audiaţi.

Astfel, din interceptările telefonice a rezultat că singura persoană cu care a discutat inculpatul este coinculpatul H.Ş.O. zis “O.” De altfel tot din interceptările telefonice a rezultat că inculpatul C.F. „s-a rugat efectiv de mai multe persoane (N.B.B., filele 103, 105, 119 dosar de urmărire penală) să ii facă şi lui rost de "ceva" aspect ce denotă că era un simplu consumator de droguri fără a avea atribuţii de organizare, conducere sau finanţare.

Din declaraţiile investigatorilor sub acoperire, cât şi a martorilor cu identitate protejată a rezultat că aceştia nu au intrat în contact direct cu inculpatul C.F., iar informaţiile cu privire la acest inculpat le-au aflat „din auzite".

Se apreciază că judecătorul nu poate să îşi întemeieze soluţia pe informaţii indirecte şi doar pe raţiunea că acuzatul ar fi bănuit de săvârşirea unei presupuse infracţiuni.

Simpla desfăşurare a activităţii infracţionale prin consumul de droguri nu poate conduce la ideea reţinerii unei organizări, a unei conduceri sau a unei finanţări a acestei activităţi infracţionale.

Pentru a se putea reţine dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 143/2000 ar trebui ca la dosarul cauzei să existe date privind o anumită planificare făcută de către acest inculpat, o anumită organizare pe poziţii de subordonare a altor coinculpaţi cât şi posibilitatea materială a acestui inculpat recurent de a oferi bani pentru tranzacţii privind traficul de droguri.

De asemenea pentru a putea fi reţinută această infracţiune ar trebui ca inculptul să aibă un rol prestabilit şi reguli de comportare specifice atribuţiilor pe care ar urma să le aibă.

Pe cale de consecinţă, se solicită admiterea prezentului motiv de recurs,casarea ambelor hotărâri atacate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., rejudecând a se dispune achitarea inculpatului în raport cu dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 143/2000.

V. Ambele instanţe au făcut o greşită individualizare a pedepsei aplicate, motiv de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.

Astfel, instanţa de control judiciar a reţinut aplicarea dispoziţiilor art. 74 lit. a) respectiv conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii fără însă a se reţine şi dispoziţiilor lit. a) ale art. 74 C. pen. şi anume atitudinea infractoruli după săvârşirea infracţiunii rezultând din prezentarea sa în faţa autorităţilor.

În activitatea de individualizare a pedepselor, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator sunt doar un criteriu fţă de care se stabileşte pedeapsa, instanţa urmând să ţină seama de toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., cât şi circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., aceste circumstanţe putând determina aplicarea unei pedepse circumscrise spre minimul prevăzut de lege.

Simpla limitare, în conţLnuJuL hotărârii judecătoreşti, la dispoziţiile art. 72 C. pen. şi implicit la gradul de pericol social al faptei, echivalează cu o lipsă de motivare a hotărârii sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, aspect ce nu poate fi acceptat nici din perspectiva luptei împotriva acestui gen de fapte, nici din cea a respectării dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru a putea aprecia în mod concret gravitatea concretă a faptei şi pentru a realiza o justă individualizare a pedepsei, judecătorul trebuie să raporteze fapta dedusă judecăţii la sistemul general de valori, acceptat de societate şi care ar trebui să se reflecte în jurisprudenţă.

Mai mult instanţa de judecată trebuia să dea o mai mare eficienţă efectelor circumstanţelor atenuante prevăzute de dispoziţiile art. 76 C. pen. în condiţiile în care inculpatul este infirm, are un nivel de educaţie redus (absolvent al unei singure clase primare), necunoscut cu antecedente penale.

În raport cu acest motiv de casare în conformitate cu dispoziţiile art. 385¹⁵ pct. 2 lit. a) C. proc. pen. se solicită rejudecarea cauzei ţinând seama de persoana inculpatului, dar şi de motivele care determină reţinerea circumstanţelor atenuante, orientându-se spre o pedeapsă care să fie coborâtă sub minimul special prevăzut de lege, atinsă şi fără privarea acestuia de libertate.

La dosarul cauzei, în recurs au fost depuse la dosar mai multe înscrisuri privind pe recurentul inculpat C.F., filele 80-88.

De asemenea, au fost depuse la dosarul cauzei în recurs, filele 96-97 motivele de recurs primite prin fax ale inculpatului L.B.I. prin apărător, criticând decizia instanţei de apel pentru nelegalitate, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.

