ICCJ. Decizia nr. 1561/2014. SECŢIA PENALĂ. Omorul calificat (art. 175 C.p.). Recurs

Decizii penale ICCJ 2014

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1561/2014

Dosar nr. 4443/104/2012

Şedinţa publică din 7 mai 2014

Asupra recursurilor de faţă:

În baza actelor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 163 din 26 septembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Olt, în Dosarul nr. 4443/104/2012, în baza art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) şi (2) C. pen., cu alic art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. şi cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) rap. la art. 76 alin. (2) C. pen., a fost condamnat pe inculpatul G.P. (cetăţean român, studii 5 clase, fără ocupaţie, căsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, fără antecedente penale) la 3 ani închisoare - pedeapsă principală şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. pen., şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani - pedeapsă complementară; în baza art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. pen., şi cu aplic. art. 74 lit. a) şi c) C. pen. rap. la art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 10 luni închisoare; în baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului G.P. pedeapsa ce mai grea, de 3 ani închisoare - pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1). lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pedeapsă complementară; în baza art. 71 C. pen., pe durata executării pedepsei, i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.; în baza art. 86¹ şi 86² C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 6 ani, din care 3 ani pedeapsă şi 3 ani interval de timp stabilit de instanţă; în baza art. 86³ C. pen., pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpatul să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt, unde: va anunţa, în prealabil, orice schimbare de domiciliu reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; va comunica şi justifica schimbarea locului de muncă; va comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existentă; în baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata executării pedepsei sub supraveghere, s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii; s-au pus în vedere inculpatului dispoz art. 86⁴ C. pen., rap: la art. 83 şi 84 C. pen.; în baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsă reţinerea de o zi, respectiv 28 din 29 aprilie 2012 pentru inculpatul G.P.; în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus revocarea măsurii obligării inculpatului G.P. de a nu părăsi oraşul Corabia, jud. Olt.

În baza art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul Z.F. (cetăţean român, studii 3 clase, fără ocupaţie, necăsătorit, fără antecedente penale) la 1 an închisoare; în baza art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 luni închisoare; în baza art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare; în baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului Z.F. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare; în baza art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei, i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. - pedeapsă accesorie; în baza art. 86¹ C. pen. - 86² C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 4 ani - termen de încercare, din care, 1 an şi 6 luni - pedeapsă şi 2 ani şi 6 luni interval de timp stabilit de instanţă; în baza art. 86³ C. pen., pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpatul să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt, unde: va anunţa, în prealabil, orice schimbare de domiciliu reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; va comunica şi justifica schimbarea locului de muncă; va comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existentă; s-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 86⁴ C. pen. rap. la art. 83 şi 84 C. pen.; în baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 321 alin. (1) C. pen. rap. la art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul G.F. la 1 an închisoare; în baza art. 322 alin. (1) C. pen. rap. la art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 luni închisoare; în baza art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare; în baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului G.F. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare; în baza art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen., pe durata executării pedepsei, i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. - pedeapsă accesorie .

În baza art. 321 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul Z.F.Z. la 1 an închisoare cu aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen.; în baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 luni închisoare; în baza art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare; în baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inc. Z.F.Z. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul G.R. la 3 luni închisoare; în baza art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare; în baza art. 33 lit. a) C. pen., şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului G.R. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare; în baza art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen., pe durata executării pedepselor, s-a aplicat inculpaţilor Z.F.Z., G.F. şi G.R. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.; în baza art. 86¹ C. pen., şi art. 86² C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere pe o durată de 4 ani - termen de încercare, din care, câte 1 an şi 6 luni pedeapsă şi 2 ani şi 6 luni interval de timp stabilit de instanţă pentru inculpaţii G.F., G.R. şi Z.F.Z.; în baza art. 86³ C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpaţii G.F., G.R. şi Z.F.Z. s-a dispus a se prezenta la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt la datele fixate, unde: vor anunţa, în prealabil, orice schimbare de domiciliu reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; vor comunica şi justifica schimbarea locului de muncă; vor comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existentă; s-au pus în vedere celor 3 inculpaţi dispoziţiile art. 86⁴ C. pen. rap. la art. 83 şi 84 C. pen.; în baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepselor sub supraveghere, s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii; în baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-au dedus din pedepse reţinerea şi arestarea preventivă pentru inculpaţii G.F., G.R. şi Z.F.Z., pentru perioada cuprinsă între data de 28 aprilie 2012 şi data punerii efective în libertate; în baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaţilor: G.F. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 22 din 28 aprilie 2012, G.R. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 21 din 28 aprilie 2012 şi Z.F.Z. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 23 din 28 aprilie 2012, emise de Tribunalul Olt dacă aceştia nu sunt arestaţi în altă cauză.

