ICCJ. Decizia nr. 1467/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2), consumul ilicit de droguri (Legea 143/2000 a

Comentarii

0

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1467/2014

Dosar nr. 11262/111/2012

Şedinţa publică din 29 aprilie 2014

Asupra recursurilor de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 91 din 30 aprilie 2013 Tribunalul Bihor a hotărât următoarele:

A respins cererea apărătorului ales al inculpatului P.O.P. de aplicare a procedurii prevăzută de art. 334 C. proc. pen. în ceea ce priveşte cererea sa de reţinere a prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 şi art. 19 din Legea nr. 656/2002.

A constatat că prin încheierea din 21 decembrie 2012 s-au admis cererile inculpaţilor D.V.I., P.O.P., F.G.M., A.B.F., S.I.R., T.B.A. şi s-a respins cererea inculpatului P.I.D. de aplicare a procedurii prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen.

1. A fost condamnat inculpatul D.V.I., domiciliat în com. Hidişelu de Sus, sat Mierlău, cu antecedente penale care nu constituie recidivă (art. 38 alin. (1) lit. a)¹ C. pen.), la următoarele pedepse:

- 3 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. (7) C. proc. pen. şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (30 C. pen.

- 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

În temeiul art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 79/2011 a Judecătoriei Salonta, modificată şi definitivă prin Decizia penală nr. 835/R din 14 octombrie 2011 a Curţii de Apel Oradea, în raport de fiecare din cele trei pedepse de mai sus, fiecare urmând a fi executată alăturat de pedeapsa de 2 ani închisoare, rezultând trei pedepse rezultante de 5 ani şi 4 luni închisoare, de 5 ani şi 4 luni închisoare şi de 2 ani şi 4 luni închisoare.

În temeiul art. 33, art. 34 şi art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele rezultante de 5 ani şi 4 luni închisoare, 5 ani şi 4 luni închisoare şi 2 ani şi 4 luni închisoare şi i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de:

- 5 ani şi 4 luni închisoare în regim privativ de libertate şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 357 alin. (2) lit a C. proc. pen. cu aplicarea art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive din 16 octombrie 2012 până la data de 02 aprilie 2013 inclusiv.

În temeiul art. 160⁵ alin. (6) C. proc. pen. s-a încetat starea de liberare provizorie pe cauţiune, măsură dispusă faţă de inculpatul D.V.l., prin încheierea din 28 martie 2013 a Tribunalului Bihor, definitivă prin Decizia penală nr. 230/R din 02 aprilie 2013 a Curţii de Apel Oradea.

În temeiul art. 350 alin. (7) C. proc. pen. raportat la art. 160⁵ alin. (4) lit. e) C. proc. pen. s-a dispus restituirea către inculpatul D.V.l. a cauţiunii de 40.000 lei, depusă conform chitanţei şi recipisei de consemnare emise de C.E.C. Bank - Sucursala Oradea la data de 26 martie 2013.

2. A fost condamnat inculpatul P.I.D., domiciliat în com. Hidişelu de Sus, sat Mierlău, Bihor, fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.

- 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 16 din Legea nr 143/2000.

În temeiul art. 33, art. 34 şi art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele de mai sus şi i s-a aplicat inculpatului P.l.D. pedeapsa cea mai grea de:

- 3 ani închisoare în regim privativ de libertate şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. cu aplicarea art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive din 25 iulie 2012 până la data de 26 iulie 2012 inclusiv şi din 30 iulie 2012 până la data de 27 martie 2013.

În temeiul art. 160⁵ alin. (6) C. proc. pen. s-a încetat starea de liberare provizorie pe cauţiune, măsură dispusă faţă de inculpatul P.l.D., prin încheierea din 22 martie 2013 a Tribunalului Bihor, definitivă prin Dosar penal nr 224/R din 27 martie 2013 a Curţii de Apel Oradea.

În temeiul art. 350 alin. (7) C. proc. pen. raportat la art. 160⁵ alin. 4 lit. e) C. proc. pen. s-a dispus restituirea către inculpat a cauţiunii de 40.000 lei, depusă conform chitanţei şi recipisei de consemnare emise de C.E.C. Bank- Sucursala Oradea.

3. A fost condamnat inculpatul P.O.P., domiciliat în Oradea, jud. Bihor, fără antecedente penale la data faptelor, la următoarele pedepse:

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 din Legea nr. 39/2003 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.

- 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

În baza art. 865 raportat la art. 85 C. pen. s-a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 5 ani conform art. 862 C. pen., la care a fost condamnat inculpatul P.O.P. prin sentinţa penală nr. 289/P/2011 a Tribunalului Bihor, definitivă prin neapelare la data de 27 decembrie 2011.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare stabilită prin sentinţa penală nr. 289/P/2011 a Tribunalului Bihor, în pedepsele componente, de:

- 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 2 ani, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 76 lit. c) C. pen. şi art. 74 C. pen.

- 6 luni închisoare,în baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 76 lit. e) C. pen. şi art. 74 C. pen.

În temeiul art. 33-35 C. pen. au fost contopite aceste pedepse cu pedepsele stabilite prin prezenta hotărâre şi i s-a aplicat inculpatului P.O.P., pedeapsa cea mai grea, de:

- 2 ani şi 6 luni închisoare în regim privativ de libertate şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), 3 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. cu aplicarea art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii din 13 aprilie 2011 (sentinţa penală nr. 289/P/2011 a Tribunalului Bihor), durata reţinerii şi arestării preventive din 15 octombrie 2012 până la data de 07 martie 2013 inclusiv.

A constatat că prin încheierea din 06 martie 2013 definitivă prin nerecurare, în temeiul art. 139 alin. (1) C. proc. pen. cu aplicarea art. 145¹ C. proc. pen. s-a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului P.O.P., cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, fără încuviinţarea instanţei, măsură care subzistă cel mai târziu până la data rămânerii definitive a hotărârii, dacă nu este revocată sau înlocuită anterior.

4. A fost condamnat inculpatul F.G.M., domiciliat în com. Hidişelu de Sus, sat Mierlău, fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.

- 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

În temeiul art. 33-35 C. pen. au fost contopite aceste pedepse şi i s-a aplicat inculpatului F.G.M., pedeapsa cea mai grea, de:

- 2 ani închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani stabilit conform art. 862 C. pen.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare a fost obligat condamnatul, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În baza art. 863 alin. (4) C. pen., supravegherea îndeplinirii măsurilor de supraveghere şi executării obligaţiilor stabilite de instanţă se va face de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor, care în caz de neîndeplinire, va sesiza instanţa pentru luarea măsurii prevăzute în art. 864 alin. (2) C. pen.

În temeiul art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. cu aplicarea art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive din 24 iulie 2012 până la data de 26 iulie 2012 inclusiv şi din 30 iulie 2012 până la data de 21 octombrie 2012 inclusiv.

5. A fost condamnat inculpatul A.B.F., domiciliat în Oradea, fără antecedente penale, la o pedeapsă de:

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani stabilit conform art. 862 C. pen.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare a fost obligat condamnatul, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În baza art. 863 alin. (4) C. pen., supravegherea îndeplinirii măsurilor de supraveghere şi executării obligaţiilor stabilite de instanţă se va face de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor, care în caz de neîndeplinire, va sesiza instanţa pentru luarea măsurii prevăzute în art 864 alin. (2).C.p.

În baza art. 863 alin. (2) C. pen., un exemplar al prezentei sentinţe se comunică Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bihor.

În temeiul art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. cu aplicarea art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive din 24 iulie 2012 până la data de 21 octombrie 2012 inclusiv.

6. A fost condamnat inculpatul S.I.R., zis I., domiciliat în Oradea, fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr, 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

- 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

În temeiul art. 33-34 C. pen. au fost contopite aceste pedepse şi i s-a aplicat inculpatului, pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei principale, pe un termen de încercare de 3 ani, calculat conform art. 82 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

7. A fost condamnat inculpatul T.B.A., domiciliat în Oradea, jud. Bihor, fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr, 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.

- 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

În temeiul art. 33-35 C. pen. au fost contopite aceste pedepse şi i s-a aplicat inculpatului, pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei principale, pe un termen de încercare de 4 ani, calculat conform art. 82 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

8. A fost condamnat inculpatul C.I.A., zis „A.", domiciliat în oraş Beclean, jud. Bistriţa Năsăud, fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 C. pen. şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 C. pen. şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.

În temeiul art. 33-35 C. pen. au fost contopite aceste pedepse şi i s-a aplicat inculpatului C.I.A., pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani stabilit conform art. 862 C. pen.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare a fost obligat condamnatul, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Năsăud;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În baza art. 359 C. proc. pen. li s-a atras atenţia inculpaţilor F.G.M., A.B.F., S.l.R., T.B.A. şi C.I.A. asupra dispoziţiilor art. 864 respectiv art. 83 C. pen. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere respectiv revocarea suspendării condiţionate a executării pedepselor aplicate.

În baza art. 118 lit. b), d)-f) C. pen., cu referire la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 17 şi 18 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea specială în folosul statului a următoarelor sume: 5.000 lei de la inculpatul P.I.D.; 3.500 lei şi 100 euro de la inculpatul P.O.P.; 3.700 lei de la inculpatul F.G.M.; 4.100 lei de la inculpatul A.B.F.; 50 lei de la inculpatul S.l.R., 200 lei de la inculpatul T.B.A.; 300 euro de la inculpatul C.I.A.; confiscarea specială în folosul statului de la inculpatul A.B.F. a cântarului electronic depus în Camera de corpuri delicte din cadrul I.P.J. - Bihor, conform dovezii din 03 august 2012; confiscarea specială în vederea distrugerii a următoarelor cantităţi de droguri: 236,5 grame rezină de cannabis, droguri cumpărate de la inculpaţii A.B.F. şi F.G.M., rămase neconsumate după efectuarea analizelor chimice de laborator şi a reţinerii contraprobelor, depuse în Camera de corpuri delicte, droguri şi precursori din cadrul l.G.P.R. - D.C.E.O. conform dovezilor (filele 20, 35, 74 vol. I dosar urmărire penală); 1.450 grame rezină de cannabis, droguri ridicate de la inculpatul P.l.D., cu ocazia percheziţiei domiciliare, rămase neconsumate după efectuarea analizelor chimice de laborator şi a reţinerii contraprobei, depuse în Camera de corpuri delicte, droguri şi precursori din cadrul l.G.P.R. - D.C.E.O. conform dovezii (filele 30 vol. II dosar urmărire penală].

În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul P.l.D. la plata sumei de 2600 lei, inculpatul C.l.A. la plata sumei de 2400 lei şi ceilalţi inculpaţi la plata a câte 1.200 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea emis în Dosar nr. 82/D/P/2012 înregistrat la instanţă la data de 08 noiembrie 2012 sub Dosar nr. 11262/111/2012 au fost trimişi în judecată: inculpatul D.V.l. pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere, constituire şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, în vederea săvârşirii infracţiunii de trafic ilicit de droguri de risc cu caracter transnaţional şi trafic şi consum ilicit de asemenea droguri, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen., inculpatul P.l.D. pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere, constituire şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, în vederea săvârşirii infracţiunii de trafic ilicit de droguri de risc cu caracter transnaţional şi trafic şi consum ilicit de asemenea droguri, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art.. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000 modif., art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 modif., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen., inculpatul P.O.P. pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la grup infracţional organizat, în vederea săvârşirii infracţiunii de trafic ilicit de droguri de risc cu caracter transnaţional şi trafic şi consum ilicit de asemenea droguri, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen., inculpatul F.G.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic şi consum ilicit de droguri de risc, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen., inculpatul A.B.F. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic ilicit de droguri de risc, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000, inculpatul S.I.R. pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic şi consum ilicit de droguri de risc, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen. şi inculpatul T.B.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic şi consum ilicit de droguri de risc, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen.

În faţa instanţei, la termenul din 12 decembrie 2012, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, personal, inculpaţii D.V.I., P.I.D., P.O.P., A.B.F., F.G.M., S.I.R. şi Tiriplică Bogdan au solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen., instanţa de fond amânând pronunţarea pentru termenul din 21 decembrie 2012 când, a admis inculpaţilor D.V.I., P.O.P., A.B.F., F.G.M., S.I.R. şi Tiriplică Bogdan şi a respins inculpatului P.I.D. cererea de aplicare a procedurii prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen. De asemenea, s-a repus cauza pe rol în vederea efectuării cercetării judecătoreşti în ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.I.D..

