ICCJ. Decizia nr. 425/2013. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 425/2013
Dosar nr. 5484/111/2012
Şedinţa publică din 6 februarie 2013
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 129 din 29 iunie 2012 Tribunalul Bihor în baza art. 174, 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul C.I.N. la o pedeapsă de 16 ani şi 8 luni închisoare cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza II şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat săvârşit asupra victimei C.N.I. – tatăl susnumitului.
În baza art. 65 alin. (2) raportat la art. 64 lit. a) teza II şi b) şi art. 66 C. pen. i s-a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 350 C. proc. pen. a menţinut arestul preventiv, măsură dispusă prin încheierea nr. 23 din 11 aprilie 2012, a Tribunalului Bihor.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus reţinerea şi arestul preventiv din 10 aprilie 2012 la zi.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. a dispus confiscarea specială a corpului delict – rangă metalică cu lungimea de 120 cm. – ridicată de la inculpatul C.I.N.
A constatat că nu există constituire de parte civilă în cauză.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 2.500 lei.
În baza art. 189 C. proc. pen. raportat la art. 6811 din Legea nr. 51/1995 rep., cu referire la art. 5 din Protocolul nr. 113928/2008, s-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Bihor a onorariului apărătorului din oficiu, conform delegaţiei nr. 3118 de la dosar.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut următoarele:
În seara zilei de 21 decembrie 2011, în jurul orelor 21:00, pe fondul unor certuri recente între inculpat şi tatăl acestuia, inculpatul l-a lovit pe neaşteptate, în mod repetat, cu o rangă de fier în cap, provocând decesul acestuia.
Certurile repetate dintre cei doi s-au datorat conduitei anterioare a inculpatului.
Inculpatul C.I.N. a întreţinut din luna mai 2011 o relaţie de concubinaj cu martora D.P.E., cei doi locuind împreună cu victima C.N.I. într-o casă situată în Beiuş .
Membrii familiei C. erau cunoscuţi în zonă ca oameni serioşi, harnici, implicaţi în activităţile din gospodărie. Astfel, familia C. deţinea o stână de oi amplasată la liziera pădurii Delani, din apropierea Beiuşului, cu cca. 200 de oi (o mare parte din acestea fiind proprietatea inculpatului, celelalte ale victimei), la fermă fiind angajat ca cioban martorul I.I.C.
De asemenea, familia C. mai deţine o fermă de vaci amplasată la ieşirea din Beiuş spre oraşul Ştei, pe partea dreaptă, în apropierea căii ferate şi la o distanţă de cca. 500 m de locuinţa victimei şi inculpatului. La această fermă, există un grajd din scânduri, în care se aflau oi, vaci şi viţei, iar lângă acest grajd fusese construit recent un al doilea grajd, din zidărie, la acoperişul şi izolarea căruia încă se mai lucra la data faptei.
Relaţiile dintre victimă şi fiul său C.I.N. au început să se deterioreze în vara anului 2011, atât din cauză că inculpatul a adus-o în locuinţă pe concubina sa, consumatoare de băuturi alcoolice, cât şi pentru că inculpatul a vândut de câteva ori mai multe oi din turmă, fără cunoştinţa tatălui său, aspect care l-a deranjat în mod deosebit pe acesta.
În data de 19 decembrie 2011, victima a aflat că fiul său C.I.N. a vândut alte oi, astfel că între cei doi a avut o ceartă la care a asistat celălalt fiu C.C.D. Cu acea ocazie, victima a afirmat că până la sfârşitul săptămânii va aduce de la stână la grajd toate oile, pentru iernat, şi le va număra pentru a constata dacă lipsesc oi din turmă, inculpatul susţinând că nu a vândut oi.
În seara zilei de miercuri, 21 decembrie 2011, victima a mers la ferma de vaci situată în apropierea căii ferate de la ieşirea din Beiuş, unde se aflau inculpatul şi martorul P.O. (finul lui C.C.) şi, fiind nervos pentru că inculpatul a vândut oi, victima i-a reproşat acest lucru inculpatului, care însă nu a ripostat în nici un fel. Martorul P.O. a mai lucrat puţin la acoperişul celui de-al doilea grajd, împreună cu inculpatul, iar la un moment dar victima s-a dus în grajdul de scânduri din apropiere, pentru a mulge vacile şi a hrăni viţeii.
