ICCJ. Decizia nr. 577/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 577/2013
Dosar nr. 6835/3/2012
Şedinţa publică din 18 februarie 2013
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 478/F din 01 iunie 2012, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată inculpata M.C.M., din infracţiunea de înşelăciune în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea de înşelăciune în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave, în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen., art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnată inculpata M.C.M. la o pedeapsă de 13 ani închisoare şi 8 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave, în stare de recidivă postcondamnatorie.
În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen.
S-a constatat că inculpata este arestată în altă cauză.
În baza art. 14, 346 C. proc. pen. rap. la art. 998, 999 din fostul C. civ. şi art. 103 din Legea nr. 71/2011, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, au fost admise acţiunile civile şi a fost obligată inculpata la plata sumelor de:
- 219.174,25 de RON, către partea civilă SC A.C. SRL;
- 506.224,13 de RON, către partea civilă B.T.;
-11.868,48 de RON, către partea civilă SC T.L. I.F.N.;
- 5.212,49 RON şi dobânda legală, de la data de 19 martie 2003 până la data achitării debitului, către partea civilă SC O. SA.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata la plata sumei de 35.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti nr. 1592/P/2004 din 05 martie 2012, s-a dispus, printre altele, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatei M.C.M., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
În actul de sesizare s-a reţinut că, în perioada 19 aprilie 2003 - 18 februarie 2004, inculpata M.C.M., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin acte materiale repetate de inducere în eroare şi fals, a produs părţilor vătămate L.B., B.T., SC T.L. I.F.N şi SC T.C. SA o pagubă în sumă totală de 367.267,58 RON, din care 143.062,50 RON în dauna L.B., 187.460 RON în dauna B.T., 11.868,48 RON în dauna SC T.L. I.F.N şi 24.876,60 RON în dauna SC T.C. SA.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângeri şi adrese părţi vătămate, declaraţii învinuiţi, declaraţii martori, rapoarte de expertiză grafică, raport de expertiză contabilă.
În cursul cercetării judecătoreşti, inculpata a recunoscut săvârşirea faptei reţinute în actul de sesizare, în conformitate cu disp. art. 3201 C. proc. pen.
Analizând materialul de urmărire penală administrat în cauză, precum şi declaraţia inculpatei, Tribunalul a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În perioada 19 aprilie 2003 - 18 februarie 2004, inculpata M.C.M., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin acte materiale repetate de inducere în eroare şi fals, a produs părţilor vătămate L.B., B.T., S.C T.L. I.F.N şi S.C T.C. SA o pagubă de peste 200.000 RON. Folosindu-se de ştampile originale sau contrafăcute, inculpata a întocmit în fals adeverinţe de salariu şi carnete de muncă, care urmau să fie depuse la dosarele de credit cu ocazia încheierii contractelor de împrumut, reuşind să obţină pentru sine credite bancare şi a facilitat obţinerea de credite mai multor persoane, care în realitate îi profitau tot acesteia.
Astfel, unele persoane care au obţinut credite pentru aceasta îi erau rude (mama sa M.A., sora sa M.S.C.), altele îi erau prieteni apropiaţi (L.M., F.D.E., G.A.), iar pe celelalte persoane le racola ocazional, toate fiind fără un loc de muncă şi acceptau să semneze actele de credit în schimbul anumitor sume de bani. În aceeaşi modalitate a procedat şi cu persoanele care au fost înscrise ca giranţi în contractele de credite.
Au fost şi situaţii când inculpata, profitând de faptul că funcţionarii care întocmeau dosarele de credit acceptau ca aceasta să depună actele pentru credit în lipsa persoanelor solicitante, a contrafăcut semnăturile titularilor şi giranţilor de pe contractele de credit.
În baza adeverinţelor de salariu şi a carnetelor de muncă false, inculpata M.C.M. a obţinut credite prin care şi-a însuşit sume de bani, precum şi diferite bunuri: obiecte electrocasnice, mobilier şi autoturisme.
Iniţial, inculpata s-a orientat spre L.B., care în perioada anului 2003, asigura credite de consum persoanelor care doreau să cumpere obiecte electrocasnice de la magazinul SC A.C. SA, având în vedere că între cele două societăţi fusese încheiat contractul de mandat nr. 1 din 17 ianuarie 2003, prin care banca mandata societatea comercială să primească cererile şi documentele necesare constituirii dosarelor de credit pentru persoanele ce solicitau cumpărarea de produse în rate.
Intrând într-o relaţie de prietenie cu reprezentantul SC A.C. SA care gestiona activitatea din magazinul ce funcţiona în complexul "U.", numitul S.D.I., inculpata M.C.M. a depus acte privind veniturile pentru mai multe persoane, care apoi au fost înaintate la L.B.
În perioada 19 aprilie 2010 - 25 iulie 2010, inculpata a primit de la L.B. un credit de consum în baza unui contract încheiat în nume personal şi, totodată, a beneficiat de bunurile cumpărate cu creditele din încă 20 asemenea contracte, încheiate de alte persoane, în baza unor adeverinţe de salariu şi carnete de muncă falsificate de aceasta.
În baza acestor 21 contracte încheiate pe baza actelor de venit falsificate de inculpată, L.B. - Sucursala V. a acordat credite de consum în sumă totală de 143.062,50 de RON.
Pentru majoritatea contractelor, bunurile astfel cumpărate erau ridicate de la magazin doar de inculpată, situaţii în care aceasta şi le însuşea, iar în unele cazuri au fost ridicate împreună cu titularii creditelor şi împărţite cu aceştia.
Cele 21 contracte de credite de consum încheiate la L.B. cu implicarea infracţională a inculpatei M.C.M., sunt următoarele:
1. Contract de credit de consum nr. 46 din 19 aprilie 2003 pentru suma de 4.987 de lei - împrumutat M.C.M., girant L.M.;
2. Contract de credit de consum nr. 65 din 15 mai 2003 pentru suma de 5.279 de lei - împrumutat F.A., girant T.M.;
3. Contract de credit de consum nr. 59 din 17 mai 2003 pentru suma de 6.300 de lei - împrumutat L.E.C., girant M.A.;
4. Contract de credit de consum nr. 65 din 27 mai 2003 pentru suma de 13.400 de lei - împrumutat M.C.S., girant L.G.;
5. Contract de credit de consum nr. 67 din 27 mai 2003 pentru suma de 9.120 de lei, E.G., girant S.B.;
6. Contract credit de consum nr. 72 din 02 iunie 2003 pentru suma de 14.500 de lei - împrumutat U.I., girant L.I.;
7. Contract de credit de consum nr. 81 din 12 iunie 2003 în sumă de 9.223 de lei - împrumutat G.E.A., girant E.R.;
8. Contract de credit de consum nr. 90 din 18 iunie 2003 - pentru suma de 9.800 de lei - împrumutat G.A., girant M.A.Z.;
9. Contract de credit de consum nr. 93 din 20 iunie 2003 pentru suma de 10.000 de lei - împrumutat B.D.L., girant N.L.;
10. Contract de credit de consum nr. 98 din 24 iunie 2003 pentru suma de 6.900 de lei - împrumutat B.L., girant M.G.;
11. Contract de credit de consum nr. 105 din 01 iulie 2003 în sumă de 6.485 de lei - împrumutat D.P., girant D.G.;
12. Contract de credit de consum nr. 117 din 11 iulie 2003 pentru suma de 7.234 de lei - împrumutat N.R.F., girant A.C.I.R.;
13. Contract de credit de consum nr. 119 din 15 iulie 2003 pentru suma de 6.987 de lei - împrumutat B.A., girant S.M.;
14. Contract de credit de consum nr. 121 din 16 iulie 2003 pentru suma de 6.923,50 de lei - împrumutat I.A., girant B.A.;
15. Contract de credit de consum nr. 124 din 16 iulie 2003 pentru suma de 6.278 de lei - împrumutat C.Ş., girant A.I.;
16. Contract de credit de consum nr. 27 din 19 iulie 2003 pentru suma de 7.234 de lei - împrumutat D.E., girant B.V.;
17. Contract de credit de consum nr. 128 din 20 iulie 2003 pentru suma de 4.129 de lei - împrumutat T.P., girant S.C.Z.;
18. Contract de credit de consum nr. 127 din 22 iulie 2003 pentru suma de 4.053 de lei - împrumutat M.V., girant M.G.;
19. Contract de credit de consum nr. 128 din 22 iulie 2003 pentru suma de 3.876 de lei - împrumutat T.I., girant A.I.;
20. Contract de credit de consum nr. 134 din 25 iulie 2003 pentru suma de 3.789 de lei - împrumutat R.I., girant I.V.;
21. Contract de credit de consum nr. 134bis din 25 iulie 2003 pentru suma de 3.799 de lei - împrumutat N.F., girant I.V.Z.;
1) Contractul de credit de consum nr. 46 din 19 aprilie 2003, pentru credit în sumă de 4.987 de lei, a fost încheiat de inculpata M.C.M.
Aceasta a depus la dosarul de credit o adeverinţă de salariu falsă prin care atesta, în mod nereal, că este angajată la SC C.P.S.I. SRL şi o fotocopie după carnetul de muncă, completată în fals. Girant a fost înscrisă numita L.M., pentru care a depus adeverinţă de salariu falsă de la SC I. SA şi fotocopie carnet de muncă, completat în fals.
L.M. a arătat că era prietenă cu M.C.M. în perioada respectivă, dar nu a semnat contractul ca girant. Ulterior, inculpata i-a spus că i-a contrafăcut semnătura pe contract. Nu a lucrat la SC I. SA.
La expertiza grafică, s-a stabilit că semnătura împrumutatului de pe contractul nr. 46 din 19 aprilie 2003 a fost executată de inculpata M.C.M.
2) Contractul de credit de consum nr. 65 din 15 mai 2003 pentru credit în sumă de 5.279 de lei a fost încheiat de numita F.A., cu adeverinţă de salariu de la SC I. SA şi fotocopie carnet de muncă, ambele completate în fals. Girant a fost înscrisă T.M., cu adeverinţă de salariu de la SC G.A.P. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
F.A. a arătat că a lucrat fără forme legale la o firmă a inculpatei M.C.M. şi a semnat contractul de credit la rugămintea acesteia, care i-a spus că doreşte să-şi achiziţioneze bunuri electrocasnice. Nu a ridicat niciun obiect de la magazinul SC A.C. SRL.