În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpaţi a următoarelor obiecte folosite la săvârşirea infracţiunilor: 1 secure metalică cu muchie rotundă, 6 bâte numerotate de la 2 - 7, 1 sabie cu o lungime de 90 cm, stare foarte bună; 1 bară cilindrică inox; 9 bâte din lemn; 2 bare din inox (picioare de masă); 1 cazma toate ridicate de la G.P.; 6 cozi topor - noi; 6 cozi unelte agricole - noi; 2 topoare - noi; 2 furci - noi; 1 topor - stare foarte bună - nou; 1 furcă - stare foarte bună - nouă; 2 cozi topor - stare foarte bună - noi; 3 cozi unelte agricole - stare foarte bună noi; 1 topor - stare foarte bună - nou; 1 furcă uzată; 1 cazma uzată - folosită şi ruptă; 1 picior din lemn de la masă formă pătrată; 4 cozi topor stare forte bună - noi; 2 cozi unelte agricole - stare foarte bună - noi; 1 cuţit pliabil în lungime de 24 cm şi lama de 11 cm cu mâner culoare galben maroniu - stare foarte bună cu mecanism automat de deschidere; 1 cuţit pliabil în lungime de 23 cm şi lama de 9,5 cm, mâner culoare maro roşcat - stare foarte bună - nou; 1 cuţit pliabil în lungime de 23 cm şi lama de 9,5 cm, mâner culoare maro roşcat - stare foarte bună - nou; obiecte de îmbrăcăminte predate de numitul G.F. ca fiind cele purtate în momentul agresiunii aflate într-o cutie sigilate cu sigiliul nr. 12250; 1 sabie cu mâner metalic de culoare aurie cu o lungime de 45 cm, iar lama cu o lungime de 30 cm stare foarte bună ridicată de numitul Z.D..

În baza art. 320¹ alin. (5) C. proc. pen., s-a dispus disjungerea soluţionării laturii civile şi s-a fixat termen pentru soluţionarea laturii civile la data de 16 octombrie 2012.

Au fost obligaţi inculpaţii la plata a câte 1500 lei, cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul nr. 238/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de arest - a inculpaţilor: G.R.,G.F. şi Z.F.Z., pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice - fapta de pe terasa barului P., încăierare şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice (faptele de pe str. T.) prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., art. 322 alin. (1) C. pen. şi art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., şi 34 lit. b) C. pen. (G.F. şi Z.F.Z.) şi încăierare şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice (faptele de pe str. T.) prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. şi art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi 34 lit. b) C. pen., inculpatul G.R. şi - în stare de libertate - a inculpaţilor G.P. pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 20 C. pen., rap. la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen., şi art. 175 alin. (1) lit. i) şi alin. (2) C. pen., (parte vătămată Z.D.) şi de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic: art. 33 lit. a) C. pen., şi Z.F., pentru săvârşirea infracţiunilor ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice (fapta de pe terasa barului P.) încăierare şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice (faptele de pe str. T.) prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., art. 322 alin. (1) C. pen., şi art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen.