În jurul orelor 19:00-19:30, martorul P.O. a plecat spre locuinţa sa de la ferma de vaci a familiei C., ocazie cu care a observat că inculpatul se îndreaptă spre a doua clădire a fermei, unde se afla victima pentru a mulge oile.
Din probele administrate în cauză a rezultat că acela este momentul în care victima a fost ultima dată văzută în viaţă.
Ultimul moment despre care există o informaţie că victima era în viaţă este la ora 20:24 când victima a purtat o convorbire telefonică cu martorul S.V. Conform declaraţiei acestuia, victima i-a spus că a pus izolaţie la grajdul de BGA şi că a doua zi, joi, se vor întâlni pentru a-i da martorului un brad de iarnă.
Din declaraţiile martorilor C.C. şi I.I. (ciobanul), rezultă că în seara zilei de 21 decembrie 2011, după terminarea lucrului la grajdul de vite, victima trebuia să fie transportată de fiul său C.I.N. cu autoturismul O.C. al lui C.C.D. până la stâna de oi a familiei, situată pe păşunea de Ia ieşirea din pădurea Delani, pentru a-i duce ciobanului mâncare şi ţigări.
Ciobanul I.I. a declarat însă că victima nu a mai venit în seara respectivă şi nici alţi membri ai familiei, astfel că nu a avut mâncare şi ţigări.
În dimineaţa zilei de joi, 22 decembrie 2012, după ce s-a trezit în jurul orei 07:00, ciobanul I.I. şi-a pregătit o cafea în coliba de la stână, după care a plecat cu oile pe păşune, fără să fi mâncat şi fără să aibă ţigări. Ciobanul I.I. a revenit la coliba de la stână în jurul orelor 10:30-11:00, când a constatat că pe masă se află cele două cratiţe cu mâncarea încălzită şi pachetul de ţigări marca „M.”, fără ca ciobanul să vadă cine i le-a adus.
Victima nu a mai apărut şi nu a putut fi contactată telefonic, astfel că în data de 26 decembrie 2011, martorul C.C.D., fiul victimei, a sesizat Poliţia Municipiului Beiuş cu privire la dispariţie.
Cauza a fost iniţial înregistrată la Poliţia Municipiului Beiuş ca dispariţie de persoană, fiind efectuate astfel verificările de rutină: audierea rudelor, a ultimelor persoane cu care a discutat ori a fost văzută victima, verificarea anturajelor acestuia, verificarea listingurilor telefonice.
În urma acestor investigaţii s-a stabilit că ultima persoană cu care a fost văzută victima a fost chiar fiul său, inculpatul C.I.N. Acesta a susţinut că, după ce în seara zilei de joi, 21 decembrie 2011, el şi tatăl său au terminat lucrul la ferma de vaci, au plecat împreună pe jos spre locuinţă, unde a intrat doar inculpatul pentru a lua plasa cu vasele cu mâncare pentru cioban, în timp ce victima şi-a continuat deplasarea până la un magazin ABC din apropierea locuinţei. Inculpatul ar fi mers apoi şi el cu autoturismul fratelui său până la acel magazin, în faţa căruia se afla victima, care ar fi avut asupra lui o pâine şi un pachet de ţigări. Martora M.L.C., angajată ca vânzătoare la acel magazin, a declarat însă că după două zile, respectiv în data de 23 decembrie 2011, a fost întrebată de către C.C.D. dacă tatăl său a fost în magazin cu două seri înainte, chiar în jurul orei închiderii (ora 21,00), iar martora şi-a adus aminte cu certitudine că victima (pe care martora îl cunoştea) nu a fost şi nu a cumpărat pâine şi ţigări.
Inculpatul C.I.N. a mai relatat cu ocazia primelor audieri că l-a transportat pe tatăl său cu maşina până la liziera pădurii Delani, de unde nu şi-a mai putut continua drumul până la stâna de oi întrucât ar fi fost o baltă (fie la intrarea în pădure, fie în interiorul pădurii), astfel că tatăl său a coborât, a luat plasele cu mâncarea pentru cioban şi a plecat singur la stână, după care inculpatul s-a întors acasă.