3) Contractul de credit de consum nr. 59 din 17 mai 2003 pentru credit în sumă de 6.300 de lei a fost încheiat de numitul L.E.C., cu adeverinţă de salariu de la SC S.D. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, girant fiind numita M.A. (mama inculpatei), cu adeverinţă de salariu de la SC S.Ş. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
L.E.C. a arătat că nu a semnat contractul de credit, nu a fost angajat la SC S.D. SRL, nu a ridicat bunurile de la SC A.C. Inculpata M.C.M. i-a spus că a semnat în locul lui pe contract şi a luat bunurile din magazin.
Inculpata M.C.M. a recunoscut că a falsificat actele de credit, precum şi semnătura împrumutatului.
4) Contractul de credit de consum nr. 65 din 27 mai 2003 pentru credit în sumă de 13.400 de lei a fost încheiat de numita M.C.S. (sora inculpatei), girant L.G..
Aceasta a susţinut că a semnat contractul de credit la rugămintea inculpatei, care este sora sa. Aceasta s-a ocupat de întocmirea actelor de la dosarul de credit şi a ridicat bunurile de la magazin.
Inculpata M.C.M. a recunoscut că a falsificat actele de credit, precum şi semnătura împrumutatului.
5) Contractul de credit de consum nr. 67 din 27 mai 2003 pentru credit în sumă de 9.120 de lei a fost încheiat de numitul E.G., cu adeverinţă de salariu de la SC I. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, girant fiind S.B., cu adeverinţă de salariu de la SC G.A.P. SRL şi fotocopie de pe contract de muncă, completate în fals.
E.G. a arătat că fost abordat de inculpată, care i-a spus că-l ajută să obţină obiecte electrocasnice în rate, în schimbul unui comision. A semnat contractul de credit, dar nu a depus acte la dosarul de credit. În acea perioadă nu lucra la nicio societate. A precizat că a ridicat obiectele şi a achitat doar două rate. Nu i-a dat nimic inculpatei.
6) Contractul credit de consum nr. 72 din 02 iunie 2003 pentru credit în sumă de 14.500 de lei a fost încheiat de numitul U.I., girant fiind L.I.
U.I. a arătat că a semnat contractul de credit, dar actele din dosarul de credit au fost depuse de inculpată. Aceasta l-a rugat să semneze contractul pentru a-şi lua obiecte electrocasnice, promiţându-i că-l va angaja la o firmă care îi aparţine şi-i va da şi lui un obiect. De asemenea, a promis că va achita ea ratele. Nu a primit niciun bun de la aceasta şi nu l-a angajat la vreo societatea comercială.
Inculpata M.C.M. a recunoscut că a falsificat actele de credit, precum şi semnătura împrumutatului.
7) Contractul de credit de consum nr. 81 din 12 iunie 2003 pentru credit în sumă de 9.223 de lei a fost încheiat de numita G.E.A., cu adeverinţă de salariu de la SC C.P.S.I. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, girant fiind E.R., cu adeverinţă de salariu de la SC S. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals. G.E.A. a arătat că a semnat contractul de credit. A mers la magazinul SC A.C. SRL la rugămintea inculpatei. I-a dat o copie după buletinul de identitate şi aceasta s-a ocupat de întocmirea dosarului de credit. I-a spus că dacă semnează contractul de credit o va angaja la firma ei şi-i va da şi nişte bunuri pe care le va obţine cu creditul, dar nu a primit niciun bun.
8) Contractul de credit de consum nr. 90 din 18 iunie 2003 pentru credit în sumă de 9.800 de lei a fost încheiat de numitul G.A., adeverinţă de salariu de la SC S. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, girant fiind M.A. adeverinţă de salariu de la SC A.C.Z. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
G.A. a arătat că nu a semnat contractul de credit şi nu a ridicat bunuri de la magazinul SC A.C. Nu a lucrat la S.C S. SRL. O cunoştea pe M.C.M., căreia îi făcea diverse servicii cu maşina. A aflat de la aceasta că i-a imitat semnătura din contractul de credit şi a luat bunurile din factura de livrare.
Inculpata M.C.M. a recunoscut că a falsificat actele de credit, precum şi semnătura împrumutatului.
9) Contractul de credit de consum nr. 93 din 20 iunie 2003 pentru credit în sumă de 10.000 de lei a fost încheiat de numitul B.D.L., cu adeverinţă de salariu de la SC I. SA şi fotocopie carnet de muncă, completat în fals, girant fiind N.L., cu adeverinţă de salariu de la SC M.A. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completat în fals.
B.D.L. a arătat că, în cursul anului 2003, s-a întâlnit cu doi bărbaţi, care i-au spus că-l angajează şi l-au pus să semneze nişte acte. I-a însoţit la un magazin de unde aceştia au ridicat aparatură electrocasnică, dar nu ştie în ce bază au fost ridicate bunurile.
10) Contractul de credit de consum nr. 98 din 24 iunie 2003 pentru credit în sumă de 6.900 de lei a fost încheiat de numita M. (fostă B.) L., cu adeverinţă de salariu de la SC I. SA şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, girant fiind M.G., cu adeverinţă de salariu de la SC C.P. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals. M. (fostă B.l) L. a susţinut că nu a semnat contractul şi nu a luat bunuri. Inculpata M.C.M. era o cunoştinţă mai veche de-a fratelui său, M.G.
M.G. a susţinut că nu a semnat contractul de credit. A cunoscut-o pe M.C.M. şi i-a dat copii după buletinul său de identitate şi al sorei sale B.L., dar nu şi-a dat seama că le va folosi la obţinerea de credite. Nu a lucrat la SC C.P. SRL.
11) Contractul de credit de consum nr. 105 din 01 iulie 2003 pentru credit în sumă de 6.485 de lei a fost încheiat pe numele lui D. (în prezent N. - luând numele soţiei) P., cu adeverinţă de salariu de la SC S. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, girant fiind D.G., cu adeverinţă de salariu de la SC M.A. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
D.(N.)P. a declarat că a fost concubinul inculpatei M.C.M., dar nu a semnat contractul şi nu a luat bunuri. Aceasta i-a spus că i-a falsificat semnătura pe contract şi a ridicat bunurile.
Inculpata M.C.M. a recunoscut la audiere că a falsificat actele de credit, precum şi semnătura împrumutatului.
12) Contractul de credit de consum nr. 117 din 11 iulie 2003 pentru credit în sumă de 7.234 de lei a fost încheiat de numitul N.R.F., cu adeverinţă de salariu de la SC C.P.S.I. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, girant fiind A.C.I.R., cu adeverinţă de salariu de la SC G.I. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
A.C.I.R. a arătat că nu a semnat niciun contract de credit şi nu cunoaşte nimic despre creditul la care este girant. Nu o cunoaşte pe inculpata M.C.M. În iunie 2003 i-a fost spartă maşina soţului său în care se aflau şi copii după actele de identitate care le-au fost sustrase.
13) Contractul de credit de consum nr. 119 din 15 iulie 2003 pentru credit în sumă de 6.987 de lei a fost încheiat de numitul B.A. cu adeverinţă de salariu de la SC M.A. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, girant fiind S.M. cu adeverinţă de salariu de la SC C.P. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals. B.A. a arătat că a semnat contractul de credit la sediul SC A.C. şi i-a dat o copie după buletin inculpatei M.C.M. Aceasta a prezentat adeverinţa de salariu şi copia carnetului de muncă. Nu a lucrat la S.C M.A. SRL. A ridicat un televizor P. pe care l-a achitat integral, restul bunurilor fiind ridicate de inculpată. S.M. nu a semnat contractul ca girant.
14) Contractul de credit de consum nr. 121 din 16 iulie 2003 pentru credit în sumă de 6.923,50 lei a fost încheiat de numita I.A. care a prezentat adeverinţă de salariu de la SC G.D. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, girant fiind B.A., cu adeverinţă de salariu de la SC B.S.S. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
La expertiza grafică s-a stabilit că semnătura împrumutatului de pe contractul nr. 121 din 16 iulie 2003 şi semnătura de la rubrica "titular" de pe cererea de deschidere de cont au fost executate de I.A.
I.A. a arătat că a cunoscut-o pe M.C.M. în vara anului 2003 şi a semnat contractul de credit. Carnetul de muncă şi adeverinţa de salariu au fost depuse de aceasta. Nu-l cunoaşte pe girant. A achiziţionat bunurile din factură, mai puţin aparatul de aer condiţionat pe care l-a ridicat inculpata. La data de 21 martie 2006 avea ratele la zi, având de achitat 2.000 lei.
15) Contractul de credit de consum nr. 124 din 16 iulie 2003 pentru credit în sumă de 6.278 lei a fost încheiat de numitul C.Ş., prezentând adeverinţă de salariu de la SC I. SA şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, girant fiind A.I., cu adeverinţă de salariu de la SC T. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
C.Ş. a arătat că M.C.M. l-a rugat să facă un credit de consum, ratele urmând a le plăti ea. I-a dat acesteia o copie de pe buletinul de identitate şi a semnat contractul. Nu a luat bunuri şi nu a fost angajat la SC I. SA.
16) Contractul de credit de consum nr. 27 din 19 iulie 2003 pentru credit în sumă de 7.234 lei a fost încheiat de numita D.E., prezentând adeverinţă de salariu de la SC G.D. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, girant fiind B.V., cu adeverinţă de salariu de la SC F.E. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
17) Contractul de credit de consum nr. 128 din 20 iulie 2003 pentru credit în sumă de 4.129 lei a fost încheiat de numitul T.P., prezentând adeverinţă de salariu de la SC T.C.P. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, girant fiind S.C.Z., cu adeverinţă de salariu de la SC G.D. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
S.C.Z. a arătat că nu cunoaşte nimic despre contractul de credit, nu a semnat ca girant şi nu o cunoaşte pe M.C.M..
18) Contractul de credit de consum nr. 127 din 22 iulie 2003 pentru credit în sumă de 4.053 lei a fost încheiat de numita M.V., prezentând adeverinţă de salariu de la SC B.S.S. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, girant fiind M.G., cu adeverinţă de salariu de la SC I. SA şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
M.V. a arătat că nu a semnat contractul şi nu a luat bunurile. Nu a lucrat la SC B.S.S. SRL.
19) Contractul de credit de consum nr. 128 din 22 iulie 2003 pentru credit în sumă de 3.876 lei a fost încheiat de numitul T.I., prezentând adeverinţă de salariu de la SC I. SA şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, girant fiind A.I., cu adeverinţă de salariu de la SC S. SRL şi fotocopie contract de muncă, completate în fals.
T.I. a arătat că, în iulie 2003, a mers cu soţia la magazinul SC A.C. pentru a cumpăra o maşină de spălat, a făcut cunoştinţă cu inculpata M.C.M., a semnat contractul de credit şi i-a dat acesteia o copie după buletinul de identitate. Inculpata i-a spus că-i va da o maşină de spălat, iar ea va lua celelalte bunuri. Ulterior, nu a luat niciun bun, toate fiind ridicate de inculpată.