Ulterior, prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea emis în Dosar nr. 118/D/P/2012 înregistrat la instanţă la data de 09 ianuarie 2013 sub Dosar nr. 307/111/2013 a fost trimis în judecată inculpatul C.I.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic ilicit de droguri de risc, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen.

Prin încheierea penală pronunţată la data de 20 februarie 2013 s-a dispus în baza art. 36 C. proc. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. proc. pen. conexarea Dosarului nr. 307/111/2013 la Dosarul nr. 11262/111/2012 ambele aflate pe rolul Tribunalului Bihor.

Din copia cazierului judiciar rezultă că inculpaţii A.B.F., S.I.R., F.G.M., T.B.A., P.I.D. şi C.I.A. nu au antecedente penale.

Din copia cazierului judiciar rezultă că inculpatul P.O.P., prin sentinţa penală nr. 289/P/14 decembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Bihor în Dosar nr. 6500/111/2011 definitivă prin neapelare la data de 27 decembrie 2011, a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 861 C. pen. pe durata unui termen de încercare de 5 ani şi interzicerea drepturilor prev. de art.. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe timp de 2 ani.

Din copia cazierului judiciar rezultă că inculpatul D.V.I., prin sentinţa penală nr. 79 din 05 aprilie 2011 pronunţată de Judecătoria Salonta în Dosar nr. 1345/833/2009, modificată şi rămasă definitivă la data de 14 octombrie 2011 prin Decizia penală nr. 835/R/2011 pronunţată de Curtea de Apel Oradea a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 81 C. pen., pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În cursul lunii octombrie 2011, inculpatul D.V.I. a luat hotărârea infracţională de a iniţia şi constitui un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, cu caracter transnaţional.

În acest sens, s-a întâlnit cu inculpatul P.I.D., căruia i-a comunicat intenţia sa de a se deplasa în Maroc, pentru a cumpăra mai multe kilograme de rezină de cannabis, urmând ca drogurile respective să fie transportate prin îngurgitare, de persoane racolate de către aceştia, din Maroc până în Spania, iar ulterior, în Italia, la fratele său D.L.F., în vederea valorificării acestora la un preţ mult mai mare, beneficiul astfel obţinut urmând a fi împărţit între cei trei, în mod egal.

De asemenea, inculpatul D.V.l. i-a cerut inculpatului P.l.D. să participe pecuniar la suportarea cheltuielilor aferente deplasării lor până în Spania, respectiv Maroc şi retur, pentru ei şi pentru persoanele pe care le vor recruta în acest scop, să suporte o parte din costul drogurilor ce urmează a fi cumpărate şi i-a comunicat totodată că persoanele care vor transporta drogurile prin îngurgitare, din Maroc până în Spania, le vor achita suma de 100 euro/100 grame rezină de cannabis astfel transportată.

Inculpatul P.l.D. a acceptat propunerea inculpatului D.V.l.

În acest scop, pentru a putea intra pe teritoriul marocan, la data de 18 octombrie 2011, cei doi s-au prezentat la Serviciul Paşapoarte Bihor - Oradea, unde au solicitat şi au obţinut eliberarea paşapoartelor turistice.

Mai departe, cei doi inculpaţi i-au racolat în cadrul grupării infracţionale pe martorul P.S.F. şi ulterior pe inculpatul P.O.P., ambii acceptând să transporte prin îngurgitare, rezină de cannabis din Maroc până în Spania şi aderând astfel la gruparea constituită de inculpaţii D. şi P.

După ce inculpatul D.V.l. şi-a reparat autoturismul, cheltuielile fiind suportate de inculpatul P.l.D., aceştia împreună cu inculpatul P.O.P. s-au deplasat cu respectivul autoturism până într-o localitate situată în apropierea oraşului Madrid -Spania, unde s-au cazat la martorii P.F.S. (cunoştinţă a inculpatului D.V.l.) şi V.G.D., cheltuielile până în Spania şi în Spania fiind suportate de inculpaţii P.l.D. şi D.V.l.

În Spania, a fost racolat în cadrul grupării infracţionale şi inculpatul C.l.A., care a fost de acord să se deplaseze şi el în Maroc pentru a transporta, prin îngurgitare, casete cu rezină de canabis, aderând astfel la gruparea constituită de inculpaţi.

Tot în perioada în care se aflau în Spania, inculpaţii D.V.l., P.O.P. şi P.l.D. au consumat rezină de cannabis, sub formă de ţigarete, droguri cumpărate de inculpatul D.V.l. pe teritoriul Spaniei.

Din Spania, la data de 04 noiembrie 2011 inculpaţii D.V.l., P.l.D., P.O.P. şi C.l.A. s-au deplasat cu acelaşi autoturism până în portul Tarifa, de unde cu un feribot au traversat Strâmtoarea Gibraltar, până în portul Tanger - Maroc, unde s-au cazat la un hotel până la data de 08 noiembrie 2011.

După ce inculpatul D.V.I. a identificat un vânzător, cei patru inculpaţi au ajuns la locuinţa cetăţeanului marocan, unde, după ce li s-a oferit mai multe tipuri de rezină de cannabis şi după ce le-a arătat procedeul prin care se confecţionează casetele cu asemenea droguri, inculpaţii D.V.I. şi P.O.P. au consumat o anumită cantitate de rezină de cannabis, sub formă de ţigarete.

Tot atunci, inculpaţii D.V.I. şi P.I.D. au stabilit cantitatea de droguri ce urmează a fi cumpărată, respectiv 2,5 - 2,6 kg, sub formă de casete, la preţul de 1 euro/gram, fiind achitată cetăţeanului marocan suma de aproximativ 2.000 - 2.200 euro, din care suma de 600 - 800 euro a fost avansată de inculpatul P.I.D., diferenţa urmând a fi achitată ulterior de inculpatul D.V.I. prin intermediul unor cunoştinţe din Spania.

A doua zi, inculpatul P.O.P. a îngurgitat 95 de casete cu rezină de cannabis (o casetă având greutatea de aproximativ 10 grame], inculpatul D.V.I. a îngurgitat peste 50 de casete, iar inculpatul C.I.A. a îngurgitat în jur de 100 de asemenea casete cu rezină de cannabis, după care toţi cei patru inculpaţi s-au reîntors în portul Tanger, de unde cu acelaşi mijloc de transport au ajuns în portul Tarifa - Spania.

Din portul Tarifa, cei patru inculpaţi, cu acelaşi autoturism, au revenit în localitatea iniţială de reşedinţă. Toate cheltuielile aferente transportului şi cazării celor patru inculpaţi pe durata deplasării lor pe ruta Spania-Maroc-Spania au fost suportate de inculpaţii D.V.I. şi P.I.D.

În Spania, inculpaţii au eliminat casetele cu rezină de canabis, după care le-au pus în mai multe baloane de diferite culori şi ulterior într-un rucsac.

Tot în Spania, inculpatul D.V.I. i-a achitat contravaloarea biletului de călătorie spre România inculpatului P.O.P. iar inculpatul P.I.D. i-a dat aceluiaşi inculpat suma de 100 euro, stabilind ca diferenţa, în cuantum de 850 euro, reprezentând costul transportării drogurilor de către el din Maroc în Spania, să o primească de la acesta ulterior, în ţară, ceea ce s-a şi întâmplat în cursul lunii decembrie 2011, când inculpatul P. i-a remis inculpatului P., în Oradea, în două tranşe, sumele de 500 - 600 lei şi 3.000 lei. La 2-3 zile, inculpatul P.O.P. s-a întors în ţară.

Rămaşi în Spania, întrucât inculpatul P.I.D. a refuzat să transporte respectiva cantitate de droguri din Spania în Italia, inculpatul D.V.I. i-a cerut inculpatului C.I.A. să le transporte până în Italia. Fiind de acord, în zilele următoare, cu un autocar, inculpatul C.I.A. a transportat respectivul rucsac cu droguri, însoţit fiind de inculpatul P.I.D., din Spania până în apropierea localităţii Verona - Italia, unde au fost aşteptaţi de D.L.F.. Acesta din urmă i-a condus până la reşedinţa sa din localitatea Brescia, unde inculpatul C.I.A. a locuit aproximativ 3 - 4 zile, inculpatul P.I.D. locuind la alte cunoştinţe ale sale. înainte ca inculpatul C.I.A. să revină în Spania, D.L.F. i-a dat suma de 300 euro, la solicitarea inculpatului P.I.D., reprezentând costul biletului de transport şi parte din plata transporturilor cu droguri efectuate de către acesta. Denunţul inculpatului P.I.D. (fila 484 Dosar urmărire penală 118/D/P/2012) confirmă acest aspect.

Între timp, după plecarea inculpaţilor C.I.A. şi P.I.D. din Spania în Italia, la solicitarea aceluiaşi inculpat D.V.I., inculpatul P.O.P. a transportat într-o borsetă aproximativ 20 de casete cu rezină de cannabis (casete ce au fost eliminate de acesta după plecarea inculpaţilor P. şi C.) cu un autocar din Spania până în apropierea oraşului Verona - Italia, unde a fost aşteptat de inculpatul P.I.D. şi de D.L.F., acestuia din urmă fiindu-i predată respectiva borsetă cu rezina de cannabis, după care inculpatul P.O.P. şi-a continuat deplasarea cu acelaşi mijloc de transport până în România.

La rândul său, cu un microbuz condus de martorul S.F., a revenit în ţară, din Italia şi inculpatul P.I.D., împreună cu numitul D.L.F. şi prietena acestuia, mart. ora P.A.M., ocazie cu care a fost introdusă în ţară şi cantitatea de 2,5 - 2,6 kg rezină de canabis sub formă de casete, procurată din Maroc.

Ajunşi în Oradea, la solicitarea lui D.L.F., potrivit inculpatului P., acesta din urmă a luat asupra sa rucsacul în care se aflau casetele cu rezină de cannabis şi le-a transportat până la locuinţa fostei sale prietene, situată în Oradea, jud. Bihor, unde le-a depozitat sub canapeaua situată în sufrageria locuinţei.

La câteva zile după ce inculpatul P.I.D. a revenit în ţară, s-a întâlnit, în localitatea Mierlău cu inculpatul F.G.M. (cei doi fiind veri şi consăteni), căruia i-a oferit gratis o casetă cu rezină de cannabis în greutate de aproximativ 10 grame.

Respectivele droguri inculpatul F.G.M. le-a valorificat, la domiciliul său, în cursul lunii noiembrie 2011, inculpatului T.B.A., cu suma de 200 lei, sumă de bani pe care cumpărătorul urma să o achite ulterior.

Inculpatul T.B.A. a reţinut cele aproximativ 10 grame de rezină de cannabis pentru consum propriu.

În cursul lunii aprilie 2012, inculpatul P.I.D. i-a mai oferit inculpatului F.G.M., la solicitarea acestuia din urmă, o casetă cu rezină de cannabis, de aproximativ 10 grame, droguri din care o part. e inculpatul F.G.M. le-a consumat sub formă de ţigarete împreună cu A.l.D., iar o part. e i-au fost aruncate din portiera maşinii, la o spălătorie auto.

După revenirea în ţară, inculpatul P.I.D. a fost vizitat de mai multe ori la locuinţa fostei sale prietene din Oradea, de inculpatul F.G.M., ocazie cu care acesta a văzut cantitatea de peste 2 kg rezină de cannabis, sub formă de casete, în respectivul imobil.

Pentru stingerea unei datorii anterioare, în cuantum de 5.000 lei, inculpatul F.G.M. i-a propus inculpatului P.I.D. şi acesta din urmă a acceptat să-i ofere aproximativ 200 grame rezină de cannabis, pentru a le valorifica cu 25 lei/gram.

Astfel, inculpatul F.G.M., în perioada iunie - iulie 2012, cu acordul inculpatului P.I.D., a intrat în reşedinţa acestuia din urmă, de două ori şi a luat prima dată 15 casete cu rezină de cannabis, iar a doua oară, respectiv la data de 23 iulie 2012, un număr de 13 casete cu rezină de cannabis, având toate greutatea de aproximativ 280 grame.

