ICCJ. Decizia nr. 899/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 899/2013
Dosar nr. 3524/1/2013
Şedinţa publică din 17 octombrie 2013
Asupra cererii de strămutare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, M.R.E. a solicitat strămutarea dosarului nr. 396/57/2013 al Curţii de Apel Alba la o altă instanţă egală în grad, întrucât la această instanţă nu va avea parte de o judecată dreaptă şi imparţială datorită împrejurărilor cauzei şi duşmăniilor locale.
În legătură cu împrejurările cauzei, s-a făcut o prezentare a infracţiunilor deduse judecăţii şi a situaţiei de fapt reţinută prin actul de trimitere în judecată, susţinând că judecata faptelor pentru care a fost trimis în judecată, se impune să se efectueze de o instanţă independentă şi imparţială, asupra căreia nu planează suspiciuni de imparţialitate.
Referindu-se la duşmăniile locale, petentul a arătat că la nivel local s-a creat o ambianţă nefavorabilă înfăptuirii justiţiei întrucât mediatizarea cauzei a stârnit o puternică indignare. A arătat că mai multe ziare din judeţul Alba au prezentat de o manieră părtinitoare, cu încălcarea prezumţiei de nevinovăţie, aspecte legate de conţinutul dosarului de urmărire penală, făcându-se de fiecare dată referire la persoana petentului ca făcând parte din grupul „cămătarilor de la Sibiu".
Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informaţii de la Ministerul Justiţiei.
Din informarea transmisă de la Ministerul Justiţiei rezultă că dosarul a cărui strămutare se solicită are ca obiect cercetarea penală a inculpatului - petent M.R.E., în stare de arest, pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, complicitate la şantaj în formă continuată şi fals intelectual în formă continuată.
Primul termen de judecată a fost fixat la data de 23 mai 2013, când procedura nu a fost legal îndeplinită, instanţa acordând un nou termen la 13 iunie 2013, apoi la 4 iulie 2013, la 8 august 2013, la 5 septembrie 2013 şi apoi la 24 septembrie 2013.
În ce priveşte motivele invocate, s-a arătat că la Curtea de Apel Alba sunt create condiţiile necesare pentru corecta soluţionare a cauzei.
S-a arătat că în cauză au existat motive de incompatibilitate faţă de judecătorii care a soluţionat propunerea de arestare preventivă şi că este reală susţinerea petentului în sensul mediatizării cauzei, însă s-a apreciat că aceste date nu sunt de natură a convinge asupra unei lipse de imparţialitate şi obiectivitate a magistratului chemat să soluţioneze cauza.
De asemenea, s-a apreciat că evoluţia procedurilor până în acest moment nu relevă date certe în sensul limitării drepturilor procesuale ale petentului şi nici nu este în măsură să creeze suspiciuni rezonabile cu privire la corectitudinea actului de justiţie. S-a lăsat la aprecierea instanţei supreme cu privire la cererea de strămutare formulată în cauză.
Examinând cererea formulată de petentul M.R.E. în raport de motivele invocate, înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o instanţă competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care, imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părţi are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
În cauză, cerinţele art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite.
Astfel, în cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului şi justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În cauza de faţă, Curtea, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. şi de datele expuse, apreciază că temerile petentului nu sunt justificate, aşa încât cererea formulată este nefondată şi urmează a fi respinsă.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge ca nefondată, cererea formulată de petentul M.R. E. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 396/57/2013 al Curţii de Apel Alba lulia.
Obligă petentul la plata sumei de 1.00 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 17 octombrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 898/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... | ICCJ. Decizia nr. 906/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... → |
---|