Se menţionează-că s-a încălcat dreptul la apărare, întrucât instanţa şi-a bazat hotărârea făcând trimitere la declaraţiile martorilor cu identitate protejată care nu au putut fi:audiaţi: în mod nemijlocit de către instanţă, a investigatorilor sub acoperire, a colaboratorilor sub acoperire, cât şi a interceptărilor telefonice.

În jurisprudenţa C.E.D.O. s-a statuat că lectura declaraţiilor unor martori care au refuzat sau nu au putut să depună mărturie în faţa instanţei de judecată, nu este în sine incompatibilă cu dispoziţiile convenţiei, cu condiţia respectării dreptului la apărare, astfel că în situaţia în care nu s-a putut în mod obiectiv interoga martorul, o hotărâre de condamnare nu trebuie să se întemeieze în mod determinant pe astfel de depoziţii.

Contrar celor reţinute de instanţă, nu se poate stabili o durată a exercitării atribuţiilor în cadrul grupului de către inculpat, întrucât nu se cunoaşte momentul aderării, câte acte materiale a săvârşit şi în ce perioadă.

În condiţiile în care inculpatul nu a dat nicio declaraţie în faţa instanţei nu există o poziţie procesuală a acestuia, iar probaţiunea care stă la baza stabilirii vinovăţiei inculpatului nu este certă, indubitablă.

Inculpatul, bucurându-se de prezumţia de nevinovăţie, este considerat nevinovat până la stabilirea vinovăţiei sale, printr-o hotărâre penală definitivă. Acesta, beneficiază de prezumţia de nevinovăţie şi nu este obligat să-şi dovedească nevinovăţia. Aplicarea sporului de 6 ani nu este motivată.

În consecinţă, a solicitat admiterea recursului, casarea Deciziei penale nr. 73/A din 16 aprilie 2013 şi în baza art. 11 alin. (2) lit. a) să dispună achitarea inculpatului pentru cele trei infracţiuni reţinute în sarcina sa.

Prin Încheierea nr. 3041 din 8 octombrie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, au fost respinse, ca inadmisibile, recursurile declarate de intimaţii inculpaţi L.B.I., H.Ş.O. şi B.C. împotriva Deciziei penale nr. 73/A din 16 aprilie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, (filele 134-136 dosarul Înaltei Curţi).

Au fost obligaţi recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, s-au avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

S-a constatat că E.C.C., G.S.I., C.M.S. şi D.F.C. nu au calitatea de intimaţi inculpaţi, urmând a nu mai fi citaţi şi a se dispune rectificarea citativului în acest sens, măsură justificată de motivele de recurs formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. -Serviciul Teritorial Cluj, constatându-se că E.C.C., G.S.I., C.M.S. şi D.F.C. nu au calitatea de intimaţi inculpaţi.

În considerentele încheierii mai sus menţionate, în esenţă, a fost menţionat conţinutul art. 385¹alin. (4) C. proc. pen., respectiv că nu pot fi atacate cu recurs sentinţele în privinţa cărora persoanele prevăzute la art. 362 C. proc. pen. nu au folosit calea apelului. Textul mai prevede că aceste persoane pot declara recurs împotriva deciziei pronunţate în apel, chiar dacă nu au folosit apelul, dacă prin decizia pronunţată în apel a fost modificată soluţia din sentinţă şi numai cu privire la această modificare.

Astfel, s-a consacrat principiul potrivit căruia nu se poate face recurs omisso medio, adică nu se poate recurge la o cale de atac sărind peste alta, care are prioritate.

În conformitate cu prevederile art. 362 C. proc. pen., inculpatul B.C. se numără printre persoanele cărora le este recunoscut dreptul de a exercita calea de atac a apelului împotriva hotărârii pronunţate de către, prima instanţă, în fond, atât în ceea ce priveşte latura penală, cât şi cu privire la latura civilă.

Cu toate acestea, în prezent cauză s-a constatat, pe de-o parte, că recurentul inculpat B.C. nu a uzat de calea de atac a apelului, iar pe de altă parte, că soluţia pronunţată de către instanţa de fond nu a modificat în defavoarea inculpatului hotărârea pronunţată de Tribunalul Cluj, motiv pentru care recursul declarat de către acesta a fost respins, ca inadmisibil, conform dispoziţiilor 385¹ alin. (4) C. proc. pen.