La expertiza grafică s-a stabilit că semnătura împrumutatului de pe contractul nr. 128 din 22 iulie 2003 şi semnătura de la rubrica "titular" de pe cererea de deschidere de cont au fost executate de T.I.
20) Contractul de credit de consum nr. 134 din 25 iulie 2003 pentru credit în sumă de 3.789 lei a fost încheiat de numita R.I., cu adeverinţă de salariu de la SC M.A. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, girant fiind I.V., cu adeverinţă de salariu de la SC G.I. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
La expertiza grafică s-a stabilit că semnătura împrumutatului de pe contractul nr. 144 din 25 iulie 2003 şi semnătura de la rubrica "titular" de pe cererea de deschidere de cont au fost executate de R.I.
21) Contractul de credit de consum nr. 134bis din 25 iulie 2003 pentru credit în sumă de 3.799 lei a fost încheiat de numita N.F. (pe contract este trecut din eroare numele de M.Z.) prezentând adeverinţă de salariu de la S.C M.A. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, girant fiind I.V.Z., cu adeverinţă de salariu de la SC C.P.S.I. SRL. Nu a fost depusă copie carnet de muncă.
I.V.Z. a arătat că nu a semnat contractul şi nu a lucrat la SC C.P.S.I. SRL.
Inculpata M.C.M. a declarat că a prezentat la magazinul SC A.C. SRL documentele necesare pentru întocmirea mai multor dosare de credit, dar poate da relaţii concrete doar despre contractul său şi alte 5 contracte care au fost întocmite pe numele unor persoane cunoscute (rude şi prieteni apropiaţi): contract nr. 59 din 17 mai 2003 - titular L.E.C.; contract nr. 65 din 27 mai 2003 - titular M.C.S.; contract nr. 72 din 02 iunie 2003 - titular U.I.; contract nr. 90 din 18 iunie 2003 - titular G.A. şi contract nr. 105 din 01 iulie 2003 - titular D.P.
Inculpata a arătat că pentru aceste contracte a prezentat personal actele întocmirii acestora, care nu corespundeau realităţii, bunurile fiind ridicate de aceasta, pe care apoi le-a vândut, însuşindu-şi contravaloarea. A menţionat că vânzătorul de la magazinul SC A.C. SRL, numitul S.D.I., nu avea cunoştinţă despre faptul că documentele pe care le prezenta aceasta erau false, în plus câteva luni a plătit ratele pentru toate contractele încheiate de ea.
Numitul S.D.I. a declarat că, în anul 2003, a fost desemnat de administratorul SC A.C. SRL, numitul S.A.Z., să coordoneze activitatea magazinului din complexul comercial "U." şi în acest sens s-a ocupat de activitatea de vânzare de marfă prin credit de consum, scop în care a îndeplinit sarcinile trasate de bancă pentru întocmirea dosarului de credit.
A arătat că a cunoscut-o pe inculpată în primăvara anului 2003, când aceasta a cumpărat bunuri în rate cu un contract de credit de la L.B., după care aceasta i-a spus că este administrator la o firmă şi va aduce salariaţii săi să cumpere bunuri în rate dacă i se vor face reduceri de preţuri. S.C A.C. SRL a acceptat să facă reduceri şi a primit acte de la inculpată prin care au fost întocmite dosare de credit de la L.B. A mers la L.B. - Sucursala V., însoţit de inculpată, unde aceasta era cunoscută şi bine primită de funcţionarii bancari.
A susţinut că aceasta venea însoţită de persoanele împrumutate sau giranţi la încheierea contractelor de credit. În unele situaţii, după semnarea contractelor, împrumutaţii îi cereau să-i permită inculpatei să ridice ea bunurile întrucât ei nu se puteau prezenta, lucru care s-a şi întâmplat.
La expertiza grafică efectuată s-a stabilit că înscrisurile olografe de pe carnetele de munca pentru M.V., pentru R.R., pentru A.I., pentru I.V.Z., pentru G.A., pentru A.I., pentru S.C.Z., pentru D.E. şi cele care completează rubricile adeverinţelor privind cumpărătorul-împrumutat, anexe ale contractelor nr. 90 din 18 iunie 2003 (împrumutat G.A.), nr. 134 din 25 iulie 2003 (împrumutat R.I.) şi 127 din 22 iulie 2003 (M.V.), au fost executate de inculpata M.C.M..
Numita M.S.C. a declarat că a completat carnetele de muncă pentru D.G., pentru M.G., pentru T.I., pentru C.Ş., pentru B.D.L. şi rubricile adeverinţelor privind cumpărătorul-împrumutat, anexe ale contractelor nr. 93 din 20 iunie 2003 (împrumutat B.D.L.), 98 din 24 iunie 2003 (împrumutat B.L.), 128 din 22 iulie 2003 (împrumutat T.P.), 124 din 16 iulie 2003 (împrumutat C.Ş.), la solicitarea sorei sale, inculpata M.C.M., fără să cunoască în ce mod vor fi folosite.
Faţă de situaţia prezentată cu privire la creditele frauduloase de la L.B., s-a reţinut că inculpata M.C.M. a fost implicată în obţinerea tuturor celor 21 contracte analizate, atât prin falsificarea adeverinţelor de salariu şi carnetelor de muncă, cât şi prin faptul că în majoritatea cazurilor a ridicat bunurile obţinute cu creditele respective.
Potrivit adresei nr. 4227 din 26 august 2004 emisă de L.B. SA - Sucursala V., din totalul de 45 de credite de consum acordate clienţilor SC A.C. SRL în baza contractului de mandat nr. 1 din 17 ianuarie 2003 au fost rambursate integral contravaloarea a 28 de credite din totalul de 45, plăţile restante fiind făcute de SC A.C. SRL în perioada 19 septembrie 2003 - 28 februarie 2004 în baza actului adiţional nr. 1 din 26 septembrie 2003 prin care societatea comercială se obliga să plătească toate sumele restante, atribuindu-şi retroactiv calitatea de «garant general» pentru toate contractele de împrumut încheiate cu falsificarea actelor aflate la dosarul de împrumut sau a semnăturilor împrumutaţilor ori giranţilor.
SC A.C. SRL a arătat în adresa nr. 3452 din 06 august 2004 că a achitat la L.B. suma totală de 219.174,25 lei, reprezentând restanţe la ratele creditelor acordate clienţilor magazinului.
În continuarea activităţii infracţionale, inculpata M.C.M. a obţinut cu adeverinţe de salariu şi carnete de muncă false, două credite de nevoi personale şi 13 credite auto de la B.T., în sumă totală de 187.460 lei.
Dosarele de credit au fost întocmite la Sucursala O. din Bucureşti a B.T., unde inculpata reuşise să-i câştige încrederea ofiţerului de credite V.A.M.A., pretinzând că este administrator şi îi va îndruma pe angajaţii săi să devină clienţi ai băncii.
Cele 15 contracte privind creditele obţinute în dauna B.T. au fost următoarele:
1) contract credit auto nr. 239 din 10 decembrie 2003 pentru suma de 16.000 lei - împrumutat F.E.D. (care a folosit identitatea falsă de A.E.) - girant T.A.;
2) contract credit auto nr. 4 din 08 ianuarie 2004 pentru suma de 15.000 lei - împrumutat L.M. - girant G.A.;
3) contract de credit auto nr. 5 din 12 ianuarie 2004 pentru suma de 9.600 lei - împrumutat M.C.M. - giranţi G.P.L. şi B.E.;
4) contract de credit auto nr. 8 din 15 ianuarie 2004 pentru suma de 16.300 lei - împrumutat M.A. - giranţi M.C. şi S.C.I.;
5) contract de credit auto nr. 11 din 16 ianuarie 2004 pentru suma de 13.000 lei - împrumutat I.I.N. - girant I. (în prezent M.) R.;
6) contract credit auto nr. 14 din 21 ianuarie 2004 pentru suma de 11.000 lei - împrumutat T.F.S. - girant C. (în prezent C.) A.;
7) contract credit auto nr. 18 din 26 ianuarie 2004 pentru suma de 12.000 lei - împrumutat S.D. - girant D.G.;
8) contract credit de nevoi personale nr. 19 din 26 ianuarie 2004 pentru suma de 9.180 lei - împrumutat I.M.G. - girant R.M.;
9) contract credit de nevoi personale nr. 21 din 29 ianuarie 2004 pentru suma de 8.880 lei - împrumutat M.S.C. - giranţi B.A.E. şi D.S.;
10) contract credit auto nr. 23 din 30 ianuarie 2004 pentru suma de 12.000 lei - împrumutat L.N. - girant I.Ş.;
11) contract credit auto nr. 23 din 06 februarie 2004 pentru suma de 13.000 lei - împrumutat R.D. - girant M.A.;
12) contract credit auto nr. 29 din 06 februarie 2004 pentru suma de 13.000 lei - împrumutat B.M. - girant I.P.A.;
13) contract credit auto nr. 43 din 13 februarie 2004 pentru suma de 13.000 lei - împrumutat D.I. - girant C.I.C.;
14) contract credit auto nr. 45 din 17 februarie 2004 pentru suma de 13.500 lei - împrumutat F.R.D. - girant C.N.Z.;
15) contract credit auto nr. 47 din 18 februarie 2004 pentru suma de 12.000 lei - împrumutat I.C. - girant M.E.I.;
Două dintre aceste credite, şi anume cele obţinute de M.S.C. şi I.M.G., au fost credite de nevoi personale şi au fost ridicate în numerar de la bancă, iar 13 credite au reprezentat credite auto ce au fost virate direct furnizorului de autoturisme SC A.D. SA, autoturismele fiind ridicate de inculpata M.C.M. de la dealerul autorizat SC A.C.I. SRL.
S-a reţinut că împrejurările încheierii acestor contracte au fost următoarele:
1) Primul credit de care a beneficiat inculpata de la B.T. a fost în sumă de 16.000 lei şi a fost obţinut de învinuitul F.E.D. prin contractul de credit nr. 209 din 10 decembrie 2003.
Învinuitul F.E.D. s-a prezentat la bancă cu identitatea falsă de A.E. şi a depus la dosarul de credit o adeverinţă de salariu nr. 209 din 09 decembrie 2003 şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, prin care se atesta, în mod nereal, că A.E. era angajat la SC P.C.Z. SRL.
Ca girant a fost înscrisă inculpata T.A., cu o adeverinţă de salariu falsă cu nr. 341 din 09 decembrie 2003 emisă de SC M. SRL.