Un element de suspiciune l-a constituit faptul că, în urma examinării criminalistice la data de 27 decembrie 2011 a autoturismului O.C. cu numărul de înmatriculare al lui C.C.D. (autoturism care s-a aflat în posesia inculpatului C.I.N. din seara de 21 decembrie 2011 până în dimineaţa zilei de 22 decembrie 2011, ora 09,00, când C.C. a ieşit de la serviciu), au fost descoperite, doar în portbagaj, mai multe urme de substanţă brun-roşcată cu aspect de sânge sub formă de stropi pe suportul de protecţie al roţii de rezervă, pe mânerul interior al uşii portbagajului, pe bara de protecţie interioară a portbagajului şi pe o riglă de lemn cu lungimea de 1,05 m, folosită la susţinerea portbagajului. Ulterior, cu ocazia reexaminării criminalistice a autoturismului în data de 6 aprilie 2012, s-a constatat că toate urmele de sânge din portbagaj fuseseră şterse, deşi autoturismul nu fusese spălat sau curăţat în tot acest interval de timp.
Investigaţiile au rămas însă fără rezultat, deşi în cursul cercetărilor, în februarie 2012, după testarea cu aparatul poligraf a persoanei cu care victima a fost ultima dată văzută în viaţă, respectiv fiul C.I.N., s-a constatat că acesta prezintă indici ai unui comportament simulat la întrebările relevante, rezultând astfel că acesta ştia în ce împrejurări a dispărut tatăl său.
În ziua de joi, 5 aprilie 2012, organele de poliţie din comuna Budureasa au fost sesizate de un localnic cu privire la faptul că a descoperit un cadavru uman în pădurea situată pe partea dreaptă a drumului dintre comuna Budureasa şi staţiunea Stâna de Vale.
Cu ocazia cercetării la faţa locului, s-a constatat că victima, identificată ca fiind persoana dispărută C.N.I., era complet îmbrăcată în hainele de lucru şi nu îi lipseau bunuri, având la gât inclusiv un lanţ de aur. Victima avea introduse capul şi picioarele în saci menajeri de culoare neagră iar apoi fusese introdus într-un sac de polipropilenă (rafie) de culoare albă, cu 4 mânere albastre, cu capacitatea de 1.000 kg. Cu acea ocazie s-a constatat că în sac există două tipuri de rumeguş: unul cu granulaţie fină, de forma unei pulberi maronii, şi unul cu granulaţie mai mare, albicios.
În urma efectuării autopsiei în ziua de vineri, 6 aprilie 2012, s-a stabilit că ţesuturile moi pericraniene prezintă la nivelul regiunii vertexului şi occipital infiltrat sanguin de culoare roşu închis maroniu iar corespondent acestora s-a evidenţiat un focar de fractură situat occipital cu extensie parietal drt. şi mastoidian stg. cu o suprafaţă totală de 20/17 cm, format din intersecţia mai multor linii de fractură nesistematizabile ecuatoriale şi meridionale care se întretaie delimitând eschile osoase cu forme şi dimensiuni variabile, cea mai mare fiind de 7/4 cm şi cea mai mică de 0,5/0,7 cm. De asemenea, la nivelul bazei craniene. în etajul mijlociu, s-a vizualizat o linie de fractură meridională cu dehiscenţă la nivelul stâncilor temporale, cu numeroase eschile osoase. În urma efectuării autopsiei au fost formulate următoarele concluzii:
Moartea victimei C.N.I. a fost violentă.
Moartea s-a datorat unui traumatism cranio-cerebral acut cu arac tură cominutivă de bază şi boltă de craniu, hemoragie meningee şi contuzie cerebrală.
Moartea datează de 3-4 luni, poate data din 21 decembrie 2011.
Leziunile de violenţă s-au produs prin lovire repetată cu corp contondent dur, urmată de cădere şi lovire cu corp contondent dur, cu capul sprijinit de o suprafaţă dură.
Poziţia ipotetică a victimei în momentul recepţionării primei lovituri a fost în ortostatism. A urmat căderea acesteia pe un plan dur. Victimei aflată la sol cu capul sprijinit i s-au aplicat în continuare 2-3 lovituri cu corp contondent dur.
Între leziuni şi deces există o legătură directă de cauzalitate.