Totodată, s-a reţinut că în urma altercaţiei violente care a avut loc între membrii celor două familii (G. şi Z.) unii dintre participanţi, respectiv Z.D. şi inculpatul G.P., au prezentat leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 75 - 80 zile de îngrijiri medicale şi respectiv 35 zile, situaţie în care, apreciindu-se că în cauză s-au conturat elemente ale săvârşirii tentativei la infracţiunea de omor, cauza a fost declinată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia prin Ordonanţa nr. 555/2012 în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârşirii tentativei la infracţiunea de omor calificat prev. de art. 20 C. pen., rap. la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen., şi la art. 175 alin. (1) lit. i) şi alin. (2) C. pen.

Prin acelaşi rechizitoriu, în baza art. 249 C. proc. pen., rap. la art. 10 lit. a), d) şi e) C. proc. pen. şi la art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor: Z.D., pentru infracţiunile prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., şi art. 322 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., reţinându-se că există o cauză care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv iresponsabilitatea prev. de art. 48 C. pen.; Z.F.Z. pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991, reţinându-se că fapta nu există, şi a învinuiţilor B.S. şi G.N. pentru infracţiunile prev. de art. 322 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., şi de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., întrucât în împrejurările concrete în care au fost comise, nu întrunesc elementele constitutive ale acestor infracţiuni.

Totodată în baza art. 228 C. proc. pen., rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numiţii Z.I., Z.L., Z.M.A. şi D.V., pentru infracţiunile prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., şi de art. 322 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., întrucât împrejurările concrete în care faptele au fost comise, nu întrunesc elementele constitutive ale acestor infracţiuni.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a constatat următoarele:

În ziua de 24 aprilie 2012, în jurul prânzului, inculpatul G.F. a plecat cu autoturismul proprietate personală în centrul oraşului Corabia, la terasa P., unde a ocupat poziţie la o masă împreună cu numiţii D.A.C. şi P.M.I.R. şi unde la momentul respectiv, în local se aflau înjur de 15 persoane.

La scurt timp (o jumătate de oră) au apărut în local şi numiţii Z.F.Z. şi Z.F., cu care G.F. se afla în raporturi de rudenie, fiind verişori şi care i-au cerut acestuia din urmă să iasă pe trotuarul din faţa terasei pentru a discuta ceva. Discuţia dintre aceste persoane a degenerat în scandal, împrejurare în care Z.F.Z. şi Z.F. au exercitat acte de violenţă fizică asupra lui G.F. pe care l-au lovit în mai multe rânduri cu pumnii peste cap şi corp, acesta ripostând la rândul său, lovindu-se reciproc. Incidentul s-a întins pe durata a circa două minute şi a încetat la intervenţia mai multor consumatori, după care părţile implicate au plecat fiecare către domiciliile lor.

După ce a ajuns acasă, inculpatul G.F. le-a relatat membrilor de familie incidentul pe care l-a avut cu verişorii săi şi, de comun acord, au stabilit să se deplaseze împreună către locuinţele membrilor familiei Z., pentru a discuta cu aceştia, locuinţe situate pe aceeaşi stradă, respectiv T. din municipiul Corabia.

Înainte de a pleca de acasă, sus-numiţii s-au înarmat cu obiecte contondente, respectiv inculpatul G.P., fiii acestuia, inculpaţii G.F., G.R., cumnaţii lor, G.N., B.S., soţiile şi copiii acestora, după care s-au deplasat pe str. T., către locuinţa lui Z.I., cu precizarea că, membrii familiei Z., respectiv, Z.F.Z., Z.F., Z.D., Z.I., Z.L. şi alte rude ale acestora, se aflau deja în stradă. Când cele două grupuri s-au întâlnit a avut loc o ciocnire violentă între membri celor două familii, ambele de etnie romă, fără a se putea stabili concret, activitatea infracţională a fiecărui participant.

Manifestările violente ale celor două grupuri, s-au întins pe durata a câteva minute şi au tulburat grav ordinea şi liniştea publică creând stări de agitaţie, nelinişte şi insecuritate, persoanelor care locuiau pe strada respectivă, dacă avem în vedere că probele administrate în cauză, au confirmat prezenţa în apropierea incidentului a unui număr mare de persoane.