Cu creditul obţinut a fost achiziţionat de la SC A.D. SA, prin dealerul autorizat SC A.C.I. SRL, pe numele de A.E., autoturismul D.S. seria X în valoare de 25.398,15 lei, conform avizului de plată nr. 318891 din 12 decembrie 2003.
Expertizele grafice efectuate nu au fost relevante cu privire la semnăturile împrumutatului şi girantului de pe "contractul de credit nr. 239 din 10 decembrie 2003", neputându-se stabili dacă au fost sau nu executate de învinuiţii F.E.D., T.A. sau M.C.M.
2) Al doilea credit de care a beneficiat inculpata de la B.T. a fost în sumă de 15.000 lei, obţinut de învinuita L.M. prin contractul de credit nr. 4 din 08 ianuarie 2004, cu adeverinţa de salariu nr. 249 din 07 ianuarie 2004 emisă de SC C.I.Z. SRL şi copie carnet de muncă completate în fals.
Giranţi au fost numitul L.I., cu adeverinţă de salariu nr. 250 din 07 ianuarie 2004 emisă de SC C.I.Z. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals şi învinuitul G.A., cu adeverinţă de salariu nr. 260 din 07 ianuarie 2004 emisă de SC R.T.C. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
Cu creditul obţinut a fost achiziţionat pe numele L.M. autoturismul D.S.R. seria X1 în valoare de 23.414,53 lei, conform avizului de plată nr. 326268 din 07 ianuarie 2004.
La expertiza grafică efectuată s-a stabilit că semnăturile debitorului de pe "contractul de credit nr. 4 din 08 ianuarie 2004" au fost executate de L.M., semnăturile girantului de pe contract au fost executate de G.A., iar adeverinţele de salariu false au fost scrise de inculpata M.C.M.
Nu s-a putut stabili dacă L.I. a semnat ca girant "contractul de credit nr. 4 din 08 ianuarie 2004".
Învinuita L.M. a arătat că M.C.M. i-a cerut să facă un credit pe numele său la B.T. pentru a-şi lua un autoturism. A mers la bancă unde a semnat contractul de credit şi alte înscrisuri prezentate de funcţionarul bancar. Nu a lucrat la SC C.I.Z. şi nu a beneficiat de creditul obţinut.
Învinuitul G.A. a arătat că a semnat ca girant contractul de credit pe numele inculpatei L.M.. Nu a lucrat la SC R.T.C.
Învinuitul L.I. a arătat că era certat cu L.M. din anul 2000 şi nu a semnat nimic legat de creditul acesteia la B.T. Nu a lucrat la SC C.I.Z. SRL.
3) Următorul credit de la B.T. a fost contractat chiar de inculpata M.C.M., în sumă de 9.600 de lei, prin contractul de credit nr. 5 din 12 ianuarie 2004.
Aceasta a depus o adeverinţă de salariu falsă nr. 201 din 08 ianuarie 2004 prin care atesta în mod nereal că este angajată la SC R.T.C. şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, iar pentru giranţi a depus adeverinţa de salariu nr. 187 din 08 ianuarie 2004 şi fotocopie contract de muncă de la S.C C.I.Z. SRL, completate în fals - pentru învinuitul G.P.L., respectiv adeverinţa de salariu nr. 361 din 12 ianuarie 2004 tot la SC C.I.Z. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals - pentru numita B.E.
Pentru B.E. a semnat ca girant inculpata V.A., o apropiată a inculpatei M.C.M., care a prezentat la bancă copia unui cărţi de identitate falsă cu poza sa şi datele numitei B.E.
Cu creditul obţinut a fost achiziţionat autoturismul D. 1310 seria X2 în valoare de 17.384.46 lei, conform avizului de plată nr. 326643 din 13 ianuarie 2004.
Învinuitul G.P.L. a arătat că nu cunoaşte nimic despre vreun credit la B.T. şi că nu a lucrat la SC C.I.Z. SRL.
Numita B.E. a arătat că acea copie a cărţii de identitate de la bancă este falsă, având datele sale, dar poza altei persoane, că nu a lucrat la SC C.I.Z. SRL şi nu cunoaşte nimic despre creditul obţinut de M.C.M.
Semnăturile primului girant, respectiv celui de-al doilea girant de pe "contractul de credit nr. 5 din 12 ianuarie 2004" nu au fost executate de G.P.L. sau B.E.
Învinuita V.A. a arătat că o cunoştea pe M.C.M. întrucât a fost menajeră la locuinţa acesteia, că ştie despre copia cărţii de identitate falsă cu poza sa şi numele de B.E., dar nu a văzut-o în original, că a semnat acte pentru credit la B.T., că nu a lucrat la SC C.I.Z. şi nu a primit nimic de la M.C.M.
La expertiza grafică s-a stabilit că semnăturile celui de-al doilea girant de pe "contractul de credit nr. 5 din 12 ianuarie 2004" au fost executate de V.A.
4) Învinuita M.A. (mama inculpatei M.C.M.) a obţinut un credit în sumă de 16.300 lei prin contractul de credit nr. 8 din 15 ianuarie 2004.
Aceasta a prezentat la bancă adeverinţa de salariu falsă nr. 409 din 13 ianuarie 2004 emisă de SC C.I.Z. SRL, iar giranţi au fost M.C. (tatăl inculpatei M.C.M.) - pensionar şi S.C.I. cu adeverinţa de salariu nr. 97 din 13 ianuarie 2004, emisă de SC P.C.Z. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
Cu creditul obţinut a fost achiziţionat pe numele M.A. autoturismul D. 1304 PU seria X3 în valoare de 24.058 de lei, conform avizului de plată nr. 328589 din 14 ianuarie 2004.
Cu privire la acest autoturism, inculpata M.C.M. a recunoscut că l-a valorificat în interes personal, întrucât era obţinut prin creditul mamei sale.
La expertiza grafică efectuată nu s-a stabilit autorul semnăturilor de pe contractul de credit, dar s-a putut prezuma că la rubrica "împrumutat" a semnat M.A., iar la "girant" este posibil ca semnăturile să fie contrafăcute de inculpata M.C.M., având în vedere că semnăturile de pe documentul intitulat "acord de consultare a bazei de date a centralei riscurilor bancare nr. 12 din 15 ianuarie 2004 (completat pe numele S.C.I.) au fost făcute de aceasta.
Cu privire la celălalt girant - învinuitul M.C., s-a reţinut că acesta este tatăl inculpatei M.C.M., iar la dosarul de credit a depus cupoane de pensie, atestând în mod corect calitatea de pensionar.
5) Învinuitul I.I.N. a obţinut un credit auto în sumă de 13.000 lei prin contractul de credit nr. 11 din 16 ianuarie 2004.
Acesta a prezentat la bancă adeverinţa de salariu falsă nr. 491 din 13 ianuarie 2004 emisă de SC C.I.Z. SRL., iar ca girant a fost M. (fost I.) R. cu adeverinţa de salariu nr. 98 din 13 ianuarie 2004 emisă de SC P.C.Z. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
Cu creditul obţinut a fost achiziţionat pe numele lui I.I.N. autoturismul D. seria X4 în valoare de 18.003 lei, conform avizului de plată nr. 328636 din 14 ianuarie 2004.
La expertiza grafică nu s-a putut stabili dacă semnăturile debitorului de pe "contractul de credit nr. 11 din 16 ianuarie 2004", semnătura de pe "cererea de credit pentru persoane fizice nr. 54 din 14 ianuarie 2004" şi semnătura plătitorului de pe "ordinul de plată" emis la 16 ianuarie 2004 au fost sau nu executate de I.I.N.
Scrisul de pe "cererea deschidere cont către B.T." şi de pe documentele intitulate "specimen de semnături - persoane fizice" purtând sigla B.T. întocmite pe numele I.I.N. (din 16 ianuarie 2004) au fost executate de inculpata M.C.M.
Învinuitul M. (fost I. înainte de căsătorie) R.C. a arătat că nu cunoaşte despre acest credit, nu a lucrat pentru SC P.C.Z. SRL, că a intenţionat să se angajeze la SC P.C.Z. SRL., unde a discutat cu M.S.C., iar aceasta i-a oprit buletinul o perioadă de timp, dar nu l-a angajat.
La expertiza grafică efectuată s-a stabilit că semnăturile girantului de pe "contractul de credit nr. 11 din 16 ianuarie 2004" au fost executate de M. (fost I.) R.C.
6) Pe numele învinuitului T.F.S. s-a obţinut un credit auto în sumă de 11.000 lei prin contractul de credit nr. 14 din 21 ianuarie 2004.
La bancă a fost depusă adeverinţa de salariu nr. 90 din 20 ianuarie 2004 emisă de SC G.A.P. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, iar ca girant a fost C.A. cu adeverinţa de salariu falsă nr. 161 din 22 ianuarie 2004 emisă de SC G.A.P. SRL.
Cu creditul obţinut a fost achiziţionat pe numele lui T.F.S. autoturismul D. seria X5 în valoare de 17.223.18 lei, conform avizului de plată nr. 330480 din 20 ianuarie 2004.
T.F.S. a arătat că, la sfârşitul anului 2003, a mers la o adresă din zona "Unirii" pentru a se angaja, urmare a unui anunţ cu recrutarea de forţă de muncă, i-a dat inculpatei o copie de pe cartea de identitate, dar nu cunoaşte nimic despre obţinerea vreunui credit de la B.T.
La expertiza grafică s-a stabilit că semnăturile debitorului de pe "contractul de credit nr. 14 din 21 ianuarie 2004", precum şi semnătura de la rubrica "semnătura plătitorului" de pe "ordinul de plată" emis la 22 ianuarie 2004, nu au fost executate de T.F.S. şi nu se poate stabili dacă au fost executate de oricare altă persoană, acestea fiind contrafaceri realizate prin imitarea după model a semnăturilor autentice aparţinând sus-numitului.
În schimb, scrisul de pe "cererea de credit pentru persoane fizice nr. 35 din 20 ianuarie 2004", de pe documentul intitulat "bugetul de venituri şi cheltuieli al familiei", de pe "declaraţia datată 20 ianuarie 2004", de pe "cererea deschidere cont către B.T." şi de pe documentul intitulat "specimen de semnături - persoane fizice" întocmite pe numele T.F.S. (din 22 ianuarie 2004) au fost executate de M.C.M.
Nu s-a putut stabili dacă semnăturile girantului de pe fiecare filă a contractului de credit nr. 14 din 21 ianuarie 2004, au fost executate de C.A. sau de oricare altă persoană, acestea fiind execuţii fanteziste.
7) Învinuitul S.D. a obţinut un credit auto în sumă de 12.000 lei prin contractul de credit nr. 18 din 26 ianuarie 2004.
