ICCJ. Decizia nr. 148/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi următoarele C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 148/2013
Dosar nr. 7620/1/2012
Şedinţa publică din 05 februarie 2013
Asupra cererii de strămutare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 29 noiembrie 2012, petenta SC P.A. SA a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 11930/325/2008* al Curţii de Apel Timişoara, apreciind că la instanţa sus-menţionată nu va avea parte de o judecată dreaptă şi imparţială, întrucât obiectivitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei şi calităţii părţilor, pe motiv că administratorul special al părţii civile SC I. SA, numita S.M.L., este fiica fostului şef al Poliţiei Judiciare din cadrul I.P.J., având o influenţă importantă în rândul organelor judiciare şi implicit a procurorilor.
În argumentare, petenta a mai arătat că în data de 28 noiembrie 2012, înainte de a se apela cauza, S.M.L. a fost văzută purtând discuţii cu procurorul D.N.A. de şedinţă.
Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informaţii de la Ministerul Justiţiei - Direcţia Elaborare Acte Normative - Serviciul Judiciar, Documentare, Protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Din informarea transmisă de Ministerul Justiţiei - Direcţia Elaborare Acte Normative - Serviciul Judiciar, Documentare, Protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale rezultă că dosarul a cărui strămutare se solicită are ca obiect recursurile declarate de inculpaţii C.I., T.V. şi partea civilă SC P.A. SA împotriva Sentinţei penale nr. 2654 din 21 septembrie 2012 pronunţată de Judecătoria Timişoara.
S-a arătat că nu există informaţii cu privire la afirmaţiile petentei, însă s-a apreciat, totodată, că şi în situaţia în care susţinerile acesteia ar fi reale, ele nu pot constitui temei al strămutării cauzei, întrucât nu există niciun fel de informaţii că anumite persoane ar avea influenţă asupra judecătorilor care au făcut parte din completul de judecată de natură a pune la îndoială imparţialitatea şi obiectivitatea acestora.
În finalul informării s-a menţionat că la data de 4 decembrie 2012, prin Decizia penală nr. 1674/R, Curtea de Apel Timişoara a respins recursurile declarate de inculpaţii C.I., T.V. şi partea civilă SC P.A. SA împotriva Sentinţei penale nr. 2654 din 21 septembrie 2012 pronunţată de Judecătoria Timişoara. Cererea de strămutare este nefondată.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o instanţă competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părţi are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
În cauză, niciuna dintre cerinţele art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite, aspectele invocate de petentă necircumscriindu-se situaţiilor care, potrivit textului de lege invocat, justifică strămutarea cauzei.
În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În cazul de faţă, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. şi de datele expuse, apreciază că temerile petentei nu sunt justificate, membrii instanţei fiind magistraţi de profesie, prezumaţi a fi lipsiţi de orice prejudecată sau de parţialitate.
Ca atare, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta SC P.A. SA pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 11930/325/2008* al Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă petenta la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat şi la plata sumei de 2.411 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către intimata SC S.I.F.M. SA Bacău.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 05 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 140/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi... | ICCJ. Decizia nr. 322/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... → |
|---|
