ICCJ. Decizia nr. 1395/2014. Penal. Omorul calificat (art. 175 C.p.). Vătămarea corporală (art. 181 C.p.), violarea de domiciliu (art.192 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1395/2014
Dosar nr. 5961/84/2012
Şedinţa publică din 22 aprilie 2014
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 54 din 05 iunie 2013 Tribunalul Sălaj în Dosar nr. 5961/84/2012 a luat act de renunţarea la cererea formulată de inculpat, privind schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor calificat prev. şi ped. de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. d) C. pen. în infracţiunea de ucidere din culpă prev. şi ped. de art. 178 alin. (1) C. pen. în baza art. 11 pe. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul B.A., domiciliat în oraş Jibou, jud. Sălaj, pentru comiterea infracţiunii,de omor calificat prev. şi ped. de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. d) C. pen. în baza art. 11 pe. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul B.A., pentru comiterea infracţiunii de violare de domiciliu prev şi ped. de art. 192 alin. (2) C. pen. în baza art. 181 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.A. la pedeapsa de:- 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate, pe o durată de 3 (trei) ani, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. în baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 359 C. proc. pen., i s-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen. privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiţionate în cazul săvârşirii de noi infracţiuni. în baza art. 88 C. pen., s-a scăzut din pedeapsa aplicată, perioada reţinerii şi arestării preventive a inculpatului, în intervalul de timp 29 august 2009 - 25 ianuarie 2010.
S-a constatat că prin încheierea penală din data de 17 ianuarie 2013 a Tribunalului Sălaj s-a dispus revocarea măsurii preventive de obligare de a nu părăsi localitatea Jibou, măsură dispusă faţă de inculpat prin Decizia penală nr. 47/R din 25 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Cluj. în baza art 109 C. proc. pen., s-a dispus ca mijloacele materiale de probă, o bucată de scândură ce conţine pete de culoare brun-roşcată, un cărucior pentru copii şi o bâtă de lemn în lungime de 1,33 m (corp delict) să fie păstrate în Camera de corpuri delicte a Tribunalului Sălaj, căruciorul pentru copii urmând a fi restituit părţilor civile P.C. şi P.M.M., după rămânerea definitivă a hotărârii.
S-a constatat că moştenitorii părţii civile L.l. nu s-au constituit părţi civile în proces. A fost obligat inculpatul la plata, către S.J.U. Zalău, a sumei de 1.176,87 lei despăgubiri civile reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare pentru L.l., sumă ce va fi actualizată cu dobânda oficială B.N.R., de la data producerii evenimentului (27 august 2009) până la data plăţii integrale.
S-au respins cererile în'despăgubiri civile formulate de S.C.J.U. - Cluj, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Sălaj, S.J.U. Zalău, Spitalul Orăşenesc Jibou, pentru cheltuielile de transport şi spitalizare ale minorului P.N.D., precum şi cererile în despăgubiri civile formulate de P.C. şi P.M.M.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut ca situaţie de fapt că, inculpatul Berchiş Augustirr locuieşte în localitatea Jibou, într-o zonă destul de îndepărtată de restul localităţii Jibou. S-a mai reţinut că tot aici locuieşte şi familia părţilor vătămate L.l., P.C. şi P.M.M., între această familie şi restul familiilor care locuiesc în zona existând o stare conflictuală mai veche, generată în special de faptul că animalele aparţinând familiei părţilor vătămate sunt lăsate libere şi distrug recoltele celorlalte familii care locuiesc pe stradă.