Recurentul inculpat H.Ş.O. nu a formulat apel împotriva hotărârii pronunţate de către instanţa de fond, recunoscându-şi în acest fel, implicit, vinovăţia, astfel că modificarea din apel, prin admiterea recursului declarat de Parchet şi modificarea hotărârii Tribunalului Cluj în sensul încetătrii procesului penal cu privire la săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea cu privire la săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 îi este favorabilă inculpatului, nefiind incidente în cauză dispoziţiile art. 385¹ alin. (4) teza finală C. proc. pen., aceste dispoziţii vizând exclusiv modificările aduse în defavoarea inculpatului.

S-a constatat, prin urmare, că recursul declarat de către inculpatul H.Ş.O., este inadmisibil.

Analizând situaţia inculpatului L.B.I. se observă că la fila nr. 10 a dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, se află o declaraţie de recurs formulată împotriva deciziei instanţei de apel, semnată de părinţii acestuia, L.M. şi L.A.

Aşa cum s-a arătat, titularii căii de atac a recursului sunt stabiliţi prin corelarea dispoziţiilor art. 362 şi art. 385² C. proc. pen.

Conform dispoziţiilor art. 362 alin. (2) C. proc. pen., apelul poate fi declarat pentru persoanele prevăzute la lit. b)-f) şi de către reprezentantul legal, de cătrre apărător, iar pentru inculpat şi de către soţul acestuia, iar dispoziţiile art. 385² C. proc. pen. menţionează că pot face recurs persoanele arătate în art. 362, care se aplică în mod corespunzător.

Având în vedere împrejurarea că inculpatul L.B.I. este major, părinţii acestuia nu pot avea calitatea de reprezentanţi legali şi, implicit, calitatea de a declara recurs în cauză.

Față de cele menţionate, având în vedere dispoziţiile art. 362 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 385² C. proc. pen. s-a constatat că recursul declarat de către părinţii inculpatului este inadmisibil.

La termenul de judecată de la 19 noiembrie 2013, Înalta Curte după punerea în discuţie a cererii de amânare a cauzei formulată de intimatul inculpat C.V. şi pronunţarea instanţei, după deliberare, în sensul respingerii cererii de amânare, ca neîntemeiată, apreciind că motivele medicale învederate nu îl împiedicau pe acesta să se prezinte în fata instanţei de recurs, după care a fost expusă soluţia dispusă fată de recurentul inculpat B.C. şi prezentarea interesului său numai la măsura confiscării speciale cu privire la anumite cantităţi de droguri rămase în urma analizelor de laborator.

Înalta Curte constatând că nu au mai fost formulate alte cereri a constatat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul părţilor în dezbaterea recursurilor, amplele concluzii fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, fiind amânată pronunţarea pentru astăzi, 26 noiembrie 2013.

Examinând recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj şi de inculpatul C.F. împotriva deciziei instanţei de apel, în raport cu motivele invocate de fiecare ce se vor analiza prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., Înalta Curte constată recursul Parchetului ca fiind fondat, iar recursul inculpatului ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta pentru fiecare recurent.

În ceea ce priveşte recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj:

Prin Legea nr. 2 din 1 februarie 2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. publicată în M. Of., Partea I nr. 89 din 12 februarie 2013 au fost aduse mai multe modificări unor acte normative printre care şi unor dispoziţii ale C. proc. pen., printre acestea regăsindu-se şi dispoziţiile art. 385⁹, 385¹⁰ şi 385^10a, 385¹⁵ pct. 2 lit. c) şi d).

În conţinutul art. 385⁹ alin. (1) C. proc. pen., aşa cum a fost modificat prin actul normativ invocat au fost reduse cazurile în care se poate face recurs, respectiv au fost abrogate pct. 2, 7-11, 17, 17 1, 18-21 C. proc. pen.

Astfel, cazurile în care se poate face recurs sunt cele prevăzute expres la pct. 1, 3, 4, 5, 6, 12, 13, 14, 15, 16, 17².

În conţinutul alin. (3) al aceluiaşi articol de lege, sunt arătate cazurile prevăzute în alin. (1), care se iau în considerare întotdeauna din oficiu, respectiv pct. 1, 3-6, 13 şi 14, iar cel de la pct. 15 se ia în considerare din oficiu numai când a influenţat asupra hotărârii în defavoarea inculpatului.