Aceasta a prezentat la bancă adeverinţa de salariu nr. 391 din 23 ianuarie 2004 emisă de SC R.T.C. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, iar ca girant a fost înscris D.G. cu adeverinţa de salariu falsă nr. 89 din 20 ianuarie 2004 emisă de SC G.A.P. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
Cu creditul obţinut a fost achiziţionat pe numele lui S.D. autoturismul D., seria şasiu X6 în valoare de 19.273.08 lei, conform avizului de plată nr. 331893 din 23 ianuarie 2004.
La expertiza grafică s-a stabilit că adeverinţele de salariu şi menţiunile "conform cu originalul/director" de pe fiecare filă a fotocopiilor carnetelor de muncă pentru S.D. şi D.G. au fost executate de inculpată.
Scrisul de pe "cererea de deschidere cont adresată B.T.", de pe documentul intitulat "specimen de semnături - persoane fizice" şi de pe "cererea de credit pentru persoane fizice nr. 97 din 23 ianuarie 2004" a fost executat de S.D.. Nu s-a putut stabili dacă "semnătura plătitorului" de pe "ordinul de plată" emis la 27 ianuarie 2004 a fost sau nu executată de S.D.
Nu s-a putut stabili dacă semnăturile girantului de pe contractul de credit nr. 18 din 26 ianuarie 2004, au fost sau nu executate de D.G.
8) Pe numele lui I.M.G. a fost obţinut un credit de nevoi personale în sumă de 9.180 lei prin contractul de credit nr. 19 din 26 ianuarie 2004.
La dosarul de credit a fost depusă adeverinţa de salariu nr. 209 din 26 ianuarie 2004 emisă de SC R.T.C. SRL şi copie de pe carnet de muncă, completate în fals, iar ca giranţi au fost înscrişi O.F. cu adeverinţa de salariu nr. 210 din 26 ianuarie 2004 emisă de SC R.T.C. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals şi R.M., cu adeverinţa de salariu falsă nr. 104 din 26 ianuarie 2004, emisă de SC P.C.Z. SRL şi fotocopie contract de muncă, completate în fals.
La expertiza grafică s-a stabilit că adeverinţele de salariu şi menţiunile "conform cu originalul/director" de pe fiecare filă a fotocopiilor carnetelor de muncă pentru I.M.G. şi O.F. şi de pe fotocopia contractului de muncă pentru R.M. au fost executate de inculpată.
Nu s-a putut stabili dacă semnătura împrumutatului de pe contractul de credit nr. 19 din 26 ianuarie 2004 a fost sau nu executată de I.M.G., dar s-a stabilit că semnătura titularului de pe "cererea de credit pentru persoane fizice nr. 102 din 26 ianuarie 2004" şi cea de pe "declaraţia din 26 ianuarie 2004" au fost executate de inculpata M.C.M.
Nu s-a putut stabili dacă semnăturile primului girant de pe "contractul de credit nr. 19 din 26 ianuarie 2004" au fost sau nu executate de O.F.
Semnăturile celui de-al doilea girant de pe "contractul de credit nr. 19 din 26 ianuarie 2004" nu au fost executate de R.M. şi nu s-a putut stabili dacă au fost executate de oricare altă persoană, acestea fiind contrafaceri realizate prin imitarea din memorie a semnăturilor autentice aparţinând sus-numitei.
Numitul I.M.G. a arătat că nu a avut cunoştinţă despre credit, datele de pe copia actului de identitate aflată la dosarul de credit sunt ale lui, dar fotografia aparţine altei persoane. În anul 2003 a lăsat buletinul de identitate unei persoane (pe care nu o cunoaşte după nume) la care avea o datorie şi nu ştie cum a fost folosit.
Învinuita R.M. a arătat că nu a fost implicată, iar fotografia de pe copia din dosarul de credit nu-i aparţine, nu a lucrat la SC P.C.Z. SRL şi nu-l cunoaşte pe I.M.G.
9) Inculpata M.S.C. (sora inculpatei M.C.M.) a obţinut un credit de nevoi personale în sumă de 8.880 lei prin contractul de credit nr. 21 din 29 ianuarie 2004.
Aceasta a prezentat la bancă adeverinţa de salariu nr. 491 din 27 ianuarie 2004 emisă de SC R.T.C. SRL. şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals, iar ca girant au fost înscrişi B.A.E. cu adeverinţa de salariu falsă nr. 310 din 29 ianuarie 2004 emisă de SC R.T.C. SRL şi D.S. cu adeverinţa de salariu emisă de SC R.T.C. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
Inculpata a arătat că a semnat contractul, că nu a lucrat la SC R.T.C. SRL, că a fost la bancă împreună cu D.S., care a semnat ca girant, dar nu-l cunoaşte pe B.A.E.
La expertiza grafică s-a stabilit că scrisul de pe "cererea deschidere cont" adresată B.T. şi de pe documentul intitulat "specimen de semnături - persoane fizice" purtând sigla B.T., întocmite pe numele M.S.C., a fost executat de aceasta.
Semnătura celui de-al doilea girant de pe "contractul de credit nr. 21 din 29 ianuarie 2004" a fost executată de D.S.
Semnătura primului girant de pe Contractul de credit nr. 21 din 29 ianuarie 2004 nu a fost executată de B.A.E.
Învinuita D.S. a arătat că a girat creditul făcut de M.S.C. la B.T., că a semnat actele la bancă, dar nu a lucrat la SC M.A. SRL şi că a primit 1.000 lei de la M.S.C.
B.A.E. a arătat că nu are cunoştinţă despre creditul obţinut de M.S.C. şi nu a semnat ca girant. Copia cărţii de identitate îi aparţinea, dar a pierdut-o.
10) Învinuitul L.N. a obţinut un credit auto în sumă de 12.000 lei prin contractul de credit nr. 23 din 30 ianuarie 2004.
Aceasta a prezentat la bancă adeverinţa de salariu nr. 322 din 28 ianuarie 2004, emisă de SC R.T.C. SRL şi fotocopie de pe carnet de muncă, completate în fals, iar ca girant a fost I.Ş. cu adeverinţa de salariu nr. 321 din 28 ianuarie 2004 emisă de SC R.T.C. SRL. şi fotocopie de pe carnet de muncă, completate în fals.
Cu creditul obţinut a fost achiziţionat pe numele lui L.N. autoturismul D. cu seria şasiu X7 în valoare de 17.210.58 lei, conform avizului de plată nr. 334519 din 30 ianuarie 2004.
La expertiza grafică s-a stabilit că adeverinţele de salariu şi menţiunile "conform cu originalul/director" de pe fiecare filă a fotocopiilor carnetelor de muncă pentru L.N. şi I.Ş. au fost executate de M.C.M.
De asemenea, scrisul de pe "cererea de credit pentru persoane fizice nr. 134 din 29 ianuarie 2004" întocmită pe numele L.N. a fost executat tot de inculpata M.C.M.
Semnăturile debitorului de pe "contractul de credit nr. 23 din 30 ianuarie 2004", semnătura şi scrisul de pe "cererea de deschidere cont către B.T." din 30 ianuarie 2004 şi "semnătura plătitorului" de pe "ordinul de plată" emis la 02 februarie 2004 au fost executate de L.N.
Semnăturile girantului de pe "contractul de credit nr. 23 din 30 ianuarie 2004" nu au fost executate de I.Ş. şi nu s-a putut stabili de către cine au fost executate, acestea fiind contrafaceri realizate prin imitarea liberă din memorie a semnăturilor autentice aparţinând sus-numitului.
Învinuitul I.Ş. a arătat că nu l-a girat pe L.N. şi nu are cunoştinţă despre creditul obţinut de acesta. Copia cărţii de identitate îi aparţine, dar a pierdut-o în anul 2003.
11) Pe numele lui R.D. a fost obţinut un credit în sumă de 13.000 lei prin contractul de credit nr. 23 din 06 februarie 2004.
La bancă a fost depusă adeverinţa de salariu nr. 141 din 03 februarie 2004 emisă de SC P.C.Z. SRL şi fotocopia carnetului de muncă, completate în fals, iar ca girant a fost M.A. cu adeverinţă de salariu nr. 340 din 30 ianuarie 2004 de la SC R.T.C. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
Cu creditul obţinut a fost achiziţionat pe numele lui R.D. autoturismul marca D.S. seria saşiu X8 în valoare de 20.693,70 lei, conform avizului de plată nr. 335602 din 03 februarie 2004
La expertiza grafică s-a stabilit că adeverinţele de salariu şi menţiunile "conform cu originalul/director" de pe fiecare filă a fotocopiilor carnetelor de muncă pentru R.D. şi M.A. au fost executate de M.C.M.
Scrisul de pe "cererea deschidere cont" adresată B.T. întocmită pentru R.D. (din 09 februarie 2004) şi de pe documentul "acord de consultare a bazei de date a centralei riscurilor bancare nr. 43 din 09 februarie 2004" (completat pe numele R.D.) a fost executat de M.C.M.
Numitul R.D. a arătat că figurează ca titular de credit cu adeverinţă de la SC P.C.Z. SRL, datele de identitate de pe copia cărţii de identitate depuse la dosarul de credit sunt ale lui, însă poza este a altei persoane, pe care nu o cunoaşte. A dat o copie de pe cartea de identitate unei persoane pentru înmatricularea unei maşini, recunoscându-l în fotografii pe D.P., un apropiat al inculpatei M.C.M.
Numita M.A. a arătat că figurează ca girant la creditul lui R.D., adeverinţă de la SC R.T.C. SRL, datele de identitate sunt ale ei, dar poza este a altei persoane pe care nu o cunoaşte şi nici pe R.D.
12) Învinuitul B.M. a obţinut un credit auto în sumă de 13.000 lei prin contractul de credit nr. 29 din 06 februarie 2004.
Acesta a prezentat la bancă adeverinţa de salariu nr. 161 din 02 februarie 2004, emisă de SC C.I.Z. SRL şi fotocopia carnetului de muncă, completate în fals, iar ca girant a fost I.P.A. cu adeverinţa de salariu nr. 162 emisă de SC C.I.Z. SRL şi fotocopia carnetului de muncă, completate în fals.
Cu creditul obţinut a fost achiziţionat pe numele lui B.M. autoturismul marca D.S. seria şasiu X9 în valoare de 23.666,51 de lei, conform avizului de plată nr. 337946 din 10 februarie 2004.
Nu s-a putut stabili dacă semnătura debitorului de pe "Contractul de credit nr. 29 din 06 februarie 2004", semnătura debitorului de pe "Graficul de rambursare credit nr. 1947001" a fost sau nu executată de către B.M. sau M.C.M., dar scrisul de pe "cererea de deschidere cont către B.T." şi de pe documentele intitulate "specimen de semnături - persoane fizice" purtând sigla B.T. întocmite pe numele B.M. (din 09 februarie 2004) a fost executat de M.C.M.