Cea mai mare parte din cantitatea de droguri astfel procurată, inculpatul F.G.M. i-a predat-o inculpatului A.B.F., în mod repetat, pentru a o valorifica la rândul său, cerându-i totodată acestuia din urmă, cu ocazia întâlnirilor avute, să caute persoane interesate în acest scop, iar o part. e (aproximativ 30 grame), la data de 17 iulie 2012, i-a valorificat-o inculpatului T.B.A., cu suma de 700 lei, care la rândul său a valorificat-o cu suma de 900. lei numitului B.A., droguri pe care acesta din urmă le-a reţinut pentru consum propriu.

Conform înţelegerii, inculpatul A.B.F., în perioada iunie - iulie 2012, i-a valorificat prima dată, prin intermediul inculpatului S.l.R., 1 gram de rezină de cannabis, numitului A.R.F., cu suma de 60 lei, droguri pe care acesta din urmă le-a consumat le-a consumat sub formă de ţigarete împreună cu inculpatul A.B.F. şi cu numitul I.M.V.

În aceeaşi perioadă de timp, inculpatul A.B.F. i-a mai valorificat, de două ori, cantităţile de 8 grame şi 3 grame rezină de cannabis, aceluiaşi A.R.F., tranzacţii ce au avut loc în spatele blocului de domiciliu al inculpatului S.l.R., respectiv în Complexul L. din Oradea, cu suma de 60 lei/gram, droguri care au fost consumate de către aceştia din urmă. Datorită unor neînţelegeri apărute ulterior între inculpatul A.B.F. şi A.R.F. privind achitarea valorii drogurilor, inculpatul A.B.F. i-a solicitat inculpatului S.I.R. să valorifice el drogurile lui A.R.F.

Acesta a fost de acord cu propunerea inculpatului A.B.F. şi astfel, după ce a primit, în mod repetat (de aproximativ 10 ori] cantităţi cuprinse între 3 şi 5 grame rezină de cannabis, de fiecare dată (aproximativ 40 - 45 grame], de la inculpatul A.B.F., acesta la rândul său le-a valorificat numiţilor A.R.F. şi I.M.V., fie direct fie prin intermediar, cu suma de 50 lei/gram, sumă de bani pe care acesta a predat-o de fiecare dată inculpatului A.B.F.

Drogurile procurate de numiţii A.R.F. şi I.M.V. au fost consumate fie singuri de către aceştia, fie împreună cu inculpatul S.I.R..

Pentru serviciile prestate, privind valorificarea drogurilor în folosul inculpatului F.G.M., acesta i-a oferit inculpatului A.B.F. diferite cantităţi de droguri pentru consum propriu, precum şi suma de 50 lei, droguri ce au fost consumate sub formă de ţigarete, în mod repetat, de către acesta, fie singur fie împreună cu A.R.F. şi I.M.V.

În aceeaşi perioadă, inculpatul S.I.R. a mai consumat asemenea droguri sub formă de ţigarete, provenite de la A.R.F., împreună cu acesta şi cu alte persoane.

În aceeaşi interval de timp, inculpatul A.B.F. a luat legătura şi cu J.M.D., căruia i-a comunicat că deţine pentru comercializare rezină de cannabis şi i-a solicitat să cumpere el sau să caute persoane interesate în acelaşi scop. J.M.D., în urma discuţiilor purtate, a cumpărat cu suma de 60 lei de la inculpatul A.B.F. cantitatea de 1 gram rezină de cannabis, pentru consum propriu, iar ulterior a facilitat cumpărarea aceleiaşi cantităţi de droguri, de către G.G.R.

Inculpatul A.B.F. a mai vândut astfel de droguri numitului G.G.R. 1 gram de rezină de canabis şi numitului D.I.C. iniţial 1 gram de rezină de cannabis, cu suma de 60 lei şi ulterior, de aproximativ 10 ori, cantitatea totală de 10 - 11 grame de asemenea droguri, cu sume cuprinse între 50 şi 60 lei/gram.

În acelaşi interval de timp, respectiv la data de 09 iulie 2012, în legătură cu activităţile infracţionale de trafic de droguri în care a fost implicat inculpatul F.G.M., expuse anterior, s-au sesizat din oficiu lucrătorii B.C.C.O. Oradea, existând la acel moment date că acest inculpat, împreună cu alte persoane, fac parte dintr-o reţea de traficanţi de droguri, respectiv procură, distribuie, consumă şi pun în vânzare droguri de risc (rezină de cannabis], către diferiţi consumatori de pe raza municipiului Oradea şi din împrejurimi, fiind autorizată folosirea în cauză a investigatorului sub acoperire cu numele de cod „I.C." şi a colaboratorilor cu numele de cod „V.G." şi „P.M."a inculpatului F.G.M.

În aceste condiţii, la data de 09 iulie 2012, colaboratorii autorizaţi s-au întâlnit cu inculpatul F.G.M. şi acesta a luat legătura telefonică cu inculpatul A.B.F. (posesorul drogurilor] căruia i-a cerut să se întâlnească pentru a-i preda o cantitate de droguri în vederea valorificării lor către colaboratori. în jurul orei 17:00, cei doi inculpaţi s-au întâlnit cu colaboratorul cu nume de cod „V.G.", în incinta complexului L. din Oradea unde inculpatul A.B.F., la solicitarea inculpatului F.G.M., i-a valorificat colaboratorului cantitatea de aproximativ 8 grame rezină de cannabis, cu suma de 250 lei, bani ce i-au fost predaţi de către cumpărător, prin intermediul vânzătorului, inculpatului F.G.M.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 12 iulie 2012 întocmit de Laboratorul de analiză şi profil al drogurilor, precursori din cadrul B.C.C.O. Cluj-Napoca (filele 13 - 19, vol. I) a rezultat că proba în litigiu este constituită din 5,3 grame rezină de cannabis şi în aceasta s-a pus în evidenţă, existenţa T.H.C., substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis şi care face part. e din Tabelul III - Anexă la Legea nr. 143/2000. Cantitatea de 4,5 grame rezină de cannabis, rămasă din proba înaintată, în urma analizelor de laborator, ambalată şi sigilată cu sigiliul tip M.I. nr. 11036, a fost depusă la data de 04 septembrie 2012 în Camera de corpuri delicte, droguri şi precursori din cadrul I.G.P.R. - D.C.E.O., conform dovezii (fila 20 vol. I).

Ulterior, la data de 17 iulie 2012, conform înţelegerilor telefonice anterioare, colaboratorul cu nume de cod „V.G.", s-a întâlnit cu inculpatul A.B.F., în restaurantul Z.Z. din cartierul N., unde, în toaleta din incinta localului public, inculpatul i-a valorificat cantitatea de aproximativ 2 grame rezină de cannabis, cu suma de 100 lei. Cu aceeaşi ocazie, inculpatul A.B.F. i-a avansat colaboratorului autorizat oferta de a-i valorifica şi pentru viitor astfel de droguri, în cantităţi mai mari.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 26 iulie 2012 întocmit de Laboratorul de analiză şi profil al drogurilor, precursori din cadrul B.C.C.O. Cluj-Napoca (filele 28 - 34 vol. I a rezultat că proba în litigiu este constituită din 1,4 grame rezină de cannabis şi în aceasta s-a pus în evidenţă, existenţa T.H.C., substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis şi care face part. e din Tabelul III - Anexă la Legea nr. 143/2000. Cantitatea de 1 gram rezină de cannabis, rămasă din proba înaintată, în urma analizelor de laborator, ambalată şi sigilată cu sigiliul tip M.I. a fost depusă la data de 04 septembrie 2012 în Camera de corpuri delicte, droguri şi precursori din cadrul I.G.P.R. - D.C.E.O., conform dovezii (fila 35 vol. I).

Urmare a ofertei avansate, la datele de 20 iulie 2012 şi 23 iulie 2012, colaboratorul cu numele de cod „V.G." s-a întâlnit cu inculpatul A.B.F. care i-a spus că inculpatul F.G.M. deţine o cantitate de aproximativ 500 grame rezină de cannabis, sub formă de casete, dar şi cannabis sub forma unei tablete de ciocolată, cerându-i să caute, la rândul său, persoane interesate să cumpere aceste droguri.

În acelaşi interval de timp, în cursul aceleiaşi luni iulie 2012, dată fiind cererea mare de asemenea droguri între consumatorii din anturajul inculpatului A.B.F., acesta i-a solicitat inculpatului F.G.M., să-i mai procure asemenea droguri.

În consecinţă, inculpatul F.G.M. a luat legătura cu inculpatul D.V.I. de la care a procurat, în vederea valorificării, cu suma de 25 lei/gram, două tablete de rezină de cannabis, sub formă de ciocolată, de aproximativ 125 grame fiecare. Inculpatul F.G.M. a acceptat şi a primit doar o tabletă de acest gen, droguri pe care, la rândul său, le-a predat inculpatului A.B.F., care urma să le valorifice cu suma de 60 - 70 lei/gram.

Investigatorul sub acoperire a sesizat procurorul, la data de 24 iulie 2012, despre faptul că inculpatul A.B.F. urmează să-i valorifice, în prezenţa colaboratorului autorizat cu nume de cod „V.G.", cantitatea de aproximativ 250 grame de rezină de cannabis, sub formă de casete şi tabletă de ciocolată, cu suma de 2.800 euro.

În aceste condiţii, s-a procedat la prinderea în flagrant a inculpatului A.B.F., în parcarea hipermarketului S., imediat după ce a remis investigatorului autorizat o tabletă de rezină de cannabis, sub formă de ciocolată şi 13 casete cu rezină de canabis şi după ce a primit 2.800 euro, sumă de bani ce a fost găsită în mâna inculpatului. Asupra inculpatului A.B.F. a fost descoperit şi ridicat şi un cântar electronic de precizie, inscripţionat „Constant 14192 - 30", folosit de către acesta la cântărirea drogurilor, cu ocazia vânzării acestora.

Din raportul de constatare tehnico - ştiinţifică din 26 iulie 2012, întocmit de Laboratorul de analiză şi profil al drogurilor din cadrul B.C.C.O. Cluj - Napoca (filele 66 - 73 vol. I) a rezultat că probele în litigiu, sunt constituite din: proba nr. 1 - 120,3 grame rezină de cannabis şi proba nr. 2 - 125,8 grame rezină de cannabis şi în acestea s-au pus în. evidenţă, existenţa T.H.C., substanţă psihotropă biosintetizată de planta Cannabis. Cantităţile de 5 grame rezină de cannabis, prelevate din fiecare probă, ambalate şi sigilate cu sigiliul tip M.I. - contraprobele probelor nr. 1 şi nr. 2 şi respectiv cantităţile de 113 grame rezină de cannabis (proba nr. 1) şi 118 grame rezină de cannabis (proba nr. 2), rămase din probele înaintate în urma analizelor chimice de laborator şi a reţinerii contraprobelor, ambalate şi sigilate cu sigiliul tip M.I., au fost depuse la data de 04 septembrie 2012 în Camera de corpuri delicte, droguri şi precursori din cadrul I.G.P.R. - D.C.E.O., conform dovezii (fila 74 vol. I).

Cu ocazia prinderii în flagrant, inculpatul A.B.F. a declarat că drogurile valorificate de către el aparţin inculpatului F.G.M. care îl aşteaptă în incinta barului D. din Oradea, pentru a-i preda o parte din banii primiţi. în aceste condiţii, s-a procedat la prinderea în flagrant şi a inculpatului F.G.M., în incinta respectivului local public, imediat după ce acesta a intrat în posesia sumei de 800 euro.

Întrucât inculpatul F.G.M., fiind audiat, a recunoscut că drogurile ce s-au aflat asupra inculpatului A.B.F. au fost procurate de către el din reşedinţa inculpatului P.I.D. situată în Oradea, s-a procedat la efectuarea unei percheziţii domiciliare la respectiva adresă, ocazie cu care sub o canapea din sufrageria imobilului a fost identificată o geantă de voiaj de culoare albastră în care se aflau 12 baloane de diferite culori şi mărimi, în interiorul cărora au fost identificate şi ridicate un număr de 151 casete cu rezină de cannabis, având fiecare greutatea cuprinsă între 10 şi 11 grame, fiind cântărită o cantitate totală de 1.582 grame rezină de cannabis.

