ICCJ. Decizia nr. 129/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 129/2014
Dosar nr. 4026/1/2013
Şedinţa publică din 15 ianuarie 2014
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 2204 din 21 iunie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 1252/109/2013, a fost respins ca nefondat, recursul declarat de partea responsabilă civilmente SC T.A. SRL.
Împotriva acestei decizii, contestatoarea a formulat contestaţie în anulare în termen legal, înregistrată pe rolul instanţei la data de 24 iulie 2013.
Prin cererea scrisă de la dosar, contestatoarea a invocat dispoziţiile art. 386 lit. o) C. proc. pen., solicitând să se constate că în cauză nu există un prejudiciu, astfel că se impune exonerarea sa de la plata despăgubirilor către partea civilă A.N.V.
Potrivit art. 391 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte a examinat admisibilitatea, în principiu a cererii de contestaţie, fără a dispune citarea părţilor, în şedinţa publică din 15 ianuarie 2014.
Analizând contestaţia în anulare formulată, din perspectiva condiţiilor legale, Înalta Curte constată că este inadmisibilă în principiu.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 391 alin. (2) din C. proc. pen., care să impună admiterea în principiu a contestaţiei formulate.
Textul de lege menţionat impune îndeplinirea unor condiţii cumulative: ca cererea de contestaţie să fie făcută în termenul prevăzut de lege, să fie invocat unul dintre motivele expres prevăzute de art. 386 C. proc. pen., iar în sprijinul contestaţiei să se depună ori să se invoce dovezi care se află la dosar.
În cuprinsul cererii sale scrise, aflată la dosarul Înaltei Curţi, contestatoarea a invocat motivul pe care se sprijină contestaţia, respectiv art. 386 lit. c) C. proc. pen., însă, raportat la susţinerile din conţinutul acesteia, se constată că a fost invocat formal, întrucât motivele nu pot fi calificate şi încadrate în niciunul dintre cazurile de contestaţie prevăzute expres şi limitative de art. 386 C. proc. pen. De asemenea, în sprijinul contestaţiei nu au fost invocate sau depuse dovezi, astfel cum prevede textul de lege.
De altfel, criticile contestatoarei, care se referă la inexistenţa prejudiciului şi la exonerarea de plata despăgubirilor către partea civilă, reprezintă apărări de fond care au putut fi invocate şi valorificate în cursul judecăţii, fiind elemente deja evaluate de instanţe.
Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC T.A. SRL împotriva Deciziei penale nr. 2204 din 21 iunie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 1252/109/2011, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC T.A. SRL împotriva Deciziei penale nr. 2204 din 21 iunie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 1252/109/2011.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 ianuarie 2014.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 130/2014. Penal | ICCJ. Decizia nr. 128/2014. Penal → |
|---|