Învinuitul I.P.A. a arătat că a locuit la domiciliul lui B.M., la bancă a mers cu acesta şi o femeie, despre care a arătat că ar fi fost M.C.M. A semnat actele de la dosarul de credit, nu a fost angajat la SC C.I.Z. SRL, iar adeverinţa de salariu falsă a fost adusă de femeia respectivă.
Nu s-a putut stabili dacă semnăturile girantului plătitor de pe fiecare filă a Contractului de credit nr. 29 din 06 februarie 2004, au fost sau nu executate de I.P.A.
13) Învinuitul D.I. a obţinut un credit auto în sumă de 13.000 de lei prin contractul de credit nr. 43 din 13 februarie 2004.
Aceasta a prezentat la bancă adeverinţa de salariu nr. 172 din 10 februarie 2004, emisă de SC P.C.Z. SRL şi fotocopia carnetului de muncă, completate în fals, iar ca girant a fost C.I.C. cu adeverinţă de salariu nr. 106 din 10 februarie 2004, emisă de SC C.S.C. SRL. şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
Cu creditul obţinut a fost achiziţionat pe numele lui D.I. autoturismul D. seria X10 în valoare de 17.848.20 de lei cu avizul de plată nr. 338075 din 10 februarie 2004.
Învinuitul D.I. a arătat că, în anul 2004, a cunoscut-o pe M.C.M., a semnat contractul de credit şi a prezentat o adeverinţă de salariu falsă de la SC P.C.Z. SRL. A susţinut că a crezut că este doar girant şi nu a beneficiat de credit.
La expertiza grafică s-a stabilit că semnăturile clientului de pe filele nr. 2-5 ale "contractului de credit nr. 43 din 13 februarie 2004" au fost executate de D.I., însă semnăturile clientului de pe filele nr. 1 şi 6 ale "contractului de credit nr. 43 din 13 februarie 2004", precum şi semnătura de la rubrica "semnătura plătitorului" de pe "ordinul de plată emis la 16 februarie 2004", nu au fost executate de D.I. şi nu s-a putut stabili de cine au fost executate, acestea fiind contrafaceri realizate prin imitarea unor semnături autentice aparţinând sus-numitului.
Scrisul de pe "cererea de deschidere cont către B.T." şi de pe documentele intitulate "specimen de semnături - persoane fizice" purtând sigla B.T. întocmite pe numele D.I. (din 13 februarie 2004) au fost executate de M.C.M.
Nu s-a putut stabili dacă semnătura girantului de pe "contractul de credit nr. 43 din 13 februarie 2004" a fost sau nu executată de C.I.C., dar scrisul de pe documentele intitulate "acord de consultare a bazei de date a centralei riscurilor bancare nr. 57 din 13 februarie 2004" (completat pe numele C.I.C.) şi de pe "declaraţia din 10 februarie 2004", întocmită pe numele C.I.C. a fost executat de inculpata M.C.M.
14) Învinuitul F.R.D. a obţinut un credit auto în sumă de 13.500 lei prin contractul de credit nr. 45 din 17 februarie 2004.
Aceasta a prezentat la bancă adeverinţa de salariu nr. 87 din 05 februarie 2004 emisă de SC C.S.C. SRL şi fotocopie de pe carnetul de muncă, completate în fals, iar ca girant a fost înscris C.N.Z. cu adeverinţă de salariu nr. 116 din 12 februarie 2004, emisă de SC C.S.C. SRL şi fotocopie carnet de muncă, completate în fals.
Cu creditul obţinut a fost achiziţionat pe numele lui F.R.D. autoturismul marca D.S. seria saşiu X11 în valoare de 20.698,80 lei, conform avizului de plată nr. 339982 din 17 februarie 2004.
La expertiza grafică s-a stabilit că adeverinţele de salariu şi menţiunile "conform cu originalul/director" de pe fiecare filă a fotocopiilor carnetelor de muncă pentru F.R.D. şi C.N.Z. au fost executate de M.C.M.
Semnătura plătitorului de pe "ordinul de plată" emis de la data de 18 februarie 2004 a fost executată de F.R.D. Nu s-a putut stabili dacă semnăturile de pe "contractul de credit nr. 45 din 17 februarie 2004" şi semnătura de pe "cererea de credit pentru persoane fizice nr. 244 din 16 februarie 2004" au fost sau nu executate de F.R.D.
Nu s-a putut stabili dacă semnăturile girantului de pe "contractul de credit nr. 45 din 17 februarie 2004" au fost sau nu executate de C.N.Z.
Numitul C.N.Z. a arătat că nu-l cunoaşte pe F.R.D. şi nu are legătură cu creditul. Copia cărţii de identitate este falsă, având datele sale, însă fotografia altei persoane.
15) Învinuitul I.C. a obţinut un credit auto în sumă de 12.000 lei prin contractul de credit nr. 47 din 18 februarie 2004.
Aceasta a prezentat la bancă adeverinţa de salariu nr. 124 din 16 februarie 2004 emisă de SC C.S.C. SRL şi fotocopie de pe carnet de muncă, completate în fals, iar ca girant a fost înscrisă M.E.J. cu adeverinţa de salariu falsă nr. 125 din 16 februarie 2004 emisă de SC C.S.C. SRL.
Cu creditul obţinut a fost achiziţionat pe numele lui I.C. autoturismul D. seria X12 în valoare de 15.626.55 lei cu avizul de plată nr. 340443 din 17 februarie 2004.
La expertiza grafică s-a stabilit că semnăturile clientului de pe "contractul de credit nr. 47 din 18 februarie 2004" şi semnătura plătitorului de pe "ordinul de plată" emis la 23 februarie 2004 au fost executate de I.C.
Semnăturile de pe "contractul de garanţie reală mobiliară asupra creanţelor existente şi viitoare nr. 47/03 din 18 februarie 2004" şi de pe documentul intitulat "bugetul de venituri şi cheltuieli al familiei" nu au fost executate de M.E.I. şi nu s-a putut stabili dacă au fost executate de altă persoană, acestea fiind contrafaceri realizate prin imitarea unei semnături autentice aparţinând sus-numitei.
Învinuitul I.C. a arătat că nu a contractat niciun credit la B.T. În anul 2004 a fost la o adresă din zona "Unirii" pentru a se angaja, a lăsat o copie de pe cartea de identitate şi a semnat nişte acte pentru angajare, că nu a fost angajat la SC C.S.C. SRL şi nu a beneficiat de credit. A recunoscut-o pe M.C.M. în planşa foto.
Numita M.E.J. a arătat că a locuit 3 luni în gazdă la M.A., iar M.C.M. i-a cerut buletinul de identitate pentru a-i pune viza de reşedinţă.
Nu a girat niciun credit la B.T. şi nu cunoaşte alte amănunte în legătură cu acest credit.
Expertizele grafice efectuate au stabilit că toate adeverinţele de salariu şi menţiunile "conform cu originalul" de pe fotocopiile carnetelor de muncă depuse la cele 15 dosare de credit de la B.T., atât pentru titulari, cât şi pentru giranţi, au fost scrise de inculpata M.C.M.
Din cercetări s-a stabilit că toate autoturismele obţinute cu creditele frauduloase de la B.T. au ajuns în posesia inculpatei M.C.M., care le-a vândut în interes personal, prin intermediul numiţilor G.V. şi I.D., persoane care se ocupau în mod frecvent cu comercializarea de autoturisme.
S-a reţinut că valorificarea autoturismelor obţinute prin creditele frauduloase de la B.T., se prezintă astfel:
- autoturismul obţinut pe numele lui A.E. a fost vândut de M.C.M., prin intermediul lui G.V., fratelui acestuia G.A., iar acesta l-a vândut lui B.I.
- autoturismul obţinut de M.C.M. a fost vândut de aceasta, prin intermediul lui I.D., în piaţa auto din mun. Oradea, numitului H.C.A.
- autoturismul obţinut pe numele lui L.N. a fost vândut de M.C.M., prin intermediul lui G.V., lui R.P.V., iar acesta lui N.T.
- autoturismul obţinut pe numele lui R.D. a fost vândut de M.C.M., prin intermediul lui G.V., lui M.E.D.
- autoturismul obţinut pe numele lui S.D. a fost vândut de M.C.M., prin intermediul lui G.V., lui R.P.V., iar acesta lui D.G.F.
- autoturismul obţinut pe numele lui I.C. a fost vândut de M.C.M., prin intermediul lui G.V., lui P.C.D.R.
- autoturismul obţinut pe numele lui B.M. a fost vândut de M.C.M., prin intermediul lui G.V., lui R.P.V., iar acesta lui D.G.F.
- autoturismul obţinut pe numele lui T.F.S. a fost vândut în piaţa auto din municipiul Oradea, prin intermediul lui I.D., lui P.V.
- un autoturism a fost vândut, prin intermediul lui I.D., în piaţa auto din mun. Oradea, lui B.V.N.
- autoturismul obţinut pe numele lui I.I.N. a fost vândut, în piaţa auto din Oradea, de un anume C.I.Y., lui H.I.
- autoturismul obţinut pe numele lui F.R.D. a fost vândut, în piaţa auto din Oradea, numitului M.A.Z.
- autoturismul obţinut pe numele lui D.I. a fost vândut de un anume M., în piaţa auto din Oradea, lui V.A.V.M.
- autoturismul obţinut pe numele M.A. a fost vândut de o persoană din Piteşti, al cărui nume nu e cunoscut, numitului N.G.
Situaţia prezentată cu privire la creditele frauduloase de la B.T. au arătat că inculpata M.C.M. a fost implicată în obţinerea tuturor celor 15 contracte analizate, atât prin falsificarea adeverinţelor de salariu şi a carnetelor muncă, cât şi prin faptul că aceasta a beneficiat exclusiv de banii şi autoturismele obţinute cu creditele respective.
Partea vătămată B.T. s-a constituit parte civilă în procesul penal prin adresa nr. 3985 din 21 septembrie 2011 cu suma totală de 506.224,13 de RON, reprezentând creditele acordate învinuiţilor, precum şi dobânzile incluse în rate.
Cu privire la părţile vătămate SC T.L. I.F.N şi SC T.C. SA, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Inculpata M.C.M. a încheiat cu SC T.L. I.F.N un contract de vânzare-cumpărare nr. 901 din 27 octombrie 2003 prin care a luat mobilier în valoare de 3.794,56 euro din magazinul "B." din oraşul Otopeni. La încheierea contractului, a prezentat o adeverinţă de salariu falsă, din care rezulta că este angajată la SC R.T.C. SRL.