Din raportul de constatare tehnico - ştiinţifică din 26 iulie 2012, întocmit de Laboratorul de analiză şi profil al drogurilor din cadrul BCCO Cluj - Napoca (fila 23 - 29 vol. II) a rezultat că proba în litigiu este constituită din 1.458,5 grame rezină de cannabis şi în aceasta s-a pus în evidenţă, existenţa T.H.C., substanţă psihotropă biosintetizată de planta Cannabis. Cantitatea de 5 grame rezină de cannabis, prelevată din proba înaintată, ambalată şi sigilată cu sigiliul tip MI nr. 11036 - drept contraproba probei în litigiu şi respectiv cantitatea de 1450 grame rezină de cannabis, rămasă din proba înaintată în urma analizelor chimice de laborator şi a reţinerii contraprobei, ambalată şi sigilată cu sigiliul tip M.I., a fost depusă la data de 04 septembrie 2012 în Camera de corpuri delicte, droguri şi precursori din cadrul I.G.P.R. - D.C.J.E.O., conform dovezii (fila 30 vol. II.

S-a arătat că această situaţie de fapt rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.

Astfel, inculpaţii D.V.l., P.O.P., F.G.M., A.B.F., S.I.R. şi T.B.A. au recunoscut şi descris săvârşirea faptelor pentru care au fost trimişi în judecată, în sensul expus de instanţă. La rândul său, inculpatul P.l.D. a recunoscut şi descris, cu unele nuanţări şi rezerve, săvârşirea aceloraşi fapte.

Modul şi scopul pentru care a fost iniţiat şi constituit grupul infracţional organizat de către inculpaţii D.V.l. şi P.l.D. rezultă din declaraţiile acestora de recunoaştere a faptelor.

Declaraţiile acestora se coroborează şi cu declaraţiile inculpatului P.O.P.

Declaraţiile inculpaţilor D.V.l., P.l.D. şi P.O.P., se coroborează şi în privinţa succesiunii activităţilor infracţionale ale acestora din momentul ajungerii lor în Spania, atât în privinţa procurării, deţinerii şi consumului de canabis pe teritoriul Spaniei, cât şi în privinţa împrejurărilor concrete în care, odată ajunşi în Spania, a fost racolat în cadrul activităţilor infracţionale şi inculpatul C.l.A., dar şi în privinţa activităţilor legate de procurarea şi transportul drogurilor pe ruta Maroc-Spania.

De asemenea, din coroborarea declaraţiilor inculpaţilor P.l.D. şi P.O.P. date în Dosar nr 118/D/P/2012 dar şi în faţa instanţei (în cadrul reaudierii acestora în legătură cu rolul inculpatului C.l.A. în cadrul activităţii infracţionale] rezultă şi traseul drogurilor procurate din Maroc, pe ruta Spania-Italia-România, o parte fiind transportate de inculpatul C.l.A. însoţit de inculpatul P.l.D., din Spania până în Italia, cealaltă parte fiind transportată de inculpatul P.O.P. în aceeaşi ţară, droguri care, din Italia, odată introduse în ţară (deplasarea în România fiind făcută de inculpatul P.l.D. împreună cu D.L.F. şi P.A.M.) au rămas la inculpatul P.l.D.

Comercializarea unei părţi din drogurile procurate de inculpaţii P.l.D. şi D.V.l. (cu ajutorul inculpaţilor P.O.P. şi C.l.A.), circuitul şi destinaţia acestora în ţară, rolul fiecărui inculpat în cadrul acestor activităţi, în sensul expus de instanţă (de la procurarea lor, deţinerea, oferirea şi valorificarea acestora, dar şi deţinerea în vederea consumului] rezultă din declaraţiile de recunoaştere a faptelor de către inculpaţii F.G.M., A.B.F., S.I.R. şi T.B.A., care au descris săvârşirea acestora.

Declaraţiile lor se coroborează cu procesele-verbale din data de 27 august 2012, de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice purtate între inculpaţii F.G.M. şi A.B.F., purtate cu colaboratorul cu nume de cod „V.G.", cu inculpatul T.B.A., S.l.R. şi cu făptuitorul D.l.C., în perioada 11.07-24 iulie 2012, convorbiri şi comunicări care au fost redate în formă scrisă, certificate pentru autenticitate, verificate şi contrasemnate de procuror, conform art. 913 C. proc. pen., din conţinutul cărora rezultă în mod explicit săvârşirea infracţiunilor de trafic şi consum ilicit de droguri de risc, acte materiale comise de către inculpaţi.

Aceste probe se coroborează şi cu procesele-verbale întocmite de investigatorul autorizat în cauză şi persoana de legătură, care confirmă activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţi, în perioada octombrie 2011 - iulie 2012, respectiv împrejurările şi modalităţile în care aceştia au procurat, deţinut, consumat, cumpărat, transportat, valorificat şi oferit rezină de cannabis.

Aceste probe se coroborează şi cu procesele-verbale şi raportul de constatare tehnico-ştiinţifică ale Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor, Precursori Cluj-Napoca, procesele-verbale de percheziţie domiciliară şi planşele foto întocmite, procesele-verbale de confruntare şi procesele verbale de constatare a flagrantului.

S-a arătat că susţinerile inculpatului P.I.D., în sensul că inculpatul F. nu ar fi avut permisiunea sa pentru a lua cele 15, respectiv 13 casete de canabis în vederea valorificării, nu pot fi reţinute de instanţă, cu atât mai mult cu cât poziţia sa a fost una oscilantă în legătură cu acest aspect.

Inculpatul P.I.D., deşi a recunoscut în mare parte faptele pentru care a fost trimis în judecată, a arătat, în legătură cu destinaţia drogurilor odată ajunse în România, că i-a dat inculpatului F. iniţial o casetă de cannabis, la fel şi a doua în cursul lunii aprilie 2011, în mod gratuit, pentru a le consuma, neştiind că din prima casetă a vândut şi inculpatului T. A negat însă că, având permisiunea sa, ulterior, în cele două rânduri, în perioada iunie - iulie 2011, inculpatul F. ar fi luat cele 15, respectiv 13 casete de canabis în vederea valorificării.

Ori potrivit inculpatului F.G.M., inculpatul P.I.D. şi-a dat acordul şi i-a acordat permisiunea de a intra în locuinţa în care drogurile erau depozitate, în cele două rânduri, în iunie - iulie 2012, când a luat 15, respectiv 13 casete de canabis, în vederea valorificării lor.

Inculpatul P.I.D. însuşi a recunoscut, în completarea din 31 august 2012 a declaraţiei dată la 25 iulie 2012 (fila 66, voi II, dosar urmărire penală), că a luat cu titlu de împrumut de la inculpatul F., suma de 5.000 lei şi că pentru stingerea acestei datorii inculpatul F. i-a cerut să-l lase să ia din respectiva cantitate de droguri, aprox 200 g pentru a le valorifica la rândul său, solicitare la care inculpatul P.l.D. a arătat că deşi iniţial nu a fost de acord, ulterior nu s-a opus. Cu acea ocazie, inculpatul F. i-a spus că urmează să valorifice gramul de asemenea droguri cu 25 lei/gram, preţ cu care inculpatul P. arată că a fost de acord.

Ori, aceeaşi stare de fapt prezentată de inculpatul P.l.D. la data de 31 august 2012, este susţinută şi de inculpatul F.G.M., inclusiv în faţa instanţei, acesta arătând că în două rânduri, în iunie - iulie 2012, cu acordul inculpatului P. a intrat în locuinţa în care se aflau drogurile luându-şi 15, respectiv 13 casete de cannabis. Atunci când i-a cerut permisiunea să intre în locuinţă pentru a lua respectivele casete de droguri i-a spus inculpatului P. că le ia să le valorifice. în momentul în care a luat casetele nu ştia câte sunt la număr deoarece ele se aflau în baloane el având nevoie de circa 200 grame, însă în orice caz i-a spus inculpatului P. că intenţionează să le valorifice. Ştie că inculpatul P. căuta clienţi pentru valorificarea acelor droguri, întrebându-1 de altfel şi pe el dacă nu cunoaşte pe cineva care doreşte să cumpere astfel de droguri. Inculpatul P. i-a cerut sprijinul pentru a vinde întreaga cantitate deoarece nu voia să vândă la gram. Acele casete de cannabis luate în ultimele două rânduri, inculpatul P. trebuia să i le dea, deoarece avea o datorie de 5.000 lei la el, inculpatul F. arătând că vindea o casetă cu 250 lei, adică 25 lei/gram.

Negarea de către inculpatul P.l.D., a existenţei acelei permisiuni din partea sa, adică negarea unei părţi din activitatea infracţională de care este acuzat, descrisă în rechizitoriu a şi determinat instanţa de fond să respingă cererea sa de aplicare a prevederilor art. 320 indice 1 C. proc. pen.

În drept,

1. Faptele inculpatului D.V.I. care, - în perioada 2011 - 2012, a iniţiat, constituit şi sprijinit, împreună cu inculpatul P.l.D., grupul infracţional organizat la care ulterior au aderat inculpaţii P.O.P. şi C.l.A. (dar şi martorul P.S.F.), în vederea săvârşirii infracţiunii de trafic ilicit de droguri, cu caracter transnaţional, constând în procurarea, cumpărare, deţinerea, transportarea şi valorificarea, fără drept, a mai multor kilograme de rezină de cannabis, prin îngurgitare, din Maroc în Spania, după care, la îndemnul acestuia (sub forma trimiterii), cele aproximativ 2,5 - 2,6 kg rezină de cannabis au fost transportate de inculpatul C.l.A. în prezenţa inculpatului P.l.D. şi de inculpatul P.O.P. până în Italia, de unde drogurile au ajuns în România, unde au fost deţinute în vederea valorificării de către inculpatul P.l.D.,

- în aceeaşi perioadă, a mai reţinut câteva sute de grame de rezină de cannabis sub formă de tablete de ciocolată, droguri din care o part. e le-a oferit pentru valorificare cu preţul de 25 lei/gram inculpatului F.G.M.

- în perioada octombrie-noiembrie 2011, în timp ce s-a aflat în Spania şi Maroc, a procurat asemenea droguri pe care le-a consumat împreună cu inculpaţii P.l.D. şi P.O.P.; întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr 39/2003 cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi prevăzută de art.. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. (7) C. proc. pen.

Instanţa de fond a reţinut faţă de acest inculpat prevederile art. 320¹ C. proc. pen., fiind admisă prin încheierea din 21 decembrie 2012, cererea acestuia de aplicare a procedurii simplificate a recunoaşterii vinovăţiei, fiind îndeplinite cumulativ condiţiile formale şi de fond prevăzute pentru aplicabilitatea acestei proceduri.

Faptul că ulterior datei de 21 decembrie 2012, în cadrul cercetării judecătoreşti limitată în cauză la faptele inculpaţilor P.l.D. şi C.l.A. (după ce cauza privindu-l pe acesta a fost reunită la prezenta cauză], inculpatul D.V.l. a avut o poziţie parţial sinceră, în declaraţia din 20 februarie 2013, nu poate conduce la reevaluarea aplicabilităţii, în ceea ce-l priveşte, a procedurii prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen., astfel cum s-a solicitat de către acuzare, având în vedere că reaudierea acestuia (realizată în condiţiile art. 323 alin. (4) C. proc. pen.) a vizat exclusiv faptele pentru care inculpatul C.l.A. a fost trimis în judecată, nesinceritatea, caracterul contradictoriu ori prezentarea unei stări de fapt diferită de cea reţinută în acuzare în legătură cu acest ultim inculpat, nefiind în măsură să înfrângă declaraţia anterioară a inculpatului D.V.l. de recunoaştere a propriilor sale fapte.