Astfel, cazul de casare din vechea reglementare ce se circumscria pct. 18 al art. 385⁹ alin. (1) C. proc. pen., referitor la grava eroare de fapt a fost abrogat în noua reglementare, ceea ce presupune că nu se pot invoca aspecte referitoare la modul de stabilire a situaţiei de fapt, prin prisma niciunui caz de casare.

În contextul cauzei de faţă, Decizia nr. 73 /A din 16 aprilie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a fost atacată cu recursuri, în condiţiile mai sus menţionate, verificarea ei urmând a fi făcută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub imperiul Legii nr. 2 din 1 februarie 2013.

Astfel, instanţa de recurs constată ca nefondată prima critică a Parchetului referitoare la greşita achitare a inculpaţilor C. (fost B.) C. şi C.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi mare risc în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 2 alin. (1) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., conducere şi finanţare a activităţii de trafic de droguri, în formă continuată prevăzută de art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea ar. 37 lit. b) C. pen., constituire a unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., întrucât amplele argumente expuse cu referire la aprecierea probelor de către instanţe nu se circumscriu cazului de casare invocat prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 17 2 C. proc. pen., din modul de prezentare tinzându-se spre o schimbare a situaţiei de fapt, care să aibă ca finalitate soluţia de condamnare, ceea ce este exclus prin prisma cazului de casare invocat.

Prin modificarea legislativă survenită a fost abrogat cazul de casare pevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., prin prisma căruia puteau fi reevaluate şi eventual readministrate unele din mijloacele de probă, ceea ce putea conduce la stabilirea unei alte situaţii de fapt şi la posibilitatea pronunţării unei soluţii contrare, respectiv de condamnare sau achitare.

Instanţa de recurs a constatat legalitatea mijloacelor de probă administrate, respectiv declaraţiile martorului cu identitate protejată “A.G.”, a investigatorului sub acoperire G.A., procesul-verbal întocmit de investigatorii sub acoperire P.M. şi G.A. prin care s-a menţionat pentru prima dată numele inculpaţilor C. (fost B.) şi C.V. ( filele 435-437, vol. I d.u.p.), declaraţia martorului S.C. care a arătat în faţa instanţei că nu-i cunoaşte pe inculpaţii din dosar, procesul-verbal întocmit la data de 15 decembrie 2004 (filele 566-568, vol. I d.u.p.) din care a rezultat că în agenda telefonică a inculpatului C. (fost B.) C. nu figurau numerele de telefon ale celorlalţi inculpaţi din cauză, cu excepţia celor care îi erau rude, percheziţiile domiciliare şi corporale au fost efectuate, atât la locuinţele celor doi inculpaţi, cât şi asupra lor, cu respectarea legii, interceptarea convorbirilor telefonice a fost dată cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la acea dată şi anume art. 911 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., pe baza unei autorizaţii emisă de către procuror, autorizaţie care a fost prelungită de trei ori pe o durată de câte 30 de zile ( vol. IV d.u.p. ), declaraţiile martorilor audiaţi în faţa primei instanţe au fost date conform prevederilor legii, art. 327 C. proc. pen., respectiv C. (V.) G., B.l., zis “N.T.”, fila 141, vol. I. B.P., zis “T.”, fila 142, vol. I, M.L. zis „L.”, fila 143,vol. l, F.G., zis „J.”, fila 144, vol. I, L.M. zis „N.”, fila 145, vol. l; L.A., zis “A.”, fila 146, vol. l, M.C., fila 147, vol. I, P.D.C., fila 191 vol. 1, P.L.C., fila 192, vol. I, B.l., fila 190, vol., I, T.A., fila 257, vol. I, P.C., fila 410, vol. II, S.C., fila 622, vol. II), aşa încât nu ese incident cazul de casare invocat, respectiv art. 385⁹ alin. (1) pct. 17 2 C. proc. pen.

Înalta Curte consideră, însă, ca fiind fondată cea de-a doua critică formulată de procuror, referitoare la omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a drogurilor traficate, de către inculpaţi rămase în urma analizelor de laborator, depuse la I.G.P.R., D.C.J.E.O., întrucât aceasta echivalează cu o încălcae a unei dispoziţii legale.