De altfel, această stare de fapt a impus prezenţa după incident a organelor de poliţie pe această stradă, până în ziua următoare.

În urma ciocnirii violente dintre membrii celor două grupuri, a rezultat vătămarea corporală a mai multor participanţi, fiind necesară transportarea acestora la spital, în vederea acordării de îngrijiri medicale.

Astfel, inc. Z.D. a fost internat în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova în perioada 24 aprilie 2012 - 09 mai 2012, fiind supus unei intervenţii chirurgicale de necesitate la data de 02 mai 2012. După externare, s-a prezentat la Serviciul Judeţean de Medicină legală Olt, în urma examinării fiindu-i eliberat Certificatul medico-legal nr. 470/C, care concluzionează că a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse în ziua de 24 aprilie 2012, prin lovire cu corpuri contondente, necesitând pentru vindecare 75 - 80 zile îngrijiri medicale de la data producerii acestora, care i-au pus viaţa în primejdie.

După incident, inculpatul G.F. - respectiv pe data de 25 aprilie 2012 - s-a prezentat la Serviciul Judeţean de Medicină legală Olt, în urma examinării fiindu-i eliberat certificatul medico-legal nr. 404/C, care a concluzionat că a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse în ziua de 24 aprilie 2012, prin lovire cu corpuri contondente posibil şi cu corpuri tăietoare, necesitând 12 - 13 zile îngrijiri medicale.

Inculpatului G.P. care, de asemenea, a prezentat leziuni traumatice, i-au fost acordate îngrijiri medicale de specialitate în Spitalul din Corabia, iar ulterior, s-a prezentat şi el al Serviciul Judeţean de Medicină Legală Olt, în urma examinării fiindu-i eliberat certificatul medico-legal nr. 403/C, care a concluzionat că a prezentat leziuni care au putut fi produse la data de 24 aprilie 2012, prin lovire cu un corp tăietor - contondent (posibil sabie, topor, satâr) şi care au necesitat circa 35 zile îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor dacă nu survin complicaţii, iar leziunile traumatice constituie leziuni de apărare, prin amputaţia traumatică falangă medie deget V mâna stângă s-a constituit infirmitate fizică permanentă.

S-a mai reţinut că şi inculpatul Z.F. a fost internat după incident în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova în intervalul 25 aprilie 2012 - 26 aprilie 2012, iar după examinarea din 22 mai 2012 la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Olt, i-a fost eliberat certificatul medico-legal 526/C care a concluzionat că a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse la data de 24 aprilie 2012, prin lovire cu corpuri contondente,a necesitat 12 - 13 zile îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor.

De asemenea, inculpatul Z.F.Z. a fost examinat din punct de vedere medico-legal în Spitalul din Craiova, fiind întocmite constatările preliminare nr. 1684 din 25 aprilie 2012, care concluzionează unde s-a constatat că a prezentat leziuni traumatice produse la data de 24 aprilie 2012 prin lovire cu şi de corpuri dure, necesitând 8 - 9 zile îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor care nu i-au pus viaţa în primejdie.

În acest context, instanţa de fond a reţinut în sarcina inculpaţilor G.P., G.R., G.F., Z.F.Z. şi Z.F. săvârşirea infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice - fapta de pe terasa barului P., încăierare şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice (faptele de pe str. T.) prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., art. 322 alin. (1) C. pen., şi art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., şi 34 lit. b) C. pen., (G.F. şi Z.F.Z.) şi încăierare şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice (faptele de pe str. T.) prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., şi art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi 34 lit. b) C. pen. inculpatul G.R. şi în sarcina inculpaţilor G.P. a reţinut tentativa la infracţiunea de omor calificat şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 20 C. pen., rap. la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen., şi art. 175 alin. (1) lit. i) şi alin. (2) C. pen., (parte vătămată Z.D.) şi de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., şi Z.F. pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii' publice (fapta de pe terasa barului P.) încăierare şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice (faptele de pe str. T.) prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., art. 322 alin. (1) C. pen., şi art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., rap. la art. 34 lit. b) C. pen., şi, în consecinţă, s-a dispus condamnarea acestora.