2. Faptele inculpatului P.I.D. care:

- în perioada octombrie 2011 - iulie 2012, a constituit şi a sprijinit grupul infracţional organizat iniţiat de inculpatul D.V.l., la care ulterior au aderat inculpaţii P.O.P. şi C.l.A. (dar şi martorul Petricau Samuel Florin], în vederea săvârşirii infracţiunii de trafic ilicit de droguri, cu caracter transnaţional, constând în procurarea, cumpărare, deţinerea, transportarea şi valorificarea, fără drept, a mai multor kilograme de rezină de cannabis, prin îngurgitare, din Maroc în Spania, după care, la îndemnul inculpatului D.V.l., cele aproximativ 2,5 - 2,6 kg rezină de cannabis au fost transportate în prezenţa sa de inculpatul C.l.A. şi de inculpatul P.O.P. până în Italia, de unde drogurile au ajuns în România, unde au fost deţinute în vederea valorificării de către inculpatul P.l.D.,

- în perioada octombrie-noiembrie 2011, în timp ce s-a aflat în Spania şi Maroc, a consumat asemenea droguri împreună cu inculpaţii P.O.P. şi D.V.l., drogurile fiind procurate de către acesta din urmă;

Întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, prevăzut de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 16 din Legea nr 143/2000.

3. Faptele inculpatului P.O.P. care:

- în perioada octombrie - decembrie 2011, a aderat alături de inculpatul C.l.A. (dar şi martorul P.S.F.) la grupul infracţional organizat constituit şi sprijinit de inculpaţii D.V.l. şi P.l.D., în vederea săvârşirii infracţiunii de trafic ilicit de droguri, cu caracter transnaţional, constând în transportarea, fără drept, prin îngurgitare, a mai multor kilograme de rezină de cannabis, alături de ceilalţi membri ai grupului, din Maroc în Spania, acte materiale pentru care a primit suma de 3.500 lei şi 100 euro,

- în perioada octombrie-noiembrie 2011, în timp ce s-a aflat în Spania şi Maroc, a consumat asemenea droguri împreună cu inculpaţii P.l.D. şi D.V.l., drogurile fiind procurate de către acesta din urmă;

Întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 din Legea nr 39/2003 şi art. 3201 C. proc. pen., prevăzut de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. (7) C. proc. pen. şi prevăzută, de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. (7) C. proc. pen.,

În legătură cu acest inculpat, instanţa de fond a reţinut că apărătorul său ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptelor pentru care acesta a fost trimis în judecată, în sensul reţinerii prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr 39/2003 şi în sensul reţinerii art. 19 din Legea nr. 656/2002 pentru infracţiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

De asemenea, prin adresa D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea din 22 noiembrie 2012, s-a solicitat, date fiind denunţul şi declaraţia inculpatului P.O.P. din 22 noiembrie 2012 în Dosarul nr. ll8/D/P/2012 (privindu-l pe inculpatul C.I.A.), reţinerea în favoarea inculpatului P.O.P. a prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 faţă de încadrarea juridică dată faptelor pentru care acesta a fost trimis în judecată în Dosarul nr. 82/D/P/2012.

Din punct de vedere procedural, instanţa de fond a apreciat că reţinerea/înlăturarea cauzelor de reducere a pedepsei prevăzute de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 sau de art. 19 din Legea nr. 682/2002 nu impune aplicarea prevederilor art. 334 C. proc. pen. Noţiunea de „încadrare juridică" include norma de incriminare textul care reglementează ca infracţiune fapta, cu indicarea art. şi alin.ului], forma infracţiunii (tentativă, consumată, continuată, etc) şi forma participaţiei penale (autorat, instigator, etc). Cauzele de reducere a pedepsei, cum sunt cele expuse, exced noţiunii de încadrare juridică, astfel încât rezultatul analizei privitoare la reţinerea/înlăturarea acestora (pe care instanţa de fond a făcut-o în considerentele hotărârii] se regăseşte în soluţia pronunţată (procedura fiind similară cu cea privitoare la analiza incidenţei unor circumstanţe atenuante sau agravante generale).

S-a arătat că în privinţa inculpatului P.O.P., faţă de denunţul şi declaraţia acestuia din 22 noiembrie 2012 date în Dosarul nr. 118/D/P/2012, s-a impus reţinerea prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 nu şi reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 656/2002 pentru infracţiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Conform art. 9 alin. (2) din Legea nr 39/2003 persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la art. 7 alin. (1) sau (3) şi care, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Sunt îndeplinite faţă de inculpatul P.O.P. condiţiile aplicării art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, având în vedere că acest inculpat a formulat în Dosarul nr. 118/D/P/2012 denunţ la data de 22 noiembrie 2012, ulterior trimiterii sale în judecată în prezenta cauză, denunţ în care îl identifică pe coinculpatul C.I.A. ca fiind persoana cu apelativul „A.", persoană care a aderat alături de el şi de martorul P.S.F. la grupul infracţional organizat constituit şi sprijinit de inculpaţii D.V.I. şi P.I.D., inculpat care a participat şi el la procurarea şi transportul drogurilor pe ruta Maroc-Spania-Italia, inculpat care a fost trimis în judecată ca urmare a acestui denunţ pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a arătat că în schimb nu sunt îndeplinite condiţiile de aplicare a prevederilor art. 19 din Legea nr. 656/2002 pentru infracţiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Conform art. 19 din Legea nr. 656/2002, persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 și 2, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă sau facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Conform art. 19 din Legea nr. 656/2002, beneficiază de acest text de lege persoanele prevăzute de art. 2 lit. a) pct. 1 și 2 din aceeaşi lege.

Potrivit acestuia, martorul este persoana care se află în una dintre următoarele situaţii: 1. are calitatea de martor, potrivit C. proc. pen. şi prin declaraţiile sale furnizează informaţii şi date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracţiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni; 2. fără a avea o calitate procesuală în cauză, prin informaţii şi date cu caracter determinant contribuie la aflarea adevărului în cauze privind infracţiuni grave sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni ori la recuperarea acestora; în aceasta categorie este inclusă şi persoana care are calitatea de inculpat într-o altă cauză.

Ori în raport de faptele inculpatului C.I.A. în legătură cu care inculpatul P.O.P. a denunţat şi facilitat identificarea şi tragerea sa la răspundere penală, P.O.P. este coinculpat, neavând nici calitatea de martor potrivit C. proc. pen. (art. 2 lit. a) pct. 1) şi nefiind nici o persoană fără o calitate procesuală în cauză (art. 2 lit. a) pct 2), pentru a beneficia de cauza de reducere a pedepsei prevăzută de art. 19 din Legea nr. 656/2002.

Faptul că în ciţativul rechizitoriului emis faţă de inculpatul C.I.A. în Dosarul nr. 118/D/P/2012, inculpatul P.O.P. figurează ca martor, nu poate să-i atragă o astfel de calitate, cât timp cei doi, alături de ceilalţi inculpaţi, sunt participanţi ai aceloraşi fapte, pentru care în final toţi au fost trimişi în judecată, cu toţii fiind inculpaţi, cauza privindu-1 pe inculpatul C.I.A. fiind disjunsă prin rechizitoriul prin care inculpatul P.O.P. a fost trimis în judecată, rechizitoriu în care C.I.A. (cunoscut cu apelativul „A." la acel moment] figurează ca participant al aceloraşi infracţiuni prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

De altfel, indiferent că este cercetată în acelaşi dosar de urmărire penală sau în dosare diferite, ca urmare a disjungerii, o persoană nu poate avea concomitent calitatea de inculpat şi martor în acelaşi timp, cu privire la aceleaşi fapte, calitatea de martor, definită de art. 78 C. proc. pen., presupunând neimplicarea sa în activităţile în legătură cu care este audiat. De altfel, în faţa instanţei, dosarele în care cei doi au fost trimişi în judecată, alături de ceilalţi inculpaţi, s-au reunit, cu toţii având calitatea de inculpaţi.

Prin urmare, s-a arătat că instanţa de fond nu va da curs cererilor D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea şi inculpatului, prin apărător ales, de reţinere a prevederilor art. 19 din Legea nr, 656/2002 pentru infracţiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 pentru care inculpatul P.O.P. a fost trimis în judecată.

4. Faptele inculpatului F.G.M. care: - în perioada 2011 - 24 iulie 2012, în cadrul aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în mod repetat, a procurat, cumpărat şi deţinut mai multe sute de grame de rezină de cannabis, de la inculpatul D.V.I. şi P.I.D., droguri pe care le-a comercializat fie direct, fie prin intermediul inculpatului A.B.F., către diferite persoane, inclusiv colaboratorului şi a investigatorului autorizaţi în cauză, fiind prins în flagrant la data de 24 iulie 2012, imediat după ce a intrat în posesia sumei de 800 de euro de la inculpatul A.B.F., parte din banii proveniţi din valorificarea drogurilor de către acesta din urmă, investigatorului şi colaboratorului autorizaţi în cauză, iar o parte din drogurile astfel procurate, le-a reţinut pentru consum propriu, respectiv le-a consumat împreună cu alte persoane;

Întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

5. Faptele inculpatului A.B.F. care:

- în cursul anului 2012, în cadrul aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în mod repetat, a procurat, cumpărat şi deţinut mai multe sute de grame de rezină de cannabis, de la inculpatul F.G.M., droguri pe care le-a valorificat cu suma de 50 - 60 lei/gram, către diferite persoane, inclusiv colaboratorului şi investigatorului autorizaţi în cauză, activitate infracţională ce a fost epuizată la data de 24 iulie 2012, cu ocazia prinderii acestuia în flagrant, imediat după ce a valorificat colaboratorului şi investigatorului, autorizaţi în cauză, cantitatea de 257 grame rezină de cannabis, cu suma de 2 800 euro;

Întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

6. Faptele inculpatului S.I.R. care:

- în cursul anului 2012, în cadrul aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în mod repetat, a procurat, cumpărat şi deţinut mai multe zeci de grame de rezină de cannabis, de la inculpatul A.B.F., droguri din care fie le-a valorificat, fie a înlesnit valorificarea acestora şi fie le-a oferit persoanelor din anturajul său, fie le-a reţinut pentru consum propriu;

Întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

7. Faptele inculpatului T.B.A. care:

- În perioada 2011 - 2012, în cadrul aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în mod repetat, a procurat, cumpărat şi deţinut mai multe zeci de grame de rezină de cannabis, de la inculpatul F.G.M., droguri din care o parte le-a valorificat şi le-a oferit persoanelor din anturajul său, iar o parte le-a reţinut pentru consum propriu;

Întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

8. Faptele inculpatului C.I.A., care:

- în cursul lunii noiembrie 2011, a aderat alături de inculpatul P.O.P. şi martorul P.S.F., la grupul infracţional organizat, constituit şi sprijinit de inculpaţii D.V.I. şi P.I.D., în vederea săvârşirii infracţiunii de trafic ilicit de droguri, cu caracter transnaţional, constând în transportarea, fără drept, a mai multor kilograme de rezină de cannabis, prin îngurgitare, alături de ceilalţi membri ai grupului, din Maroc în Spania şi ulterior, din Spania în Italia, cu ajutorul unui autocar de transport persoane, acte materiale pentru care a primit efectiv suma de 300 euro, din suma totală de aproximativ 1.000 euro cuvenită;

Întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr 39/2003 şi prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

În cursul urmăririi penale, inculpaţii P.I.D., F.G.M., A.B.F. şi S.I.R. şi în cursul judecăţii inculpatul P.O.P., au formulat, în condiţiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, respectiv art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 denunţuri penale, prin care au facilitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a inculpaţilor, învinuiţilor şi făptuitorilor din cauză [filele 111, 163, 228 - 230 vol. I, filele 101 - 103 vol. II dosare de urmărire penală, filele 38-42 dosar instanţă), ceea ce a impus reţinerea dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, în sarcina acestora, în condiţiile expuse anterior. De asemenea, pentru argumentele expuse, s-a arătat că instanţa de fond nu a reţinut în favoarea inculpatului P.O.P., prevederile art. 19 din Legea nr. 656/2002 pentru infracţiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Instanţa de fond a reţinut faţă de inculpaţii D.V.I., P.O.P., F.G.M., A.B.F., S.I.R., T.B.A. şi prevederile art. 320¹ C. proc. pen., fiind admise, prin încheierea din 21 decembrie 2012, cererile acestora de aplicare a procedurii simplificate a recunoaşterii vinovăţiei, fiind îndeplinite cumulativ condiţiile formale şi de fond prevăzute pentru aplicabilitatea acestei proceduri.

