ICCJ. Decizia nr. 890/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Fond

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Sentinţa nr. 890/2013

Dosar nr. 3475/1/2013

Şedinţa publică din 16 octombrie 2013

Asupra cererii de strămutare de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală petiţionarul Ţ.I. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 3089/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti, invocând drept motive: calitatea intimatei - avocat în cadrul Baroului Bucureşti, lipsa de imparţialitate a judecătorilor şi a procurorilor, precum şi faptul că nu ar fi fost citat pentru a-şi susţine cauza. De asemenea, prin cererea de strămutare mai menţionează şi faptul că numai intimata a fost audiată de către procuror, nu şi petentul, astfel că soluţia nu atestă o realitate obiectivă. De asemenea, petentul prezintă în cererea formulată şi ceea ce s-a întâmplat în dosare pe care le-a avut pe rolul instanţelor, în care apare şi intimata din prezenta cauză.

Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informaţii de la Ministerul Justiţiei - Direcţia Elaborare Acte Normative, Serviciul Judiciar, Documentare, Protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Din informarea transmisă de la Ministerul Justiţiei - Direcţia Elaborare Acte Normative, Serviciul Judiciar, Documentare, Protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale rezultă următoarele:

Cauza a cărei strămutare se solicită a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - secţia 1 penală, având ca obiect plângere în conformitate cu disp. art. 2781 C. proc. pen., fixându-se prim termen de judecată la 23 mai 2013. Cauza a fost amânată la 27 iunie 2013, când a fost soluţionată, fiind pronunţată sentinţa penală nr. 334/2013 prin care plângerea formulată de petentul Ţ.I. a fost respinsă ca nefondată.

S-a apreciat că nu au fost identificate elemente care să justifice admiterea cererii de strămutare.

Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o instanţă competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părţi are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.

În cauză, nici una dintre cerinţele art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu este întrunită.

În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului şi justifică temerea celui interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

În cazul de faţă, Curtea, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. şi de datele expuse, apreciază că temerile petentului nu sunt justificate.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge ca nefondată cererea formulată de petiţionarul Ţ.I. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 3089/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti.

Obligă petiţionarul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 octombrie 2013.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 890/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Fond