La individualizarea pedepselor la care au fost condamnaţi inculpaţii, instanţa de fond a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 şi 52 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptelor, prin care s-a pus în pericol viaţa unei persoanei, inculpatul G.P., ordinea şi liniştea publică, relaţiile de convieţuire socială şi împrejurările reale ale săvârşirii acestora, precum şi circumstanţele personale ale acestora, respectiv faptul că inculpaţii G.P., G.R., Z.F.Z. şi Z.F. sunt tineri nu au antecedente penale, iar pe parcursul urmăririi penale şi al judecării au avut o comportare sinceră şi au contribuit la stabilirea situaţiei de fapt şi la aflarea adevărului, iar inculpatul G.P. este în vârstă; de asemenea, atât înainte de săvârşirea faptelor cât şi după săvârşirea acestora, ultimul dintre inculpaţii menţionaţi a avut o comportare bună în familie şi societate şi a contribuit la aflarea adevărului.

Având în vedere datele ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului G.P., date care constituie circumstanţe atenuante în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., instanţa de fond, la individualizarea pedepsei, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 76 alin. (2) C. pen. întrucât acesta a avut o comportare sinceră pe parcursul urmăririi penale şi a judecăţii, iar pe parcursul cercetării judecătoreşti a solicitat ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate pe parcursul urmăririi penale - pe care a declarat că le cunoaşte şi le însuşeşte - s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

La individualizarea pedepselor, prima instanţă a aplicat dispoziţiile prevăzute de art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi inculpaţilor G.P., G.R., Z.F.Z. şi Z.F.

Având în vedere aceste elemente, instanţa de fond a apreciat că, în speţă, condamnarea inculpaţilor la pedepse cu închisoarea, al căror cuantum să fie orientat spre minimul special prevăzut de lege, va fi de natură să-şi atingă scopul preventiv educativ urmărit de de legiuitor şi să conducă la îndreptarea acestora.

Referitor la modalitatea de executare a pedepselor, instanţa de fond, având în vedere elementele şi circumstanţele enunţate anterior, a apreciat că scopul preventiv educativ al pedepselor la care au fost condamnaţi inculpaţii, poate fi atins şi fără executarea acestora, cele reţinute constituind indicii temeinice că inculpaţii îşi vor schimba comportamentul social.

S-a reţinut că pe parcursul cercetării judecătoreşti, inculpaţii au avut o comportare sinceră, au regretat săvârşirea faptelor şi au arătat că s-au împăcat cu părţile vătămate, cu care sunt rude şi nu au antecedente penale. În raport cu aceste elemente, s-a apreciat că scopul preventiv educativ al pedepselor la care vor fi condamnaţi inculpaţii, poate fi atins şi fără executare, în condiţiile aplicării dispoziţiilor art. 86¹ - 86³ C. pen., privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor.

Inculpatului G.P. i-a fost aplicată pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., iar în baza art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen., pe durata termenului de încercare, s-a aplicat celor cinci inculpaţi o pedeapsă accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata executării pedepselor sub supraveghere, s-a dispus şi suspendarea executării pedepsei accesorii.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., instanţa de fond a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaţilor: G.F. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 22 din 28 aprilie 2012, G.R. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 21 din 28 aprilie 2012 şi Z.F.Z. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 23 din 28 aprilie 2012, emise de Tribunalul Olt, dacă nu sunt arestaţi în altă cauză.

În baza art. 320¹ alin. (5) C. proc. pen., instanţa de fond a disjuns soluţionarea laturii civile a cauzei, fixând termen în acest sens.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, cât şi inculpatul G.R., precum şi inculpaţii - părţi vătămate G.P., Z.F., G.F. şi Z.F.Z.