Prin aceeaşi încheiere, s-a respins cererea inculpatului P.I.D. de aplicare a procedurii prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen.

Prin urmare, la stabilirea limitelor de pedepse aplicabile inculpaţilor, instanţa de fond a aplicat, după caz, în raport de încadrarea juridică şi cauzele de reducere a pedepselor reţinute fiecăruia, succesiv efectul cauzelor de reducere a pedepselor din legile speciale (prevăzute de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, prevăzute de art. 19 din Legea nr. 656/2002, prevăzute de art. 16 din Legea nr. 143/2000, după caz) şi cea prevăzută şi de art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

La stabilirea şi individualizarea sancţiunilor aplicate fiecărui inculpat, instanţa de fond a avut în vedere în primul rând perioada de timp în care inculpaţii au fost implicaţi în activitatea infracţională, complexitatea activităţilor desfăşurate de fiecare din aceştia, caracterul transnaţional al acestor activităţi în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii D.V.l., P.l.D., P.O.P. şi C.l.A., rolul fiecăruia în cadrul activităţilor infracţionale ce au format obiectul prezentei cauze (inculpatul D.V.l. a fost iniţiatorul întregii activităţi infracţionale, acesta împreună cu inculpatul P.l.D. au fost cei care au constituit, organizat şi finanţat gruparea, cei care i-au racolat pe inculpaţii P.O.P. şi C.l.A. şi pe martorul Petricău, inculpaţii P.O.P. şi C.l.A. au fost cei care au acceptat să transporte drogurile prin îngurgitare din Maroc în Spania şi apoi, după eliminare, din Spania în Italia, iar dintre ceilalţi inculpaţi, F.G.M. şi A.B.F. au fost cei care au avut roluri esenţiale în traficarea cannabisului în România), motivaţia intrării inculpaţilor în activitatea infracţională (prin vânzarea în acest mod a drogurilor, inculpaţii urmărind fie să-şi asigure drogurile necesare propriului lor consum ocazional, fie să-şi asigure o modalitate rapidă de obţinere a unor venituri importante], cantitatea drogurilor traficate, transportate prin îngurgitare, procurată, valorificată sau consumată de inculpaţi şi riscurile asumate de fiecare din aceştia.

Instanţa de fond a mai avut în vedere şi atitudinea procesuală a inculpaţilor, care, cu excepţia lui C.l.A., au recunoscut (parţial în cazul inculpatului P.l.D.) săvârşirea faptelor.

Instanţa de fond a mai avut în vedere şi circumstanţele personale ale fiecărui inculpat, inculpaţii A.B.F., F.G.M., P.l.D., S.I.R. şi T.B.A. nefiind cunoscuţi cu antecedente penale.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul D.V.l., acesta este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 81 - 82 C. pen., prin sentinţa penală nr. 79 din 05 aprilie 2011, pronunţată de Judecătoria Salonta în Dosarul nr. 1345/883/2009, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 835/R din 14 octombrie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. 1345/833/2009, pentru comiterea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 178 alin. (1) şi (2) C. pen. şi art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen., fapte pentru care acesta a fost trimis în judecată în prezenta cauză fiind săvârşite în termenul de încercare al acestei hotărâri.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.O.P., acesta nu era cunoscut cu antecedente penale la data comiterii faptelor pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză, lipsind la acel moment o condamnare definitivă. Totuşi, instanţa de fond a reţinut că acesta a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 861- 862 C. pen., pe durata unui termen de încercare de 5 ani, prin sentinţa penală nr. 289/P/14 decembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Bihor în Dosarul nr. 6500/111/2011, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 decembrie 2011, pentru comiterea unor infracţiuni de acelaşi gen, respectiv pentru art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, infracţiuni comise în forma concursului real cu cele reţinute în sarcina sa în prezenta cauză.

Având în vedere toate aceste elemente, instanţa de fond a hotărât după cum s-a individualizat expres în dispozitivul sentinţei penale nr. 91 din 30 aprilie 2013 a Tribunalului Bihor.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Oradea şi inculpaţii D.V.I., F.G.M., A.B.F., P.O.P., P.I.D., şi T.B.A. criticând-o ca nelegală şi netemeinică.

Parchetul a criticat hotărârea sub aspectul greşitei individualizări judiciare a pedepselor aplicate inculpaţilor din cauză, greşita reţinere a prevederilor art. 74 lit. a) C. pen. în favoarea inculpatului C.I.A. şi greşita respingere a cererii de prelevare de probe biologice conform Legii nr. 76/2008.

În motivare sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor s-a arătat că acestea sunt prea mici raportat la natura şi amploarea faptelor şi numărul mare de participanţi, astfel că se impune majorarea acestora. Cu privire la reţinerea prevederilor art. 74 lit. a) C. pen. în favoarea inculpatului C.I.A. s-a arătat că numai simpla conduită bună constând în faptul că nu are antecedente penale nu poate fi valorificată ca circumstanţă atenuantă ci trebuie avută în vedere atât complexitatea cauzei cât şi atitudinea inculpatului după săvârşirea faptei, inculpatul sustrăgându-se de la urmărirea penală şi judecarea cauzei. Referitor la cererea de respingere a prelevării de probe biologice de la inculpaţi s-a arătat că conform Legii nr. 76/2008 atunci când se săvârşesc anumite infracţiuni cuprinse în Anexa 1 la actul normativ şi pentru care inculpaţii sunt condamnaţi trebuie să se preleveze probe biologice de Ia aceştia în acest sens fiind şi practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Inculpatul D.V.I. a solicitat desfiinţarea hotărârii atacate şi, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prevăzută de art. 8 din aceeaşi lege. S-a arătat că art. 7 din Legea nr. 39/2003 se reţine doar atunci când există o structură organizată cu atribuţii şi ierarhie clare, cu o continuitate în timp, în speţă nefiind realizate condiţiile cerute de art. 2 din lege.

S-a solicitat reţinerea prevederilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen. în favoarea inculpatului cu consecinţa reducerii pedepsei faţă de împrejurarea că este încadrat în muncă, şi-a întemeiat o familie şi s-a prezentat la toate termenele de judecată. De asemenea, s-a solicitat în temeiul art. 140 C. proc. pen. a se constata că a încetat de drept liberarea pe cauţiune, arătând că faţă de măsura încetării de drept a stării de liberare provizorie pe cauţiune nu s-a exercitat apel, iar în subsidiar, modificarea limitei teritoriale în sensul de a se dispune de către instanţă interzicerea părăsirii teritoriului României.

Inculpatul F.G.M. a criticat hotărârea sub aspectul greşitei individualizări judiciare a pedepsei, arătând că pedeapsa aplicată este prea aspră ca şi cuantum şi modalitate de executare. Astfel, a solicitat reţinerea prevederilor art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. cu consecinţa reducerii pedepsei şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen.

Inculpatul A.B.F. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate şi reţinerea prevederilor art. 74 lit. a) şi c) C. pen. cu consecinţa reducerii pedepsei şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen.

În motivare s-a arătat că inculpatul provine dintr-o familie organizată, este student, a recunoscut şi regretă săvârşirea faptelor.

Inculpatul P.I.O. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate şi în baza art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice a faptelor prin reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 având în vedere că în Dosarul nr. 118/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea în urma denunţului formulat de inculpat a fost identificat şi tras la răspundere penală inculpatul C.I.A.. A solicitat şi schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prevăzută de art. 7 din aceeaşi lege pentru considerentele arătate de apărătorul ales al inculpatului D.V.I. Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei inculpatul a solicitat aplicarea pedepsei în condiţiile art. 86¹ C. pen. sau art. 81 din acelaşi cod faţă de împrejurarea că anterior a fost angajat şi a făcut o impresie bună în cadrul colectivului de muncă, conduită pe care o păstrează şi în prezent, iar perioada de arest preventiv l-a determinat să conştientizeze gravitatea faptelor, în prezent fiind student la Facultatea de Geografie.

Inculpatul P.I.D. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate şi schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în cea prevăzută de art. 8 din aceeaşi lege. A arătat că a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., cerere care i-a fost respinsă deşi nu există contrarietate între declaraţiile date şi probaţiunea administrată. S-a mai arătat că inculpatul a fost arestat preventiv 9 luni şi în prezent este angajat. Sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei, inculpatul a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 86¹ C. pen. sau art. 81 din acelaşi Cod.

Inculpatul T.B.A. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate, reducerea pedepsei aplicate şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen.

Examinând hotărârea atacată pe baza actelor şi lucrărilor dosarului, a motivelor invocate şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 371 alin. (2) şi art. 378 C. proc. pen., sau constatat următoarele:

Curtea de Apel constată că prima instanţă a reţinut, în mod corect, situaţia de fapt şi a stabilit vinovăţia inculpaţilor pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate la urmărirea penală, dând faptelor comise de aceştia încadrarea juridică corespunzătoare.

Inculpaţii D.V.I., P.O.P., F.G.M., A.B.F., S.I.R., T.B.A. cu excepţia inculpatului P.I.D. în faţa instanţei de fond au recunoscut săvârşirea faptelor şi au solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., cerere admisă de instanţă.

Cu privire la solicitarea inculpatului P.I.D. de aplicare a dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. în apel, curtea reţine următoarele:

Pentru a se putea face aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. este necesar ca inculpatul să recunoască necondiţionat întreaga stare de fapt aşa cum este descrisă în actul de sesizare şi să solicite judecarea sa în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Or, în speţă, inculpatul în declaraţia dată în faţa instanţei nu a recunoscut starea de fapt aşa cum aceasta a fost descrisă în rechizitoriu, negând aspecte esenţiale, punând în discuţie, însăşi acuzaţia ce i-a fost adusă, nefiind îndeplinite condiţiile de aplicare a procedurii simplificate astfel că respingerea cererii inculpatului şi judecarea acestuia conform procedurii de drept comun de către instanţa de fond este corectă.

Referitor la cererea privind schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în cea prevăzută în art. 8 din aceeaşi lege, curtea constată:

Conform art. 2 din Legea nr. 39/2003 prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Din analiza textului menţionat mai sus, este necesar ca grupul să fie format din trei sau mai multe persoane şi să funcţioneze pe o anumită perioadă de timp şi în mod coordonat, în cadrul grupului să existe o subordonare ierarhică prestabilită, o ierarhizare în rândul membrilor grupului, respectiv rolul fiecărui membru în comiterea infracţiunii să fie cunoscut.

Potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 39/2003, iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este potrivit prezentei legi un grup organizat, se pedepseşte după caz potrivit art. 167 sau art. 323 C. pen.

Aşadar, se observă că ambele texte de lege incriminează cu mici deosebiri, ca infracţiuni distincte fapte asemănătoare şi care pun în discuţie însăşi definiţia infracţiunii de constituire a grupului infracţional, respectiv întinderea câmpului de aplicare a dispoziţiilor legale care o sancţionează.

Ambele infracţiuni vizează forme de asociere, iar dacă în privinţa grupului infracţional organizat există definiţia legală în cuprinsul art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, în ceea ce priveşte noţiunea de asociere regăsită în conţinutul art. 323 C. pen. raportat la art. 8 din Legea nr. 39/2003 nefiind definită în Codul penal, doctrina a stabilit înţelesul acestuia.

Potrivit unor definiţii din doctrină, prin „asociere" se înţelege o structură organică, o repartizare a atribuţiilor între membrii grupării, un program de activitate în care trebuie să intre săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni, asocierea fiind o pluralitate constituită de făptuitori.

Curtea apreciază că din probele administrate în cauză care dovedesc starea de fapt reţinută prin actul de inculpare rezultă în mod evident că activitatea inculpaţilor a fost organizată într-un grup bine coordonat, cu roluri prestabilite care a acţionat o perioadă de timp, activitatea fiind întreruptă prin depistarea lor de către organele de poliţie şi evident în scopul de a obţine foloase materiale concretizate în sume mari de bani care urmau să le parvină din această activitate, astfel că în cauză nu poate fi vorba în niciun caz de infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003. Condiţiile necesare pentru a fi în prezenţa grupului sunt dovedite în cauză, grupul fiind organizat în vederea săvârşirii infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, acesta având un caracter transnaţional. De altfel modul şi scopul pentru care au iniţiat şi constituit grupul infracţional organizat rezultă din declaraţiile inculpaţilor D.V.I. şi P.I.D. care se coroborează cu declaraţiile inculpatului P.O.P. care a aderat la grupul infracţional şi a martorului P.S.F. care a fost racolat pentru a transporta, în schimbul unor sume de bani casete de canabis, prin îngurgitare, din Maroc, scop care nu a mai fost atins de martorul P.S.F. întrucât a fost ridicat de organele de poliţie în momentul în care s-a prezentat însoţit de cei doi inculpaţi D.V.I. şi P.I.D. la Serviciul de Paşapoarte Bihor.