Totodată, s-a reţinut că la data de 27 august 2009, inculpatul B.A. s-a deplasat la martorul Talos Ecaterina, unde, pe tot parcursul zilei, a ajutat la efectuarea unor lucrări de construcţie şi unde a consumat băuturi alcoolice. în jurul orelor 21,00, inculpatul fiind deja într-o stare avansată de ebrietate, şi-a amintit că în noaptea de 26/27 august 2009 a găsit caii aparţinând părţii vătămate L.l. în grădina să şi s-a deplasat înspre locuinţa părţii vătămate să îi ceară acesteia socoteala. Locuinţa părţii vătămate L.l. este formată dintr-o curte şi două construcţii, curtea fiind împrejmuită cu gard dar nefiind prevăzută cu porţi la intrare. în seara zilei de 27 august 2009 aici se aflau partea vătămată L.l., care dormea într-o căruţă aflată în curte, partea vătămată P.M.M., aflată în casa dinspre drum şi martorele L.C. şi L.A., însoţite de copii, în casa dinspre pădure. în acest timp în curtea locuinţei a intrat inculpatul B.A. care s-a îndreptat spre casă dinspre drum, crezând că aici o va găsi pe partea vătămată L.l. Trecând pe lângă căruţa, care se afla în faţa casei, inculpatul a observat faptul că partea vătămată doarme în căruţa şi a început să îi aplice acesteia lovituri repetate cu pumnii şi apoi cu o bâtă din lemn.
De asemenea, s-a reţinut că datorită gălăgiei partea vătămată P.M.M. a ieşit afară din locuinţa şi văzându-l pe inculpatul B.A. lovindu-l cu bata pe L.l. şi văzând că inculpatul se afla în partea din spate a căruţei chiar lângă căruciorul în care se afla P.N.D., a strigat către inculpat să înceteze deoarece copilul său se afla în cărucior. Inculpatul insă s-a repezit înspre partea vătămată P.M.M. şi aceasta de frică a intrat în casa, trăgând uşa după ea Inculpatul a continuat să aplice lovituri cu bâta părţii vătămate L.l. lovind cu acea bâtă, prin pânza exterioară şi căruciorul în care se afla victima P.N.D. Apoi au ieşit afară din locuinţa dinspre pădure şi martorele L.C. şi L.A., martora L.C. strigând către inculpat să nu mai îl lovească pe L.l. După aceea inculpatul s-a îndreptat către ieşirea din curte însă amintindu-şi de L.l. s-a întors la căruţa unde i-a mai aplicat acestuia câteva lovituri cu bâta, iar inculpatul a aruncat bâta de lemn în curte şi a părăsit locuinţa părţii vătămate L.l. deplasându-se la locuinţa martorului M.D.
S-a mai reţinut şi faptul că după plecarea inculpatului B.A., partea vătămată P.M.M. a ieşit afară din locuinţă şi s-a deplasat la căruciorul pentru copii unde victima P.N.D. se afla în poziţia culcat pe spate fiind însă alb la faţă, având spasme şi nescotând nici un sunet. Partea vătămată a luat victima din cărucior care se afla în poziţia normală, pe roţi, şi Ie-a anunţat pe martorele L.C. şi L.A., despre cele întâmplate.
De asemenea, s-a reţinut că tot după plecarea inculpatului martora L.C. a ieşit afară din locuinţă şi s-a deplasat la căruţa în care se afla L.l. şi l-a ajutat pe acesta să se coboare din căruţa prin partea din faţă a acesteia. După ce a coborât din căruţă L.l. s-a tot deplasat pe jos, pe lângă pădure, la sediul poliţiei din Jibou. P.M.M. având în braţe pe P.N.D., împreună cu L.C. s-au deplasat pe drum înspre sediul SC A. SRL unde l-au rugat pe martorul Costea loan, paznic de noapte la această societate, să telefoneze la ambulanţă întrucât sugarul P.N.D. a fost lovit de către inculpat. Martorul a telefonat la ambulanţă după care P.M.M. împreună cu sugarul P.N.D. au fost transportaţi la Spitalul Orăşenesc Jibou. La scurt timp la faţa locului au sosit şi organele de poliţie care l-au identificat pe inculpat în casa martorului M.D., într-o avansată stare de ebrietate.