În motivarea apelului, parchetul a susţinut în esenţă că în mod greşit instanţa de fond nu a reţinut în sarcina inculpatului G.P. dispoziţiile art. 75 lit. a) C. pen. pentru infracţiunea prev de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen. şi de asemenea, în mod netemeinic a aplicat inculpaţilor G. pedepse mult prea blânde, iar modalitatea de executare a acestora este neadecvată.

În motivele de apel formulate în scris, inculpaţii G.P., G.F. şi G.R. au susţinut în esenţă că hotărârea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică, fără a dezvolta în scris motivele, iar la 25 iunie 2013, prin apărător, inculpatul G.P. susţinând că a avut o atitudine sinceră, doreşte să se reintegreze social cât mai repede, anterior incidentului din 24 aprilie 2012 nu a avut un comportament antisocial şi a înţeles şi regretat situaţia creată prin implicarea sa în conflictul judecat în cauză.

Inculpatul parte vătămată Z.F. a criticat soluţia pronunţată de instanţa de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând în esenţă că se impune admiterea apelului potrivit dispoziţiilor art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. şi înlocuirea modalităţii de executare a pedepsei aplicată acestui inculpat, respectiv din suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în suspendarea condiţionată a executării prev de art. 81 C. pen., avându-se în vedere circumstanţele sale penale (nu are antecedente penale) şi circumstanţele reale ale faptei (contribuţia minoră la conflict, fiind surprins în altercaţie şi nu a mai putut face decât să se apere).

Inculpatul parte vătămată Z.F.Z. a solicitat desfiinţarea hotărârii şi, pe fond, schimbarea modalităţii de executare a pedepsei aplicată de prima instanţă, în sensul aplicării dispoziţiilor art. 81 C. pen. privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei, deoarece nu a mai săvârşit anterior sau ulterior alte fapte penale.

Prin Decizia penală nr. 236 din 26 iunie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a luat act de retragerea apelurilor formulate de inculpaţii G.R., G.P. şi G.F., împotriva Sentinţei penale nr. 163 din 26 septembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Olt, în Dosarul nr. 4443/104/2012.

Au fost respinse, ca nefondate, apelurile inculpaţilor Z.F.Z. şi Z.F., declarate împotriva Sentinţei penale nr. 163 din 26 septembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Olt, în Dosarul nr. 4443/104/2012.

A fost admis apelul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt declarat împotriva Sentinţei penale nr. 163 din 26 septembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Olt, în Dosarul nr. 4443/104/2012.

A fost desfiinţată sentinţa cu privire la toţi inculpaţii şi, rejudecând:

Au fost repuse în individualitatea lor pedepsele aplicate pentru fiecare inculpat şi aplică inculpaţilor G.R., G.P., G.F., Z.F.Z. şi Z.F., pentru infracţiunea prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., dispoziţiile art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen.

1. Au fost înlăturate pentru inculpatul G.P. dispoziţiile art. 71 alin. (5) C. pen., şi ale art. 86¹ - 86⁴ C. pen.

A fost majorată pedeapsa principală şi în baza art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) şi (2) C. pen., cu alic art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. şi cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) rap. la art. 76 alin. (2) C. pen., condamnă pe inculpatul G.P., la 4 ani închisoare - pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. pen., şi lit. b) C. pen. - pedeapsă complementară.

A fost majorată pedeapsa şi în baza art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. şi cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) şi c) C. pen. rap. la art. 76 lit. d) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. au fost recontopite pedepsele şi s-a aplicat inculpatului G.P. pedeapsa principală ce mai grea, de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pedeapsă complementară .

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

2. În baza art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul Z.F. la 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele şi s-a aplicat inculpatului Z.F., pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare .

În baza art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. - pedeapsă accesorie .

3. În baza art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.F. la 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele şi s-a aplicat inculpatului G.F. pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen., pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. - pedeapsă accesorie.

4. În baza art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. pen., a fost condamnat inculpatul Z.F.Z. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele şi s-a aplicat inculpatului Z.F.Z. pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare.