Astfel, din verificarea dosarului de urmărire penală, rezultă că în vol. l, fila 22 verso, se află procesul-verbal din 19 aprilie 2004 încheiat la sediul D.G.C.C.O.A., în care se consemnează că s-a procedat la predarea şi primirea probei rămase în urma analizelor chimice, respctiv 5 M.D.M.A. şi dovada; procesul-verbal întocmit la 26 aprilie 2004 la sediul D.G.C.C.O.A. ce atestă procedarea la predarea-primirea probelor rămase în urma analizelor chimice de laborator, respectiv 20 M.D.M.A., 13 comprimate M.D.M.A., 17 comprimate M.D.M.A., 80 comprimate care nu conţin substanţe stupefiante sau psihotrope, vol. I, fila 58 şi dovada pentru M.D.M.A., raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 7 mai 2004, vol. I, fila 59, fila 84 la concluzii se menţionează expres 27 comprimate M.D.M.A. rămase din proba litigiu după efectuarea analizelor de laborator, ambalate şi sigilate cu sigiul tip M.l. au fost predate organului de cercetare penale şi dovada, fila 88; procesul-verbal din 9 iulie 2004 încheiat la sediul D.G.C.C.O.A. prin care s-a procedat la predarea şi primirea probei rămase în urma analizelor chimice de laborator, respectiv 270 comprimate M.D.M.A., vol. 1, fila 119 şi dovada, vol. 1, fila 120; procesul-verbal întocmit la 10 octombrie 2004 de către D.G.C.C.O.A. în care se consemnează cannabis (proba litigiu nr. 1) masă netă 14, 57 grame şi dovada, vol. I filele 352-352; dovada pentru un recipient metalic cu urme de T.H.C., vol. 1, fila 371.

Astfel, în mod eronat instanţa de apel a constatat că din actele dosarului rezultă că drogurile, (cannabis) ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare au fost consumate cu ocazia efectuării probelor de laborator şi că nu mai există în prezent cantităţi care să poată fi supuse confiscării penale.

În conţinutul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 se prevede că „Drogurile ridicate în vederea confiscării se distrug potrivit art. 574 lit. d) C. proc. pen. Păstrarea de contraprobe este obligatorie."

În consecinţă, în raport cu cele constatate din verificarea dosarului, Înalta Curte va dispune măsura de siguranţă, cu caracter penal, respectiv confiscarea specială a cantităţilor rămase şi a recipientului, în condiţiile normei speciale prevăzute de art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, fiind aplicabil cazul de casare invocat, respectiv art. 385⁹ alin. (1) pct. 17² C. proc. pen.

Astfel, în temeiul art. 17 alin. (1) din legea nr. 143/2000 se va dispune confiscarea specială a următoarelor cantităţi de droguri rămase în urma analizelor de laborator şi depuse la I.G.P.R. - D.C.J.E.O., respectiv:

- 5 comprimate M.D.M.A. (dovada din 18 mai 2004);

- 50 comprimate M.D.M.A. (dovada din 18 mai 2004);

- 27 comprimate M.D.M.A. (dovada din 18 mai 2004);

- 270 comprimate M.D.M.A. (dovada din 13 octombrie 2004);

- 14,570 grame cannabis ( dovada din 20 octombrie 200 );

- recipientul metalic cu urme de T.H.C. depus cu dovada din 20 octombrie 2004.

Referitor la recursul declarat de inculpatul C.F. împotriva aceleiaşi decizii:

În conţinutul prevederilor art. 385⁹ alin. (1) C. proc. pen. referitor la cazurile de casare au fost reduse cazurile în care se poate declara recurs, fiind abrogat printre altele şi pct. 17 referitor la schimbarea de încadrare juridică şi pct. 18 privind eroarea gravă de fapt din cadrul normei arătate.

Aşadar; reaprecierea materialului probator care să tindă la stabilirea unei alte situaţii de fapt, precum şi solicitarea unei schimbări de încadrare juridică care să aibă ca fundament o reevaluare şi a situaţiei de fapt nu mai pot fi analizate de instanţa de recurs.

În contextul concret al cauzei, Înalta Curte verificând criticile formulate de recurentul inculpat C.F. cu privire la greşita încadrare juridică prin reţinerea în sarcina sa pe lângă infracţiunea de trafic de droguri, faptă prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 10 din Legea nr. 143/2000 şi infracţiunea de iniţierea şi constituirea unui grup infracţional, faptă prevăzută de dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 39/2003, prin prisma cazului de casare invocat, respctiv art. 385⁹ alin. (1), pct. 17² C. proc. pen., constată că nu pot fi analizate prin cazul de casare invocat şi anume când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii, întrucât apărările formulate tind la reaprecierea materialului probator administrat, în scopul schimbării situaţiei de fapt ceea ce nu se mai poate face, ca urmare a modificărilor survenite.