În ziua de sâmbătă, 7 aprilie 2012, s-a procedat la examinarea criminalistică a hainelor victimei şi a sacilor în care acesta fusese introdus. S-a stabilit astfel că pe geaca de blugi şi pe pantaloni sunt impregnate urme consistente de bălegar, care prin poziţia, forma şi dispunerea lor sugerau o cădere/proiectare. De asemenea, pe talpa cizmelor victimei era depus un strat de bălegar, care în mod normal ar fi trebuit să cadă în cazul în care victima ar fi părăsit grajdul vitelor şi s-ar fi deplasat pe jos până la locuinţa sa, aflată la o distanţă de cca. 500 m.
În ceea ce priveşte sacii, s-a constatat că cei doi de culoare neagră sunt saci menajeri comuni, cu capacitatea de 120 litri. În toţi cei trei saci (cei 2 saci menajeri şi sacul de rafie albă) au fost găsite depuneri de rumeguş, cu cele două granulaţii menţionate.
Din probele administrate a rezultat că victima nu a mai ajuns în seara de miercuri, 21 decembrie 2011, la stâna de oi de pe păşunea satului Delani pentru a duce cele două vase cu mâncare, că ultima persoană cu care a fost văzută victima în viaţă a fost fiul sat C.I.N., cu care victima se certase chiar în seara dispariţiei, că victima nu era în duşmănie cu vreo persoană.
Vasele cu mâncare au apărut în coliba de la stână în dimineaţa zilei de joi, 22 decembrie 2011, fără însă să fie aduse de către victimă. În plus, cel care a adus vasele cu mâncare cunoştea programul de dimineaţă al ciobanului, astfel că vasele au fost aduse după ora 07:30, când ciobanul ieşea cu oile pe păşune, dar înainte de ora 10:00 când ciobanul revenea cu oile la stână pentru a le adăpa.
Din cercetări s-a constatat că victimei nu i-au fost sustrase bunurile de valoare (lanţ de aur), că victima a fost ucisă în grajdul de vaci, având în vedere că atunci era ultima dată când s-a stabilit cu certitudine că a fost văzută în viaţă şi că pe hainele şi talpa cizmelor acestuia erau depuneri de bălegar. În plus, manevrarea cadavrului în vederea introducerii acestuia în sacii menajeri precum şi a celui de polipropilenă presupunea comiterea faptei într-un spaţiu închis, fiind exclusă o eventuală ucidere a victimei pe drumul din pădure până la stâna de oi.
Din cercetări a rezultat că autorul a avut la dispoziţie un mijloc de transport cu care a transportat cadavrul până în locul în care l-a abandonat.
În urma efectuării percheziţiilor la grajdul de vaci, la locuinţa inculpatului şi la stâna de oi, s-a descoperit că în şopronul din curte se afla rumeguş cu două granulaţii: sub formă de pulbere maronie şi de granulaţie mai mare, de culoare albicioasă, care prezenta aceleaşi caracteristici cu rumeguşul descoperit în sacii în care a fost introdus cadavrul, şi că în curtea locuinţei au fost descoperiţi saci de rafie de culoare albă şi un sac menajer de culoare neagră, similari ca şi culoare, material, formă şi dimensiuni cu cea în care a fost introdus cadavrul. Cu ocazia audierii inculpatului C.I.N. din data de 10 aprilie 2012, acesta a recunoscut săvârşirea infracţiunii.
Astfel, inculpatul a declarat că în seara zilei de miercuri, 21 decembrie 2012, după ce el, victima şi martorul P.O. au lucrat la ferma de vaci, acesta din urnă a plecat în jurul orei 19:00, astfel că la fermă au rămas inculpatul şi victima. De menţionat că în cursul acelei zile, victima s-a certat cu inculpatul pentru că acesta a vândut câteva oi cu câteva zile înainte.
Victima şi inculpatul şi-au continuat lucrul în grajdul de scânduri, fără să mai existe discuţii între ei, iar la un moment dat victima a discutat la telefon cu martorul S.V. despre un brad de Crăciun, discuţia fiind auzită de inculpat.
După cca. 10-15 minute de la încheierea acelei convorbiri, aşadar după ora 20:40, inculpatul a luat din grajd o rangă metalică (cu lungimea de 1,20 m şi diametrul de cca. 3 cm) şi s-a apropiat de victimă pe la spate, lovindu-l cu putere cu ranga în cap în zona occipitală. Victima a căzut la pământ iar inculpatul l-a mai lovit o dată cu ranga în ceafă.