Referitor la criticile de netemeinicie aduse hotărârii de parchet şi inculpaţi, Curtea apreciază că instanţa de fond a făcut o corectă individualizare a răspunderii penale a inculpaţilor respectând dispoziţiile art. 72 C. pen.

Faţă de întreaga situaţie de fapt, având în vedere pericolul social ridicat al faptelor comise, participarea efectivă în organizarea şi iniţierea grupului, contribuţia efectivă a fiecărui inculpat la activitatea infracţională, cantitatea mare de droguri ce a făcut obiectul traficării nu se pot reţine circumstanţele atenuante invocate de inculpaţi.

Având în vedere dispoziţiile art. 52 C. pen., precum şi cele prevăzute de art. 72 C. pen., scopul preventiv educativ al pedepsei nu se poate realiza faţă de inculpaţi decât în cuantumul şi modalitatea de executare stabilite pentru fiecare, astfel că nu se impune reţinerea prevederilor art. 74 C. pen. aşa cum au solicitat inculpaţii şi nici majorarea pedepselor cum a solicitat parchetul.

Lipsa antecedentelor penale şi poziţia sinceră a inculpaţilor a fost valorificată în cauză de către instanţa de fond. Astfel, faţă de atitudinea de recunoaştere a faptelor inculpaţilor li s-au aplicat dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., nefiind posibilă să se dea o dublă eficienţă juridică aceleiaşi împrejurări de fapt. în ce priveşte lipsa antecedentelor penale, acestea nu constituie un merit al inculpaţilor, ci reprezintă o situaţie normală firească, iar în lipsa altor elemente de individualizare acestea nu pot conduce la reţinerea prevederilor art. 74 lit. a) C. pen.

În ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, curtea apreciază ca fiind just individualizată executarea în regim de detenţie a pedepsei aplicate inculpaţilor P.I.D. şi P.O.P. fiind de natură să asigure scopul preventiv educativ al acesteia, în raport de modul şi împrejurările în care inculpaţii au comis infracţiunile şi modul organizat în care au acţionat inculpaţii, respectiv după un plan bine stabilit, profilul socio-moral al acestora.

De asemenea, în ce-i priveşte pe inculpaţii F.G.M. şi A.B.F., curtea apreciază că solicitarea acestora de aplicare a dispoziţiilor art. 81 C. pen. nu ar satisface exigenţele art. 52 C. pen., faptele comise de inculpaţi fiind infracţiuni de pericol, prin urmările socialmente periculoase ale faptelor aducându-s.e atingere sănătăţii publice.

Prin urmare, se constată că pedepsele astfel cum au fost aplicate de instanţa de fond respectă principiul proporţionalităţii, respectiv pedepsele aplicate inculpaţilor şi modalitatea de executare a faptelor, faţă de limitele de pedeapsă prevăzute de lege sunt adecvate situaţiei de fapt şi scopului urmărit de legea penală.

Referitor la solicitarea inculpatului P.I.O. de reţinere a prevederilor art. 19 din Legea nr. 656/2002, curtea constată că în mod corect nu s-a făcut aplicarea acestui text de lege, nefiind îndeplinite condiţiile de aplicare a acestuia raportat la împrejurarea că în raport de faptele inculpatului C.I.A. în legătură cu care inculpatul P.O.P. a denunţat şi facilitat identificarea şi tragerea sa la răspundere penală, inculpatul P. este coinculpat, neavând calitatea de martor (art. 2 lit. a) pct. 1) şi nefiind nicio persoană fără calitate procesuală în cauză (art. 2 lit. a) pct. 2).

În mod corect s-a reţinut că o persoană nu poate avea concomitent calitatea de inculpat şi martor în acelaşi timp cu privire la aceleaşi fapte indiferent că este cercetată în acelaşi dosar de urmărire penală sau în dosare diferite ca urmare a disjungerii, dosare care în faţa instanţei s-au reunit, toţi având calitatea de inculpaţi.

În ce priveşte critica parchetului privind greşita neaplicare a prevederilor art. 7 din Legea nr. 76/2008, curtea constată:

Aşa cum rezultă din interpretarea întregului act normativ, se constată că pentru prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii nu prezintă relevanţă juridică modalitatea de executare a pedepsei. Legea nr. 76/2008 nu restrânge sfera de aplicare a dispoziţiei de prelevare de probe biologice la persoanele condamnate la pedeapsa închisorii cu executare în regim privativ de libertate. într-adevăr în alin. (2) al art. 7 din lege se reglementează o procedură de recoltare care are loc la momentul eliberării din penitenciar, dar aceasta nu înseamnă că în cazul condamnaţilor la pedeapsa închisorii fără executare efectivă norma care cuprinde dispoziţia de prelevare îşi pierde aplicabilitatea.

Prin urmare, Curtea a constatat că soluţia instanţei de fond este nelegală sub aspectul neaplicării art. 7 din Legea nr. 76/2008 în ceea ce priveşte pe inculpaţii din cauză, motiv pentru care apelul declarat de parchet a fost admis sub acest aspect.

Cu privire la cererea formulată de inculpatul D.V.I. prin apărătorul ales de a se constata încetată de drept starea de libertate provizorie pe cauţiune, Curtea constată că în cauză instanţa de fond a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 160⁵ alin. (6) C. proc. pen.

Chiar dacă această dispoziţie a instanţei nu a făcut obiectul apelurilor exercitate în cauză, ea rămâne definitivă la data la care hotărârea care o cuprinde rămâne definitivă.

De asemenea, Curtea apreciază că faţă de gravitatea faptelor pentru care este cercetat inculpatul şi având în vedere şi necesitatea ca procesul penal să se desfăşoare în bune condiţii nu se impune modificarea obligaţiilor instituite faţă de inculpat în ce priveşte limita teritorială fixată de instanţă, astfel că această cerere este neîntemeiată, motiv pentru care nu se poate da curs solicitării formulate.

Faţă de toate cele arătate mai sus,, Curtea de Apel Oradea, Deciziei penale nr. 118/A din 24 octombrie 2013 a dispus:

A admis apelul declarat de D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Oradea împotriva sentinţei penale nr. 91 din 30 aprilie 2013 pronunţată de Tribunalul Bihor, pe care a desfiinţat-o în sensul că:

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 a dispus la rămânerea definitivă a hotărârii prelevarea probelor biologice de la inculpaţii D.V.I., P.I.D., P.O.P., F.G.M., A.B.F., S.I.R., T.B.A. şi C.I.A. în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins ca nefondate apelurile penale declarate de inculpaţii D.V.I., F.G.M., A.B.F., P.O.P., P.I.D., T.B.A. împotriva aceleiaşi sentinţe.

A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

Împotriva acestei decizii pronunţate la 24 octombrie 2013, în termen legal s-au exercitat recursuri de către inculpaţii D.V.I., A.B.F., P.O.P. şi P.I.D.

Inculpatul D.V.I. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, dar şi achitarea pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. S-a arătat că art. 7 din Legea nr. 39/2003 se reţine doar atunci când există o structură organizată cu atribuţii şi ierarhie clare, cu o continuitate în timp, în speţă nefiind realizate condiţiile cerute de art. 2 din lege.

Consecinţa finală a solicitărilor constă în reducerea pedepsei, faţă de împrejurarea că este încadrat în muncă, şi-a întemeiat o familie şi s-a prezentat la toate termenele de judecată, aplicarea unei pedepse neprivative de libertate.

Inculpatul A.B.F. a solicitat admiterea recursului şi reţinerea prevederilor art. 5 din Noul C. pen. cu consecinţa reducerii pedepsei.

În motivare s-a arătat că inculpatul provine dintr-o. familie organizată, este student, a recunoscut şi regretă săvârşirea faptelor.

Inculpatul P.I.O. a solicitat reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 având în vedere că în Dosarul nr. 118/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea în urma denunţului formulat de inculpat a fost identificat şi tras la răspundere penală inculpatul C.I.A.

S-a solicitat reţinerea dispoziţiilor art. art. 5 Nou C. pen.

Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei inculpatul a solicitat aplicarea pedepsei în condiţiile art. 86¹ C. pen. faţă de împrejurarea că anterior a fost angajat şi a făcut o impresie bună în cadrul colectivului de muncă, conduită pe care o păstrează şi în prezent, iar perioada de arest preventiv l-a determinat să conştientizeze gravitatea faptelor, în prezent fiind student la Facultatea de Geografie.

Inculpatul P.I.D. a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., cerere care i-a fost respinsă de instanţele inferioare deşi nu există contrarietate între declaraţiile date şi probaţiunea administrată. S-a mai arătat că inculpatul a fost arestat preventiv 9 luni şi în prezent este angajat. Sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei, inculpatul a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 86¹ C. pen. sau art. 81 din acelaşi Cod.

S-a solicitat reţinerea dispoziţiile art. art. 5 Nou C. pen.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

În contextul în care hotărârea atacată, respectiv decizia penală nr. 118/A din 24 octombrie 2013 a Curţii de Apel Oradea a fost pronunţată după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, care cantonează controlul judiciar realizat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe calea recursului ordinar la sfera chestiunilor de drept, instanţa de recurs îşi va circumscrie abordarea juridică pozitivă pentru inculpaţii recurenţi la incidenţa art. 5 din Noul C. pen.

În alt plan, al criticilor ce nu pot fi abordate pozitiv pentru inculpaţi, referitor la cererea inculpatul D.V.I. de achitare pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, este de reţinut lipsa de incidenţă a vreunui caz de casare, în vigoare şi cu aplicabilitate concretă, care să poată reclama recurgerea la o astfel de soluţie fără a face abstracţie de contextul factual.

Conform art. 2 din Legea nr. 39/2003 prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Din analiza textului menţionat mai sus, este necesar ca grupul să fie format din trei sau mai multe persoane şi să funcţioneze pe o anumită perioadă de timp şi în mod coordonat, în cadrul grupului să existe o subordonare ierarhică prestabilită, o ierarhizare în rândul membrilor grupului, respectiv rolul fiecărui membru în comiterea infracţiunii să fie cunoscut.

Cu deplin temei, Curtea de Apel a certificat că din probele administrate în cauză, care dovedesc starea de fapt reţinută prin actul de inculpare, rezultă în mod evident că activitatea inculpaţilor a fost organizată într-un grup bine coordonat, cu roluri prestabilite care a acţionat o perioadă de timp, activitatea fiind întreruptă prin depistarea lor de către organele de poliţie şi evident în scopul de a obţine foloase materiale concretizate în sume mari de bani care urmau să le parvină din această activitate.

Condiţiile necesare pentru a fi în prezenţa grupului sunt dovedite în cauză, grupul fiind organizat în vederea săvârşirii infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, acesta având un caracter transnaţional.

De asemenea, cu privire la solicitarea inculpatului recurent P.I.D. de aplicare a dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., sunt de reţinut următoarele:

Pentru a se putea face aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. este necesar ca inculpatul să recunoască necondiţionat întreaga stare de fapt aşa cum este descrisă în actul de sesizare şi să solicite judecarea sa în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

În speţă, inculpatul în declaraţia dată nu a recunoscut starea de fapt aşa cum aceasta a fost descrisă în rechizitoriu, negând aspecte esenţiale, punând în discuţie însăşi acuzaţia ce i-a fost adusă, nefiind îndeplinite condiţiile de aplicare a procedurii simplificate, astfel că respingerea cererii inculpatului şi judecarea acestuia conform procedurii de drept comun de către instanţa de fond a fost corectă.