5. În baza art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) cod penal şi art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul G.R. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) Cod au fost contopite pedepsele şi s-a aplicat inculpatului G.R. pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare.

Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei.

În temeiul art. 192 alin. (2) Cod procedură penală, au fost obligaţi inculpaţii G.F., G.R. şi G.P. la câte 280 de lei cheltuieli judiciare către stat din care 110 lei reprezentând onorariu apărător oficiu către Baroul Dolj, care va fi avansat de Ministerul justiţiei prin Curtea de Apel Craiova.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii Z.F.Z. şi Z.F. la câte 570 de lei cheltuieli judiciare către stat, din care 400 lei reprezentând onorariu apărător oficiu către Baroul Dolj, care va fi avansat de Ministerul justiţiei prin Curtea de Apel Craiova.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de prim. control judiciar a reţinut următoarele:

Referitor la apelurilor declarate de inculpaţii G.F., G.R. şi G.P., se reţine că în timpul judecării cauzei în apel, la termenul din data de 25 iunie 2013, apelantul-inculpat G.F. a învederat faptul că înţelege să-şi retragă calea de atac promovată în cauză, situaţie în care devin incidente prevederile art. 369 alin. (1) C. proc. pen., această manifestare de voinţă fiind posibilă oricând, până la închiderea dezbaterilor la instanţa de control judiciar.

Totodată, se reţine că la termenul din 12 februarie 2013, apelanţii inculpaţi G.R. şi G.P. au învederat instanţei de control judiciar faptul că înţeleg să-şi retragă căile de atac formulate împotriva Sentinţei penale nr. 163 din 26 septembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Olt, declaraţiile acestora fiind consemnate şi depuse la dosar.

Faţă de acestea, s-a luat act de voinţa apelanţilor - inculpaţi G.R., G.P. şi G.F. privind retragerea apelurilor formulate în cauză, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., cei trei apelanţi au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 280 de lei, din care 110 lei reprezentând onorariu apărător oficiu către Baroul Dolj, potrivit dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Cu privire la apelurile formulate de inculpaţii Z.F.Z. şi Z.F., instanţa de apel a reţinut că sunt nefondate şi urmează a fi respinse ca atare, pentru următoarele considerente:

S-a reţinut că aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor şi ale coinculpaţilor inculpaţii Z.F.Z. şi Z.F. au produs un scandal public ca urmare a unor acte de violenţă verbală şi fizică la terasa P. din Caracal, ceilalţi participanţi fiind membrii ai familiei G., conflictul continuând pe strada T. din Corabia.

De altfel judecata în primă instanţă faţă de inculpatul Z.F. s-a făcut în condiţiile art. 320¹ C. proc. pen., ca urmare a recunoaşterii în totalitate a faptelor descrise în rechizitoriu, rezultând astfel certitudinea participării la conflict şi a inc. Z.F.Z.

Referitor la apelul promovat de Ministerul Public, instanţa de apel a apreciat că este fondat şi urmează a fi admis, cu următoarea motivare:

S-a apreciat că aşa cum în mod temeinic a susţinut Ministerul Public pedepsele aplicate pentru cei 5 inculpaţi sunt prea blânde şi nu sunt în măsură să realizeze scopul ei, prevăzut de art. 52 C. pen.

S-a reţinut că prima instanţă nu a dat eficienţă pericolului social concret, al participaţiei concrete a fiecărui inculpat şi nici urmărilor faptelor acestora - leziuni ce au necesitat pentru o mare parte din participanţi îngrijiri medico-legale, unele punând în pericol viaţa.

Nu se poate ignora nici faptul antrenării în conflict a altor persoane, desfăşurarea lui în locuri publice şi tulburarea gravă a ordinii şi liniştii publice.