În continuare inculpatul s-a deplasat pe jos până la locuinţa sa, a luat vasele cu mâncare pentru cioban, spunându-i concubinei D.P. că merge cu tatăl său la stâna de oi, după care inculpatul s-a întors cu autoturismul fratelui său la ferma de vaci.
Inculpatul a introdus apoi capul victimei într-un sac menajer de culoare neagră, pentru că sângera, iar cizmele într-un alt sac, pentru că erau murdare şi nu dorea să murdărească portbagajul maşinii şi să lase urme. Inculpatul a introdus apoi cadavrul într-un sac de rafie de culoare albă, luat de lângă grajdul de BCA, după care a introdus cadavrul în portbagaj.
Inculpatul a condus autoturismul spre staţiunea Stâna de Vale iar la cca. 4-5 km după ieşirea din comuna Budureasa a oprit pe partea dreaptă a şoselei şi a aruncat sacul cu cadavrul în râpa din partea dreaptă, fără să rămână să urmărească dacă sacul se rostogoleşte până la fundul râpei.
Inculpatul a revenit acasă şi a plecat apoi la un bar până la ora 01:00, unde a stat şi a consumat băuturi alcoolice, după care s-a întors acasă şi s-a culcat.
În dimineaţa zilei următoare, în jurul orei 08:00, a plecat cu autoturismul pe păşunea satului Delani şi a lăsat vasele cu mâncare pe masa din colibă, profitând de lipsa temporară de la stână a ciobanului.
După câteva zile, inculpatul a luat din grajdul de scânduri ranga folosită pentru uciderea tatălui său şi a dus-o la locuinţa sa, ascunzând-o în podul casei, sub fân.
În următoarele luni, deşi existau suspiciuni cu privire la împrejurările dispariţiei victimei iar fratele inculpatului îl suspecta pe acesta, inculpatul s-a comportat normal, continuându-şi activităţile obişnuite din gospodărie şi mimând interesul şi preocuparea pentru descoperirea tatălui său.
În legătură cu mobilul omorului, inculpatul a declarat că l-a ucis pe tatăl său întrucât acesta îl certase pentru că a vândut oile fără ştirea sa. În cursul anchetei s-a stabilit că în ultima perioadă inculpatul a avut nevoie de bani pentru a întreţine relaţia de concubinaj cu martora D.P., motiv pentru care a început să vândă - uneori la preţuri derizorii - oile din turmă, fără ştirea tatălui său.
În data de 12 aprilie 2012, în prezenţa martorilor-asistenţi şi a avocatului inculpatului, a fost efectuată o reconstituire, ocazie cu care inculpatul a indicat modul în care l-a atacat pe la spate şi l-a lovit pe tatăl său în grajdul de vaci. Inculpatul a condus apoi echipa de anchetă până la locuinţa sa şi a victimei, unde a indicat podul casei unde a ascuns ranga metalică folosită la comiterea omorului.
Cu ocazia reconstituirii, în podul casei, lângă scara de acces în pod, sub fân, a fost descoperită o rangă metalică de formă hexagonală, cu lungimea de 1,20 m, având un capăt aplatizat şi unul ascuţit. Inculpatul a declarat că a ţinut ranga de capătul aplatizat şi a lovit victima cu partea dinspre capătul ascuţit. La examinarea răngii s-au confirmat aceste susţineri, la o distanţă de cca. 25 cm de vârful ascuţit fiind vizibilă o urmă de substanţă brun-roşcată cu aspect de sânge închegat, sub forma unei pete/mânjituri cu dimensiuni de 8 x 4 cm.
Inculpatul a indicat şi locul din bucătărie de unde a luat plasa cu cele două vase cu mâncare pregătită de concubina sa, după care inculpatul a revenit cu maşina fratelui său la grajdul vacilor şi a introdus cadavrul tatălui său în cei doi saci menajeri de culoare neagră şi apoi în sacul alb de polipropilenă, toţi luaţi de la ferma de vaci.
Inculpatul a indicat apoi cum a introdus cadavrul în portbagajul autoturismului, după care a condus echipa de anchetă pe traseul parcurs până între localităţile Budureasa şi Stâna de Vale, unde ne-a indicat locul în care a oprit şi a aruncat cadavrul în râpa din partea dreaptă a şoselei.
La termenul de judecată din 19 iunie 2012, prin declaraţia prevăzută la art. 3201 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul a solicitat aplicarea în ce-l priveşte a procedurii prevăzute de art. 3201 C. proc. pen., arătându-şi intenţia de a recunoaşte săvârşirea faptei cuprinse în actul de sesizare.