Prin sentinţa penală nr. 57 din 30 septembrie 2010 Tribunalul Sălaj a dispus condamnarea inculpatului B.A. la pedeapsa de 3 trei) ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală, art. 181 alin. (1) C. pen. în baza art. 81 şi 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, termen de încercare. A fost atrasă atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în termenul de încercare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c), respectiv art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul pentru infracţiunile de omor calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 174 alin. (1), 175 alin. (1) lit. c) C. pen. respectiv violare de domiciliu, prevăzută şi pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen.
în baza art. 109 C. proc. pen., s-a dispus ca mijloacele materiale de probă, o bucată de scândură ce conţine pete de culoare brun-roşcată şi un cărucior pentru copii respectiv o bâtă de lemn în lungime de 1,33 m (corp delict) să fie păstrate în continuare în Camera de corpuri delicte a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, căruciorul pentru copii urmând a fi restituit părţilor civile P.C. şi P.M.M., după rămânerea definitivă a hotărârii.
S-a constatat că S.C.U. pentru Copii - Cluj Napoca şi moştenitorii părţii vătămate L.l., nu s-au constituit părţi civile în proces, iar inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1.176,87 lei despăgubiri civile către S.J.U. - Zalău, sumă ce urma a fi actualizată cu dobânda oficială B.N.R., de la data producerii evenimentului (27 august 2009) până la data plăţii integrale.
S-au respins cererile în despăgubiri civile formulate de S.C.J.U. - Cluj, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Sălaj şi părţile vătămate P.C. şi P.M.M.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezintă onorar avocaţial din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul de Avocaţi Sălaj.
Împotriva sentinţei penale nr. 57 din 30 septembrie 2010 a Tribunalului Sălaj, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Prin Decizia penală nr. 9/A din 17 ianuarie 2012 Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, a desfiinţat în parte sentinţa, în ce priveşte neaplicarea interzicerii unor drepturi şi, judecând în aceste limite, a făcut aplicarea art. 71 alin. (2) raportat la art. 64 lit. a) teza a ll-a și 71 alin. (5) C. pen. şi s-au menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.
Împotriva Deciziei penale nr. 9/A din 17 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Cluj a declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Prin Decizia penală nr. 1986 din 12 iunie 2012, Înalta Curte de Casafie şi Justiţie a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, a casat decizia penală atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj.
Prin Decizia penală nr. 176/R din 17 octombrie 2012 Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj împotriva sentinţei penale nr. 57 din 30 septembrie 2010 a Tribunalului Sălaj, care a fost desfiinţată în întregime şi a trirnis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, respectiv Tribunalul Sălaj. S-a mai dispus ca, instanţa de fond să facă o analiză detaliată a probelor administrate în cauză în raport şi cu cererea de schimbare a încadrării juridice solicitată, reaudiind în cazul în care va considera necesar inculpatul, părţile vătămate şi martorii şi cu privire la aspectele noi apărute, cu atât mai mult cu cât depoziţiile acestora, date în cursul cercetării judecătoreşti, nu sunt complete şi detaliate
Împotriva sentinţei penale nr. 54 din data de 05 iunie 2013, pronunţată în Dosar nr. 5961/84/2012 al Tribunalului Sălaj, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, care a solicitat desfiinţarea hotărârii primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpatului B.A. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1)1ii d, art. 192 alin. (2) C. pen. şi art. 181 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.