În fine, referitor la solicitarea inculpatului recurent P.I.O. de reţinere a prevederilor art. 19 din Legea nr. 656/2002, se constată că în mod corect nu s-a făcut aplicarea acestui text de lege, nefiind îndeplinite condiţiile de aplicare a acestuia raportat la împrejurarea că în raport de faptele inculpatului C.I.A. în legătură cu care inculpatul P.O.P. a denunţat şi facilitat identificarea şi tragerea sa la răspundere penală, inculpatul P. este coinculpat, neavând calitatea de martor (art. 2 lit. a) pct. 1) şi nefiind nicio persoană fără calitate procesuală în cauză (art. 2 lit. a) pct. 2].

Dezvoltarea juridică propusă de către instanţele ierarhic inferioare pe acest palier sunt demne de remarcat şi de reţinut şi în recurs.

Aşadar, se observă că singurele texte de lege raportat la care s-au invocat incidenţa şi sunt în acelaşi timp de reţinut, vizează art. 5 din Noul C. pen., în funcţie de împrejurarea că infracţiunile sunt sancţionate, în funcţie de prevederile noului C. pen., cu pedepse în limite mai mici, solicitându-se astfel în recurs aplicarea unor pedepse mai reduse inculpaţilor, cu o modalitate de executare neprivativă de libertate.

Prealabil, în rândurile anterioare, s-a explicitat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă abilitată în a trata exclusiv chestiunile de drept aduse în discuţie în recurs, a constatat lipsa de incidenţă a vreunui caz de casare de la art. 385⁹ C.proc.pen, instanţa de recurs fiind însă investită şi în acelaşi timp obligată în a realiza o analiză a speţei şi din perspectiva regulii constituţionale a „aplicării legii penale mai favorabile" -art. 5 actual C. pen.

În situaţia în care după comiterea faptei de către inculpat intră în vigoare o altă lege care incriminează aceeaşi faptă dar modifică tratamentul sancţionator, de principiu legislaţiile penale moderne, în carul cărora se înscrie şi cea românească, admit aplicarea legii care îi este mai favorabilă inculpatului.

Din această perspectivă, realizând o corespondenţă de încadrare juridică, în sensul incidenţei art. 367 alin. (1) vizând „constituirea unui grup infracţional organizat" din actualul C. pen., dar şi de menţinere a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu trimitere şi la dispoziţiile art. 374-396 C. proc. pen. sau art. 36 alin. (1) C. pen. unde este cazul (atât pentru acurateţe juridică cât şi pentru a putea vorbi de texte de lege ce efectiv sunt, la momentul pronunţării deciziei din recurs, formal în vigoare], se poate observa că pentru fiecare din respectivele infracţiuni sunt prevăzute în legea penală nouă limite ale pedepsei închisorii în cuantum mai redus.

O astfel de discrepanţă dă naştere la un proces de individualizare a pedepsei în recurs, grefat tocmai pe incidenţa art. 5 C. pen. în speţă, în cuprinsul căruia criteriul formulei de stabilire a duratei pedepsei închisorii avut în vedere în toată complexitatea sa de către instanţa de fond (însuşit şi în apel] este extrem de important.

Observând orientarea instanţelor ierarhic inferioare, în funcţie de forma juridică de comitere a infracţiunilor, instanţa de recurs preia concepţia, şi raportat la noile limite de pedeapsă micşorate, va cuantifica sancţiunile, astfel:

Pentru D.V.I., în urma operaţiunii de descontopire a pedepsei rezultante de 5 ani şi 4 luni închisoare ce i-a fost aplicată, alături de pedeapsa complementară, în acelaşi timp cu menţinerea dispoziţiilor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei rezultante de 2 ani aplicată prin sentinţa penală nr. 79/2011 a Judecătoriei Salonta, modificată şi definitivă prin Decizia penală nr. 835/R din 14 octombrie 2011 a Curţii de Apel Oradea, potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012:

- reduce pedeapsa principală de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. la 8 luni închisoare;

- reduce pedeapsa principală de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 la 1 an şi 6 luni închisoare;

- reduce pedeapsa principală de 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 la 2 luni închisoare.

Operând instituţia juridică prev. de art. 83 C. pen. precum şi concursul real de infracţiuni, cu regimul sancţionator aferent mai favorabil prevăzut de această dată de legea penală veche, instanţa de recurs va individualiza pedeapsa închisorii principale rezultante la 3 ani şi 6 luni închisoare, la care se va adăuga pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.

Cum legea penală nouă nu modifică dispoziţiile legale incidente şi aplicabile inculpaţilor spre o singură direcţie a politicii penale, în sensul relaxării sistemului sancţionator, instanţa de judecată împărtăşeşte concepţia că, în aceste cazuri algoritmul de determinare a legii penale mai favorabile este mai complex, admiţându-se posibilitatea combinării unor dispoziţii mai favorabile cuprinse în legi diferite, atunci când acestea privesc instituţii susceptibile de a fi aplicate autonom (ex. concursul de infracţiuni, infracţiunea continuată).

Pentru inculpatul P.I.D., în urma operaţiunii de descontopire a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare ce i-a fost aplicată, alături de pedeapsa complementară:

- reduce pedeapsa principală de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (5) C. pen. la 1 an închisoare; reduce pedeapsa principală de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi art. 16 din aceeaşi lege la 2 ani închisoare;

- reduce pedeapsa principală de 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi art. 16 din aceeaşi lege la 2 luni închisoare.

Operând instituţia juridică autonomă a concursului real de infracţiuni, cu regimul sancţionator aferent mai favorabil prevăzut de legea penală veche, instanţa de recurs va individualiza pedeapsa închisorii principale rezultante de 2 ani închisoare, la care se va adăuga pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.

Pentru inculpatul P.O.P., în urma operaţiunii de descontopire a pedepsei rezultante de 2 ani şi 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată, alături de pedeapsa complementară, în acelaşi timp cu menţinerea dispoziţiilor de anulare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani aplicată prin sentinţa penală nr. 289/2011 a Tribunalului Bihor, definitivă prin neapelare, potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012:

- reduce pedeapsa principală de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (5) C. pen. la 9 luni închisoare;

- reduce pedeapsa principală de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 la 1 an şi 6 luni închisoare;

- reduce pedeapsa principală de 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 la 2 luni închisoare.

Operând instituţia juridică prev. de art. 85 C. pen., în urma descontopirii pedepsei rezultante de 2 ani aplicată prin sentinţa penală nr. 289/P/2011 a Tribunalului Bihor, definitivă prin neapelare, precum şi cea autonomă a concursului real între toate infracţiunile, cu regimul sancţionator aferent mai favorabil prevăzut de legea penală veche, instanţa de recurs va individualiza pedeapsa închisorii principale rezutante la 2 ani închisoare, la care se va adăuga pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În ceea ce priveşte situaţia inculpatului A.B.F., nefiind cazul unei pedepse rezultante, se va reduce pedeapsa principală de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi art. 16 din aceeaşi lege la 10 luni închisoare, la care se va adăuga pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art 66 alin. (1) lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepselor, evident că spaţiul juridic de reducere a sancţiunilor, mai sus explicitat, dat de intervenţia unei legi penale noi ce, în mare, a relaxat sistemul sancţionator, nu reclamă intervenţii şi pe acest palier juridic, formulele de executare propuse de instanţele ierarhic inferioare, în sensul executării efective a pedepselor rezultante pentru inculpaţi, excepţie făcând A.B.F. căruia îi sunt aplicabile în continuare dispoziţiile vizând suspendarea sub supraveghere (fiind de stabilit însă un nou termen de încercare redus la 3 ani şi 10 luni], fiind de menţinut.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de inculpaţii D.V.I., P.I.D., P.O.P. şi A.B.F. împotriva Deciziei penale nr. 118/A din data de 24 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează în parte decizia penală atacată şi în parte sentinţa penală nr. 91 din data de 30 aprilie 2013 a Tribunalului Bihor şi rejudecând:

1. Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă de 5 ani şi 4 luni închisoare aplicată inculpatului D.V.I. şi pedeapsa complementară de 2 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. anterior în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

Menţine dispoziţia de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 79/2011 a Judecătoriei Salonta, modificată şi definitivă prin Decizia penală nr. 835/R din 14 octombrie 2011 a Curţii de Apel Oradea.

- Reduce pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare aplicată inculpatului D.V.I. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 5 C. pen. şi cu aplicarea art. 374 alin. (4) - art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.

- Reduce pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 aşa cum a fost modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 5 C. pen. şi cu aplicarea art. 374 alin. (4) - art. 396 alin. (1) C. proc. pen. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.

- Reduce pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 5 C. pen. şi cu aplicarea art. 374 alin. (4) - art. 396 (10] C. proc. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În temeiul art. 83 C. pen. anterior revocă suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 79/2011 a Judecătoriei Salonta, modificată şi definitivă prin Decizia penală nr. 835/R din 14 octombrie 2011 a Curţii de Apel Oradea, pedeapsă ce urmează a fi executată alături de fiecare dintre pedepsele aplicate din prezenta decizie, rezultând pedepsele de 2 ani şi 8 luni închisoare, de 3 ani şi 6 luni închisoare şi respectiv de 2 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - art 34 lit. b) - art. 35 C. pen. anterior inculpatul D.V.l. va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

Dispune aplicarea art. 65 - art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

2. Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară de 2 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. anterior aplicate inculpatului P.l.D. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

- Reduce pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (5) C. pen. şi cu reţinerea art. 5 C. pen. cu reţinerea art. 5 C. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.

- Reduce pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 aşa cum a fost modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012 şi art. 16 din aceeaşi lege cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen. şi cu referire la art. 5 C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.

- Reduce pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012, cu art. 36 alin. (1) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi cu referire la art. 5 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) - art. 35 C. pen. anterior inculpatul P.I.D. va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

Dispune aplicarea art. 65 - art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

3. Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară de 2 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. anterior aplicată inculpatului P.O.P. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, menţinând dispoziţiile de anulare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 5 ani conform art. 862 C. pen., la care a fost condamnat inculpatul P.O.P. prin sentinţa penală nr. 289/P/2011 a Tribunalului Bihor, definitivă prin neapelare la data de 27 decembrie 2011.

- Reduce pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului P.O.P. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (5) C. pen. cu referire la art. 5 C. pen. şi cu aplicarea art. 374 alin. (4) - art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la pedeapsa de 9 luni închisoare.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.

- Reduce pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 aşa cum a fost modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012 cu referire la art. 5 C. pen. şi cu aplicarea art. 374 alin. (4) - art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.

- Reduce pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 aşa cum a fost modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012 cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 5 C. pen. şi cu aplicarea art. 374 alin. (4) - art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 865 raportat la art. 85 C. pen. anterior dispune anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 5 ani conform art. 862 C. pen., la care a fost condamnat inculpatul P.O.P. prin sentinţa penală nr. 289/P/2011 a Tribunalului Bihor, definitivă prin neapelare la data de 27 decembrie 2011.

- Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 289/P/2011 a Tribunalului Bihor, în pedepsele componente:

- 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 2 ani, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 76 lit. c) C. pen. şi art. 74 C. pen.

- 6 luni închisoare, în baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 76 lit. e) C. pen. şi art. 74 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) - art. 35 C. pen. anterior inculpatul P.O.P. va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

Dispune aplicarea art. 65 - art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

4. Reduce pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului A.B.F. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 aşa cum a fost modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012 cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000, cu referire la art. 5 C. pen. şi cu aplicarea art. 374 alin. (40 -art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la pedeapsa de 10 luni închisoare.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an.

Dispune aplicarea art. 65 - art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

Menţine .modalitatea de executare a pedepsei stabilite pentru inculpatul A.B.F. prin sentinţa penală nr. 9l/P din 30 aprilie 2013 a Tribunalului Bihor, respectiv suspendarea sub supraveghere, stabilind un termen de încercare de 3 ani şi 10 luni.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii D.V.I., P.I.D. şi P.O.P., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 100 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A.B.F., în sumă de" 300 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 29 aprilie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 1464/2014. Penal. Infracţiuni de evaziune...		ICCJ. Decizia nr. 147/2014. Penal. Rejudecarea după extrădare... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 146/2014. Penal ICCJ. Decizia nr. 1464/2014. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Recurs ICCJ. Decizia nr. 147/2014. Penal. Rejudecarea după extrădare (art.522 ind.1 C.p.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 148/2014. Penal. Alte cereri privind judecata în fond. Apel