După citirea actului de sesizare la respectivul termen de judecată, s-a procedat conform cu prevederile art. 3201 alin. (3) raportat la art. 3201 alin. (2) C. proc. pen. în ce-l priveşte pe inculpat, respectiv a fost audiat cu privire la infracţiunea reţinută în sarcina acestuia, respectiv la recunoaşterea ori nerecunoaşterea acesteia.
Inculpatul a confirmat despre cunoaşterea conţinutului actului de sesizare şi al întregului material de urmărire penală, recunoscând în totalitate fapta reţinută în actul de sesizare. A declarat că nu mai solicită administrarea altor probe, pentru că îşi însuşeşte probele administrate la urmărire penală care sunt suficiente pentru lămurirea tuturor chestiunilor legate de cauză.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul C.I.N., care a criticat-o sub aspectul individualizării pedepsei, solicitând reducerea acesteia.
Curtea de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori a respins ca nefondat apelul inculpatului prin decizia penală nr. 95/A din 20 septembrie 2012, reţinând că pedeapsa a fost just individualizată între limitele reduse cu 1/3 conform art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., iar gravitatea faptei nu justifică o reducere a cuantumului stabilit de prima instanţă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul C.I.N., care a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 18 şi 14 C. proc. pen., solicitând, în principal, achitarea în baza art. 10 lit. e) C. proc. pen. cu reţinerea stării de iresponsabilitate întrucât a acţionat sub imperiul nervozităţii, provocat de victimă şi, în subsidiar, reducerea pedepsei şi schimbarea modalităţii de executare, prin aplicarea art. 861 C. pen.
Recursul este neîntemeiat.
Înalta Curte, analizând hotărârea recurată, atât prin prisma cazurilor de casare invocate de recurentul inculpat, cât şi conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală şi temeinică.
Prima critică invocată de inculpat, prin care se solicită achitarea în baza art. 10 lit. e) C. proc. pen. cu referire la reţinerea stării de iresponsabilitate este inadmisibilă în raport de împrejurarea că judecata în cauză a avut loc în cadrul procedurii simplificate prevăzută de art. 3201 C. proc. pen.
Inculpatul a înţeles să solicite aplicarea acestor dispoziţii, recunoscând fapta aşa cum a fost reţinută în actul de sesizare, ne mai solicitând administrarea altor probe, declarând că îşi însuşeşte probele administrate în cursul urmăririi penale, care sunt suficiente pentru lămurirea tuturor chestiunilor legate de cauză.
Din probele administrate la urmărirea penală nu rezultă că inculpatul s-ar fi aflat în vreuna din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, de altfel echivoc invocate de apărare în recurs, nefiind foarte clar dacă se referă la legitima apărare prevăzută de art. 44 C. pen. sau la starea de iresponsabilitate prevăzută de art. 48 C. pen.
În contextul în care inculpatul nu şi-a formulat aceste apărări la fond, ci a solicitat aplicarea art. 3201 C. proc. pen., cu beneficiul reducerii limitelor pedepsei cu 1/3, conform alin. (7) al aceluiaşi articol, o revenire asupra acestei proceduri în recurs este inadmisibilă.
În ceea ce priveşte critica subsidiară invocată de recurent, respectiv individualizarea pedepsei (caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.), Înalta Curte apreciază că aceasta este nefondată.
Orientarea pedepsei spre maximul prevăzut de lege (redus, aşa cum s-a arătat, cu 1/3, conform art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.) este pe deplin justificată de gravitatea deosebită a faptei şi modalitatea în care a fost comisă, inculpatul lovindu-şi tatăl cu o rangă în zona occipitală, de două ori, cauzând decesul acestuia, după care a transportat cadavrul acestuia cu maşina, introducându-l într-un sac de rafie şi aruncându-l apoi într-o râpă, la 4-5 km după ieşirea din comuna Budureasa.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Conform art. 38516, art. 381 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce prevenţia la zi pentru inculpat.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu urmând a se avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.I.N. împotriva deciziei penale nr. 95/A din 20 septembrie 2012 a Curţii de Apel Oradea, Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 10 aprilie 2012 la 6 februarie 2013.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 6 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 367/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 446/2013. Penal → |
|---|