Prin decizia penală nr. 198/A din 17 octombrie 2013, Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj împotriva sentinţei penale nr. 54 din 05 iunie 2013 a Tribunalului Sălaj.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut că, potrivit art. 6 din C.E.D.O. şi 23 alin. (1) din Constituţia României inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Conform dispoziţiilor art. 66 C. proc. pen., coroborate cu dispoziţiile art. 65 C. proc. pen., inculpatul nu este obligat să-şi dovedească nevinovăţia, iar sarcina administrării probelor revine, în cursul procesului penal, organului de urmărire penală şi instanţei de judecata. Orice soluţie pronunţată de către instanţă nu se poate întemeia decât pe probe legal administrate şi convingătoare, aşa cum a statuat şi C.E.D.O. în cauza Telfner c. Austriei, scopul procesului penal fiind că orice persoană care a săvârşit o infracţiune să.fie pedepsită conform vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasa la răspundere penală. S-a mai reţinut că materialul probator administrat de instanţa de fond a permis în mod pertinent adoptarea unei soluţii de achitare a inculpatului. Astfel, din depoziţiile martorilor audiaţi în cauză nu a rezultat o stare de fapt care să permită stabilirea în mod cert a vinovăţiei inculpatului ca atare în mod corect s-a reţinut de către instanţa de fond că operează principiul de drept in dubio pro reo.
De asemenea, s-a reţinut că soluţia pronunţată în cauză se circumscrie limitelor legalităţii şi temeiniciei şi sub aspectul reţinerii vinovăţiei inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 181 C. pen., precum şi sub aspectul achitării inculpatului pentru infracţiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 C. pen.
Totodată, s-a reţinut că soluţia este legală şi temeinică şi sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei şi a modalităţii de executare a acesteia, pedeapsa aplicată de instanţa de fond fiind de natură să asigure realizarea scopului preventiv al pedepsei reglementat de dispoziţiile art. 52 C. pen.
Împotriva Deciziei nr. 198/A din 17 octombrie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj care a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 172 al C. proc. pen.
Examinând recursul declarat de reprezentantul Ministerului Public prin raportare la dispoziţiile art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
În cauză, se observă că decizia recurată a fost pronunţată de Curtea de Apel Cluj. secţia penală şi de minori, la data 17 octombrie 2013, deci ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, situaţie în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menţionat, dispoziţiile tranzitorii cuprinse în art. 2 din Lege - referitoare la aplicarea, în continuare, a cazurilor de casare prevăzute de C. proc. pen. anterior modificării - vizând exclusiv cauzele penale aflate, la data intrării în vigoare a acesteia, în curs de judecată în recurs sau în termenul de declarare a recursului, ipoteza care, însă, nu se regăseşte în speţă.
Prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat, o nouă limitare a devoluţiei recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanţial, intenţia clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept.
În ce priveşte cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., invocat de reprezentantul Ministerului Public, se constată că, într-adevăr, acesta a fost menţinut şi nu a suferit nicio modificare sub aspectul conţinutului prin Legea nr. 2/2013.
Potrivit art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când sunt contrare legii sau când prin acestea s-a făcut o greşită aplicare a legii.
Ţinând cont de regulile stricte ce reglementează soluţionarea recursului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin invocarea art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., ce are în vedere situaţia în care „hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii", nu are posibilitatea de a examina această critică în condiţiile în care art. 3859 alin. (1) C. proc. pen. anterior, în forma aplicabilă prezentei cauze, reglementează doar motive de casare care vizează chestiuni de drept, astfel încât criticile parchetului privind schimbarea încadrării juridice, din infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1), lit. d) C. pen., în infracţiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. (1) C. pen., prin reanalizarea situaţiei de fapt reţinută de către instanţele de fond si apel, excede cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. anterior/întrucât se referă la aspecte de fapt ale cauzei.
Cu privire la soluţia dispusă de instanţa de fond şi menţinută în apel, legea penală mai favorabilă este Codul penal anterior.
Ca urmare, având în vedere toate aceste considerente anterior expuse, şi împrejurarea că în cauză nu este incident nici unul din cazurile de casare care pot fi invocate din oficiu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva Deciziei penale nr. 198/A din 17 octombrie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, privind pe inculpatul B.A.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului rămân în sarcina statului. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIV
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva Deciziei penale nr. 198/A din 17 octombrie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, privind pe inculpatul B.A.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 22 aprilie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1166/2014. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1396/2014. Penal. Lovirile sau vătămările... → |
|---|