A achitat în avans suma de 610 euro şi a mai achitat apoi două rate în sumă de 176,9 de euro.
Prin adresa nr. 1721 din 23 octombrie 2008, SC T.L. I.F.N. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 11.868,48 de RON.
L.M. a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. 2507 din 06 ianuarie 2004 cu SC T.C. prin care a cumpărat bunuri în valoare de 2.043,24 euro, prezentând la dosarul de credit o adeverinţă falsă de la SC P.C.I. SRL, întocmită de inculpata M.C.M., aceasta recunoscând că a beneficiat de toate bunurile obţinute de L.M. cu creditul respectiv.
F.E.D. a încheiat tot cu SC T.C. un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. 2499 din 01 ianuarie 2004 prin care a cumpărat bunuri în valoare de 3.879,8 euro. Aceasta s-a prezentat cu o carte de identitate falsă pe numele de A.E. şi adeverinţă falsă de la SC M.I. SRL, întocmită de inculpata M.C.M.
Prin adresa nr. 116726 din 23 octombrie 2008, SC T.C. SA a comunicat că debitele aferente contractelor încheiate de L.M. şi A.E. au fost încasate de la asigurătorul SC O. SA.
Prin adresa nr. 2543 din 08 mai 2009, SC O. SA, în calitate de subrogat în drepturi al SC T.C. SA, s-a constituit parte civilă în cauză faţă de F.E.D. cu suma de 2.373,91 euro. În adresă nu s-a făcut referire la debitul achitat pentru contractul inculpatei L.M., deşi organele de poliţie au solicitat în mod expres relaţii.
Fiind audiată, inculpata M.C.M. a recunoscut şi regretat săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa.
Inculpata a susţinut că ştampilele cu inscripţiunile SC C.S.C. SRL, SC C.I.Z. SRL şi S.C M.A. SRL. i-au fost puse la dispoziţie de un anumit A.I.Y., iar ştampilele cu inscripţiunile SC M.I. SRL. şi SC P.C.Z. SRL le-a obţinut de la numitul D.P., care le-a uitat la locuinţa acesteia.
Cu privire la societăţile care au fost trecute în adeverinţele de venit false din datele obţinute de la registrul comerţului au rezultat următoarele: SC R.T.C. SRL avea ca administrator şi asociat unic pe C.D., SC P.C.Z. SRL avea ca administratori şi asociaţi pe D.P. şi D.P.Z., S.C M.I. SRL avea ca administrator pe D.P., S.C G.A.P. SRL avea ca administratori pe numiţii N.I.Z. şi H.B.H., S.C M.A. SRL. avea ca administratori pe N.I.Y. şi P.Z., S.C C.S.C. SRL. avea ca administrator pe V.A.Z., în timp ce S.C C.I.Z. SRL nu figurează înregistrată la registrul comerţului.
Numita P.Z. - administrator şi asociat la SC M.A. SRL. (înfiinţată în anul 1999, funcţiune) a arătat că nu a avut vreun angajat cu numele de D.S., impresiunile ştampilei şi datele de identificare cu numele societăţii corespund, dar nu a folosit tuş roşu pentru ştampilă.
Numitul D.P. a arătat că a înfiinţat SC P.C.Z. SRL în anul 1994 şi a funcţionat un an (în lichidare din 2006), iar în 2000 a înfiinţat SC M.I. SRL, unde este asociat şi administrator cu soţia sa D.P.Z. Nu a avut niciun angajat la cele două societăţi şi nu e implicat în emiterea adeverinţelor de venit care au legătură cu firmele sale. Totuşi, inculpata M.C.M. a susţinut că-l cunoaşte pe numitul D.P., iar ştampilele cu impresiunile celor două societăţi menţionate mai sus le-a avut în original, fiind uitate de acesta la domiciliul său.
Numitul D.M.Y. - inspector la I.T.M, a arătat că ştampila de pe contractele de muncă folosite la credite nu i-a aparţinut şi nu cunoaşte societăţile respective.
Prin Adresa nr. 12125/R din 25 aprilie 2007 eliberată de Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a rezultat că niciunul dintre învinuiţi nu figurează ca angajaţi la SC C.S.C. SRL., SC R.T.C. SRL., SC M.I. SRL. şi SC M.A. SRL.
Judecătorul fondului a concluzionat că, în drept, faptele inculpatei M.C.M. care, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a indus în eroare părţile vătămate L.B., SC T.C. SA, B.T., cu ocazia încheierii contractelor de credit enumerate anterior, prin folosirea de acte false - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.
Tribunalul a reţinut săvârşirea infracţiunii în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit. a) C. pen. Astfel, din analiza fişei de cazier judiciar a inculpatei, din cuprinsul sentinţelor de condamnare, Tribunalul a reţinut că prin Sentinţa penală nr. 225 din 19 decembrie 2000 a Tribunalului Militar Teritorial, definitivă prin Decizia penală nr. 1858 din 09 aprilie 2002 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpata a fost condamnată la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare. De asemenea, prin Sentinţa penală nr. 205/s din 27 iunie 2002 a Tribunalului Braşov, definitivă prin Decizia penală nr. 268/2002 a Curţii de Apel Braşov, inculpata a fost condamnată la o pedeapsă rezultantă de 13 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. întrucât după condamnarea la o pedeapsă mai mare de 6 luni închisoare, în cursul executării acestei pedepse (în cursul întreruperii executării pedepsei), inculpata a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, s-a apreciat de către instanţa de fond că, în speţă, sunt aplicabile disp. art. 37 lit. a) C. pen.
Pentru acest motiv, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen. şi a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată inculpata M.C.M., din infracţiunea de înşelăciune în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea de înşelăciune în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave, în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.
La aplicarea pedepsei inculpatei, judecătorul fondului a avut în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), reţinând că inculpata a săvârşit fapte cu un grad ridicat de pericol social abstract, dar şi concret, având în vedere numeroasele acte materiale săvârşite şi modalitatea concretă de comitere a faptelor - astfel, aceasta a folosit ştampile originale sau contrafăcute, a întocmit în fals adeverinţe de salariu şi carnete de muncă, care au fost depuse la dosarele de credit cu ocazia încheierii contractelor de împrumut, creând un prejudiciu într-un cuantum ridicat; inculpata a suferit din anul 2000 condamnări succesive pentru fapte de acelaşi gen, săvârşind infracţiunea dedusă judecăţii în cursul întreruperii executării unei pedepse aplicate pentru acelaşi gen de infracţiuni; pe de altă parte, Tribunalul a mai reţinut că inculpata a recunoscut săvârşirea faptelor, în condiţiile art. 3201 C. proc. pen., beneficiind astfel de reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. (între 10 ani - 20 ani închisoare) - astfel, limitele reduse vor fi între 8 ani şi 8 luni - 14 ani şi 4 luni închisoare.
Având în vedere că inculpata este judecată în alte două cauze sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni concurente cu infracţiunea dedusă judecăţii în cauza de faţă (astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar, dar şi din declaraţia inculpatei), s-a apreciat de către judecătorul fondului că nu este oportună aplicarea dispoziţiilor art. 36 C. pen., în speţă inculpata urmând a solicita contopirea pedepselor după rămânerea definitivă a tuturor hotărârilor în cauzele în care este judecată.
Trecând la soluţionarea laturii civile a cauzei, Tribunalul a reţinut că partea vătămată B.T. s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale cu suma de 506.224,13 RON; partea vătămată L.B. nu s-a constituit parte civilă, conform adresei nr. 2746 din 11 iunie 2004 emisă în cursul urmăririi penale; SC A.C. SRL s-a constituit parte civilă în cauză prin adresa nr. 3452 din 06 august 2004, întrucât a achitat suma de 219.174,25 RON către L.B. În cursul urmăririi penale, la data de 08 iulie 2004, SC T.L. I.F.N. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 4177.02 euro, reprezentând 3.007,64 euro rate neachitate, 519,38 euro penalităţi de întârziere, 150 euro cheltuieli de recuperare a bunurilor şi 500 euro onorariu avocat. Ulterior, la data de 3 octombrie 2008, SC T.L. I.F.N. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 11.868,48 RON. În cursul cercetării judecătoreşti, partea civilă şi-a precizat din nou acţiunea civilă, în sensul că solicită obligarea inculpatei la plata sumei de 4177.02 euro, reprezentând 3.007,64 euro rate neachitate, 519,38 euro penalităţi de întârziere, 150 euro cheltuieli de recuperare a bunurilor şi 500 euro onorariu avocat. Având în vedere că din fişa contului inculpatei, depusă atât la organul de urmărire penală, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, rezultă că debitul este în valoare de 11.868,48 RON, a fost admisă acţiunea civilă şi a fost obligată inculpata la plata acestei sume către partea civilă.
În cursul urmăririi penale, SC O. SA, în calitate de subrogat în drepturi al SC T.C. SA, a precizat că se constituie parte civilă în cauză faţă de F.E.D. cu suma de 2.373,91 de euro.
În cursul cercetării judecătoreşti, partea civilă şi-a precizat acţiunea civilă, în sensul că se constituie parte civilă împotriva inculpatei cu suma de 5.212,49 RON achitată pentru acoperirea integrală a sumelor datorate în contractul bancar 360053 din 26 noiembrie 2002, precum şi cu dobânda legală, de la data de 19 martie 2003 până la data achitării debitului.
Astfel, constatând îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, conform art. 998 - 999 din vechiul C. civ., care se aplică în prezenta cauză în raport de disp. art. 103 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, în baza art. 14, 346 C. proc. pen. rap. la art. 998, 999 din fostul C. civ. şi art. 103 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, au fost admise acţiunile civile şi a fost obligată inculpata:
- la plata sumei de 219.174,25 de RON, către partea civilă SC A.C. SRL;
- la plata sumei de 506.224,13 de RON, către partea civilă B.T.;
- la plata sumei de 11.868,48 de RON, către partea civilă SC T.L. I.F.N;
- la plata sumei de 5.212,49 RON şi dobânda legală, de la data de 19 martie 2003 până la data achitării debitului, către partea civilă SC O. SA.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpata M.C.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, având motiv comun, respectiv acela constând în omisiunea instanţei de fond de a face aplicarea dispoziţiilor art. 39 alin. (2) C. pen., în condiţiile reţinerii recidivei prevăzute de art. 37 lit. a) C. pen. şi nu a făcut aplicarea disp. art. 36 alin. (3) C. pen., fiind vorba despre contopirea pedepsei aplicate prin sentinţa penală cu restul rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin Sentinţa penală nr. 205/2002 a Tribunalului Braşov.