De asemenea, nici apărarea referitoare la existenţa infracţiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 10 din Legea nr. 143/2000 prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., nu poate fi avută în vedere, întrucât cazul de casare invocat a fost abrogat şi criticile invocate, aşa cum au fost expuse nu se mai pot verifica prin niciun alt caz de casare, întrucât modificările care au survenit vizează numai cazuri de analiză în drept a încălcărilor efectuate, respectiv de nelegalittate şi nu de temeinicie.

Totodată, nici critica referitoare la greşita individualizare a pedepsei aplicate, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. nu poate fi examinată, întrucât cazul menţionat vizează numai aspecte de legalitate, respectiv s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Or, apărările referitoare la nereţinerea dispoziţiilor lit. a), c) ale art. 74 C. pen., respeciv circumstanţele atenuante nu vizează aspecte de nelegalitate, întrucât pe de-o parte, aplicarea acestor circumstanţe este o facultate şi nu o obligaţie, iar pe de altă parte este un aspect de netemeinicie şi nu de legalitate, întrucât pedeapsa în alte limite se circumscrie situaţiei atunci când a fost aplicată o pedeapsă în alte limite, cuantumuri decât cele prevăzute prin lege, ceea ce nu este cazul în ipoteza din dosar.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen. va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. -Serviciul Teritorial Cluj împotriva Deciziei penale nr. 73/A/2013 din 16 aprilie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Se va casa, în parte, atât decizia penală recurată, cât şi sentinţa penală nr. 414 din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Cluj, şi rejudecând:

În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 se va dispune confiscarea specială a următoarelor cantităţi de droguri rămase în urma analizelor de laborator şi depuse la I.G.P.R. - D.C.J.E.O., respectiv:

- 5 comprimate M.D.M.A. (dovada din 18 mai 2004);

- 50 comprimate M.D.M.A. (dovada din 18 mai 2004 );

- 27 comprimate M.D.M.A. (dovada din 18 mai 2004 );

- 270 comprimate M.D.M.A. (dovada din 13 octombrie 2004 );

- 14,570 grame cannabis (dovada din 20 octombrie 2004 );

- recipientul metalic cu urme de T.H.C. depus cu dovada din 20 octombrie 2004.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate, fiind date cu respectarea legii.

Potrivit art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen. se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.F. împotriva aceleiaşi decizii,

În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen. se va obliga recurentul inculpat C.F. la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimaţilor inculpaţi L.B.I., H.Ş.O., B.C. şi C.V., în sumă de câte 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat C. (fost B.) C., până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj împotriva Deciziei penale nr. 73/A/2013 din 16 aprilie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează, în parte, atât decizia penală recurată, cât şi sentinţa penală nr. 414 din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Cluj, şi rejudecând:

În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 dispune confiscarea specială a următoarelor cantităţi de droguri rămase în urma analizelor de laborator şi depuse la I.G.P.R. - D.C.J.E.O., respectiv:

- 5 comprimate M.D.M.A. (dovada din 18 mai 2004 );

- 50 comprimate M.D.M.A. (dovada din 18 mai 2004);

- 27 comprimate M.D.M.A. (dovada din 18 mai 2004 );

- 270 comprimate M.D.M.A. (dovada din 13 octombrie 2004);

- 14,570 grame cannabis (dovada din 20 octombrie 2004);

- recipientul metalic cu urme de T.H.C. depus cu dovada din 20 octombrie 2004.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate, fiind date cu respectarea legii.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.F. împotriva aceleiaşi decizii.

Obligă recurentul inculpat C.F. la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei,

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimaţilor inculpaţi L.B.I., H.Ş.O., B.C. şi C.V., în sumă de câte 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 26 noiembrie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 3685/2013. SECŢIA PENALĂ. Infracţiuni de...		ICCJ. Decizia nr. 3714/2013. SECŢIA PENALĂ. Infracţiuni de... →

ICCJ. Decizia nr. 3713/2013. SECŢIA PENALĂ. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3713/2013. SECŢIA PENALĂ. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs