ICCJ. Decizia nr. 923/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 923 /20 13
Dosar nr. 3734/1/2013
Şedinţa publică din 28 octombrie 2013
Asupra cererii de strămutare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28 iunie 2013, petenta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 4729/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Potrivit art. 57 alin. (2) C. proc. pen. au fost solicitate informaţii de la Ministerul Justiţiei.
Din informarea transmisă de Ministerul Justiţiei din 12 septembrie 2013 a rezultat că în cadrul Dosarului nr. 4729/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor a formulat, în baza art. 464 C. proc. pen., contestaţie împotriva obligării sale la plata cheltuielilor judiciare stabilite prin sentinţa penală nr. 181/F din data de 7 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. 1709/2/2012 (685/2012), solicitând, în esenţă, anularea acestora, precum şi a tuturor amenzilor şi cheltuielilor judiciare la care a fost obligată în perioada 2009-2012 de către Curtea de Apel Bucureşti şi, respectiv, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
S-a precizat că în cauză a fost stabilit termen de judecată la data de 2 iulie 2012.
La data de 28 iunie 2012, petenta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor a depus la dosar, prin serviciul Registratură, două memorii scrise prin care, pe de o parte, a solicitat declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar pe de altă parte, a invocat excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (2) C. proc. pen.
Prin sentinţa penală nr. 287 din data de 2 iulie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 4729/2/2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 57 alin. (2) C. proc. pen. De asemenea, a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petenta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor şi, în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat petenta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-a arătat că împotriva sentinţei penale nr. 287 din 2 iulie 2012 a declarat recurs petenta, ce a format obiectul Dosarului nr. 4729/2/2012 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală. Acest dosar a avut termen de judecată la data de 28 februarie 2013 când, prin decizia nr. 744 din 26 februarie 2013, instanţa a respins, ca nefondat, recursul declarat de petenta, pe care a obligat-o la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Cererea de strămutare este inadmisibilă.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părţi are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
Din dispoziţiile textului de lege menţionat rezultă că Înalta Curte poate dispune strămutarea judecării cauzelor penale, cu condiţia ca cererea de strămutare să se formuleze în orice moment cât respectivele cauze se află pe rolul curţii de apel competente, până la dezînvestirea instanţei prin pronunţarea hotărârii.
Această concluzie logică reiese din aceea că împrejurările cauzei, duşmăniile locale sau calitatea părţilor, pericolul de tulburare a ordinii publice ori existenţa relaţiilor de rudenie menţionate de art. 55 alin. (1) C. proc. pen. au vocaţia (nu în mod necesar şi efectul) de a ştirbi imparţialitatea judecătorilor doar în perioada cât cauza penală fiinţează pe rolul instanţei, nu şi după ce aceasta s-a dezinvestit prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, iar procesul penal a luat sfârşit.
Aşa cum rezultă din informaţiile transmise de către Ministerul Justiţiei, prin sentinţa penală nr. 287 din data de 2 iulie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 4729/2/2012 Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 57 alin. (2) C. proc. pen. şi, de asemenea, a respins ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petenta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, obligând-o la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Prin urmare, la 2 iulie 2012, prin pronunţarea sentinţei menţionate, Curtea de Apel Bucureşti s-a dezinvestit cu privire la Dosarul nr. 4729/2/2012 a cărui strămutare se solicită.
Petenta a declarat recurs împotriva sentinţei penale nr. 287 din 2 iulie 2012, ce a format obiectul Dosarului nr. 4729/2/2012 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Prin decizia nr. 744 din 26 februarie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondat, recursul declarat de petenta, pe care a obligat-o la plata cheltuielilor judiciare către stat, astfel că şi această instanţă s-a dezinvestit cu privire la cauza nr. 4729/2/2012, cu aproximativ 4 luni înainte de formularea şi înregistrarea de către Asociaţia pentru Cinstirea Memorie Eroilor a prezentei cereri de strămutare.
Pe lângă împrejurarea că, potrivit textului art. 55 alin. (1) C. proc. pen., „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar la data formulării cererii, cauza nu se mai afla pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, se mai constată şi aceea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă investită cu soluţionarea căii de atac, se dezinvestise încă din 26 februarie 2013 cu privire la Dosarul nr. 4729/2/2012. De altfel, chiar şi în situaţia în care cauza s-ar mai fi aflat pe rolul instanţei de recurs, cererea de strămutare ar fi fost inadmisibilă, neexistând o altă instanţă egală în grad cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie către care să se fi putut dispune măsura strămutării.
În speţă, Înalta Curte consideră că semnalarea faptului că aspectele invocate de petenta se pot circumscrie situaţiilor care, potrivit textului de lege invocat, justifică strămutarea cauzei nu se poate realiza decât în interiorul duratei de existenţă a cauzei pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, perioadă în care examenul garanţiilor de imparţialitate privind judecarea cauzei se poate realiza cu eficienţă.
Această apreciere decurge din însăşi scopul strămutării, măsură ce poate fi dispusă pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal şi respectarea dreptului la un proces echitabil, dar care este lipsită de finalitate şi efecte juridice în situaţia în care procesul penal s-a încheiat.
Se observă că în cauza de faţă nu sunt incidente prevederile art. 60 alin. (4) C. proc. pen. care privesc desfiinţarea hotărârii pronunţate de instanţa la care se află cauza, prin efectul admiterii cererii de strămutare, deoarece cererea de strămutare a fost introdusă după ce atât curtea de apel cât şi instanţa de recurs s-au pronunţat, cauza fiind soluţionată definitiv.
În consecinţă, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petenta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 4729/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti Secţia I Penală.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petenta Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 4729/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă petenta la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 octombrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 922/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... | ICCJ. Decizia nr. 929/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... → |
---|