Prin Decizia penală nr. 289 din 25 octombrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi de inculpata M.C.M. împotriva Sentinţei penale nr. 478/F din 01 iunie 2012, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală.
A desfiinţat, în parte, sentinţa penală atacată şi, rejudecând în fond:
În baza art. 39 alin. (2) C. pen., a contopit pedeapsa de 13 ani închisoare şi pedeapsa complementară de 8 ani a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., stabilită prin Sentinţa penală nr. 478/F din 01 iunie 2012, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, cu restul de pedeapsă de 14 ani şi 3 luni închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), b), c) C. pen., conform Sentinţei penale nr. 1092 din 28 iunie 2010 a Judecătoriei Ploieşti, urmând ca inculpata M.C.M. să execute pedeapsa cea mai grea de 14 ani şi 3 luni închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen.
În baza art. 36 alin. (3) C. pen., a scăzut din pedeapsă perioadele executate de la: 17 mai 2004 - 13 decembrie 2004; 20 iulie 2005 - 15 august 2006; 18 decembrie 2007 - la zi.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale apelate, prin prisma criticilor invocate de apelanţi, precum şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, potrivit dispoziţiilor art. 371 teza finală C. proc. pen., instanţa de apel a constatat că judecătorul fondului a reţinut în mod corect vinovăţia inculpatei din speţa dedusă judecăţii, cu privire la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a constatat că, în cauză, situaţia de fapt este concordantă cu faptele şi împrejurările ce rezultă din probele testimoniale şi materiale administrate şi apreciate în faza de urmărire penală, inculpata recunoscând, de altfel, faptele de care este acuzată.
În acest sens, s-au avut în vedere: plângerile şi adresele părţilor vătămate, declaraţii învinuiţi, declaraţii martori, rapoarte de expertiză grafică, raport de expertiză contabilă, precum şi declaraţiile inculpatei date la instanţa de fond, prin care a recunoscut comiterea faptelor, astfel cum au fost reţinute.
S-a constatat, însă, că deşi inculpata săvârşise faptele în stare de recidivă postcondamnatorie, instanţa a omis să facă aplicarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (2) C. pen., în sensul contopirii pedepsei rămase de executat cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză.
Astfel, în ceea ce priveşte primul termen al recidivei, s-a reţinut că, anterior săvârşirii faptei care face obiectul prezentului dosar, inculpata fusese condamnată definitiv, prin Sentinţele penale nr. 225 din 19 aprilie 2000 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1858 din 09 aprilie 2002 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nr. 205 din 27 iunie 2002 a Tribunalului Braşov, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 268/2002 a Curţii de Apel Braşov, însă, după săvârşirea prezentei fapte, inculpata a mai fost condamnată pentru săvârşirea unor infracţiuni concurente, atât cu faptele pentru care a fost condamnată prin sentinţele penale mai sus menţionate, cât şi cu fapta din prezentul dosar.
Într-o astfel de situaţie, s-a reţinut că practica judiciară a statuat că infracţiunile săvârşite în stare de recidivă nu pot fi considerate a fi în concurs cu cele comise mai înainte ca hotărârea de condamnare anterioară să fi rămas definitivă (în acest sens fiind şi motivarea Deciziei nr. 42 din 13 octombrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite), astfel încât primul termen al recidivei îl reprezintă pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare, stabilită în urma contopirii tuturor pedepselor concurente aplicate inculpatei prin Sentinţa penală nr. 1092 din 28 iunie 2010 a Judecătoriei Ploieşti.
Având în vedere că inculpata M.C.M. a fost arestată şi a executat o parte din pedeapsa de 5 ani, stabilită prin Sentinţa penală nr. 225 din 19 aprilie 2000 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, săvârşind prezenta faptă în timp ce se afla în stare de libertate, beneficiind de o întrerupere a executării pedepsei, s-a reţinut că, potrivit art. 39 alin. (2) C. pen., contopirea trebuie efectuată cu restul de pedeapsă neexecutată la momentul săvârşirii infracţiunii.
Astfel, s-a constatat că din pedeapsa de 15 ani închisoare, trebuie scăzute următoarele perioade: 01 februarie 2000 - 1 zi; 25 martie 2000 - 13 aprilie 2000 - 19 zile; 16 noiembrie 2001 - 31 ianuarie 2002 - două luni şi 15 zile; 22 mai 2002 - 13 august 2002 - două luni şi 23 zile; 14 februarie 2003 - 15 mai 2003 - 3 luni şi 2 zile, rezultând, astfel, un total de 9 luni.
Drept urmare, s-a constatat că se impune a fi contopită pedeapsa din prezenta cauză cu restul rămas neexecutat, de 14 ani şi 3 luni închisoare, urmând a fi deduse perioadele executate după data săvârşirii infracţiunii, după cum urmează: 17 mai 2004 -13 decembrie 2004; 20 iulie 2005 - 15 august 2006; 18 decembrie 2007 - la zi.
Împotriva deciziei anterior menţionate, în termen legal, a declarat recurs inculpata M.C.M., calea de atac fiind întemeiată pe cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 172 şi 14 C. proc. pen.
Cu referire la primul caz de casare, s-a susţinut că s-a făcut o greşită aplicare a legii, pe de o parte, datorită faptului că s-au stabilit greşit limitele de pedeapsă, urmare a aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., iar pe de altă parte, având în vedere că s-a realizat în mod greşit contopirea cu restul de pedeapsă neexecutat care, în realitate, era de numai 14 ani închisoare.
În temeiul cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., s-a solicitat reducerea pedepsei aplicate inculpatei în prezenta cauză, urmând a se avea în vedere împrejurarea că aceasta are 5 copii minori.
Concluziile formulate de reprezentantul parchetului, de apărătorul recurentei inculpate şi ultimul cuvânt al acesteia au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri, urmând a nu mai fi reluate.
Înalta Curte, examinând recursul declarat prin prisma criticilor invocate, dar şi din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, constată că acesta nu este fondat pentru considerentele care urmează.
Situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond, cât şi de instanţa de prim control judiciar este în deplină concordanţă cu probele administrate în cauză, din care rezultă, fără dubiu, că inculpata a săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina sa, respectiv înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen., de altfel aceasta recunoscând comiterea faptelor în faţa primei instanţe, solicitând să beneficieze de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen.
Astfel fiind, au fost reţinute în favoarea inculpatei dispoziţiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., privind beneficiul reducerii cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, instanţa de fond aplicându-i o pedeapsă de 13 ani închisoare şi 8 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.
În acest sens, Înalta Curte constată că, pentru infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., pentru care a fost condamnată inculpata în prezenta cauză, legea prevede o pedeapsă de la 10 la 20 de ani închisoare, ori ca urmare a reducerii cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, ca efect al reţinerii în favoarea inculpatei dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., noile limite devin 6 ani şi 8 luni închisoare şi, respectiv, 13 ani şi 4 luni închisoare, ori pedeapsa stabilită de instanţa de fond este de 13 ani închisoare, aceasta încadrându-se în limitele legii, astfel încât critica recurentei inculpate nu este întemeiată.
Pe de altă parte, cu privire la cealaltă critică ce vizează greşita aplicare a legii, circumscrisă aceluiaşi caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., în sensul că restul de pedeapsă rămas de executat nu ar fi fost calculat în mod corespunzător şi că nu au fost respectate regulile de la contopire, se reţine că nici aceasta nu poate fi primită, faţă de împrejurarea că instanţa de apel în mod corect a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 39 alin. (2) C. pen., contopind pedeapsa de 13 ani închisoare stabilită prin sentinţa pronunţată de instanţa de fond în prezenta cauză, cu restul de pedeapsă de 14 ani şi 3 luni închisoare, conform Sentinţei penale nr. 1092 din 28 iunie 2010 a Judecătoriei Ploieşti, inculpata M.C.M. având în final de executat pedeapsa cea mai grea de 14 ani şi 3 luni închisoare.
Se reţine, de asemenea, că potrivit ultimei hotărâri de condamnare, inculpata avea de executat o pedeapsă de 15 ani închisoare, din care, potrivit art. 36 alin. (3) C. pen., instanţa de apel a scăzut perioadele executate până la săvârşirea faptelor din prezenta cauză, respectiv 9 luni, astfel rezultând un rest de 14 ani şi 3 luni închisoare, care în mod corect a fost contopit, conform art. 39 alin. (2) C. pen., cu pedeapsa de 13 ani închisoare aplicată în cauză, inculpata aflându-se în stare de recidivă postcondamnatorie.
Totodată, nici criticile circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., vizând redozarea pedepsei aplicate inculpatei, nu pot fi primite, Înalta Curte apreciind că în speţă s-a făcut o corectă individualizare a pedepsei, prin evaluarea tuturor criteriilor specifice acestui proces de alegere a sancţiunii celei mai adecvate, în vederea atingerii finalităţilor acesteia, în cauză negăsindu-şi astfel aplicabilitatea cazul de casare anterior menţionat.
Se constată că, în cauză, în procesul individualizării pedepsei, pornind de la criteriile generale prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen., pedeapsa aplicată inculpatei pentru infracţiunea comisă, a fost stabilită într-un cuantum corespunzător circumstanţelor reale ale săvârşirii infracţiunii, precum şi circumstanţelor personale ale inculpatei, care se află în stare de recidivă postcondamnatorie, împotriva sa fiind pronunţate numeroase hotărâri de condamnare pentru fapte similare, unele dintre acestea rămase definitive anterior comiterii faptelor din prezenta cauză, altele fiind pronunţate ulterior.
În speţă, Înalta Curte constată că nu se impune reducerea pedepsei aplicate inculpatei, având în vedere gradul de pericol social sporit al faptelor comise, împrejurările concrete de comitere a acestora, starea de recidivă postcondamnatorie în care se afla recurenta inculpată, dar şi datele care caracterizează negativ persoana acesteia, apreciindu-se astfel că în mod just instanţa de fond a orientat pedeapsa către limita maximă prevăzută de lege.
De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care îi sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.
Aşa fiind, Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată inculpatei este corespunzătoare criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), atât sub aspectul cuantumului, cât şi al modalităţii de executare, ţinând cont şi de textul incriminator, fiind aptă să răspundă scopului preventiv şi de reeducare consfinţit prin dispoziţiile art. 52 C. pen.
Neexistând nici motive care, examinate din oficiu, să determine casarea hotărârilor, recursul inculpatei va fi respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta inculpată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se va include şi onorariul cuvenit pentru apărarea din oficiu, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata M.C.M. împotriva Deciziei penale nr. 289 din 25 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 539/2013. Penal. Luare de mită (art. 254... | ICCJ. Decizia nr. 684/2013. Penal → |
|---|