S-a apreciat că se impune o nouă individualizare a pedepsei închisorii prin majorarea ei.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpatul G.R. şi inculpaţii părţi vătămate G.P., G.F., Z.F.Z. şi Z.F. împotriva Deciziei penale nr. 236 din 26 iunie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În recursurile lor, inculpaţii G.R. şi G.F., prin apărător, au invocat cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. anterior şi au solicitat admiterea recursului şi în principal, achitarea lor, în temeiul art. 11 pct. 2 rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. anterior, pentru infracţiunea de încăierare, întrucât nu sunt autorii faptei, ei s-au implicat în scandal ci au intervenit numai au în scopul de a-şi apăra tatăl de membrii familiei Z.

În subsidiar, au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei pronunţată de către instanţa de apel şi menţinerea, ca fiind legală şi temeinică, a sentinţei pronunţată instanţa de fond, care a dispus ca modalitate de executare a pedepselor suspendarea executării sub supraveghere, în temeiul art. 86¹ C. pen.

În recursul său, inculpatul G.P., prin apărător, a solicitat admiterea recursului, casare deciziei atacate, iar în rejudecare a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. e) C. proc. pen. anterior. În acest sens, a susţinut că în cauză sunt întrunite condiţiile pentru reţinerea în favoarea sa a dispoziţiilor art. 44 C. pen. anterior, care reglementează legitima apărare, împrejurare ce exclude caracterul penal al faptei, datorită lipsei de vinovăţie, întrucât nu a făcut altceva decât să-şi apere viaţa. A mai susţinut că a acţionat în acest fel pentru a se opune atacului imediat, direct şi injust al numitului Z.D. În urma acţiunilor petrecute între cei doi, inculpatul G.P. a rămas cu un handicap, aşa cum rezultă şi din actele medicale depuse la dosar. Totodată a susţinut că nici organele de cercetare penală şi nici instanţa de judecată, nu au stabilit cu certitudine modalitatea de realizare a faptelor, de aceea este posibil ca inculpatul G.P., datorită temerii create că Z.D. i-ar fi secţionat degetele, a acţionat disproporţionat.

În subsidiar, a solicitat menţinerea pedepsei aplicată de instanţa de fond, cu păstrarea modalităţii de executare, respectiv suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Recurenţii inculpaţi părţi vătămate Z.F.Z. şi Z.F., au solicitat, prin apărător, prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. anterior, admiterea recursului şi casarea hotărârilor pronunţate în cauză şi, în principal, menţinerea hotărârii primei instanţe care a dispus, în temeiul art. 86¹ C. proc. pen., suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Recurentul inculpat Z.F., prin apărător, a solicitat menţinerea vechii încadrări juridice a faptei în dispoziţiile art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior şi a disp. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior, însă cu modificarea modalităţii de executare stabilită de către instanţa de fond, respectiv a disp. art. 86¹ şi 86² C. pen. anterior, în dispoziţiile art. 81 C. pen. anterior, privitoare la suspendarea condiţionată a executării pedepsei, întrucât pedeapsa aplicată inculpatului este mai mică de trei ani închisoare, inculpatul este la prima confruntare cu legea penală, iar circumstanţele reale ale faptei, respectiv contribuţia minoră a inculpatului la conflict susţin acest demers.

O altă solicitare a apărării a fost cea de schimbarea încadrării juridice dată faptelor în prevederile art. 371 C. pen. în vigoare, text de lege în baza căruia a solicitat aplicarea unei pedepse cu amenda.

Recurentul inculpatul Z.F.Z. a solicitat menţinerea încadrării juridice a faptelor conform Codului penal anterior, însă cu schimbarea modalităţii de executare, în modalitatea prevăzută de art. 81 C. pen. anterior, fie schimbarea încadrării juridice a faptei din dispoziţiile art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior în disp. art. 371 C. pen., text de lege în baza căruia să fie aplicată o pedeapsă cu amenda.

Examinând recursurile declarate de inculpatul G.R. şi inculpaţii păr fi vătămate G.P., G.F., Z.F.Z. şi Z.F., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acestea sunt nefondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Decizia recurată a fost pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, la 26 iunie 2013, deci ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013, privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, iar recursurile declarate de inculpaţi au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 04 octombrie 2013, situaţie în care acestea sunt supuse casării în limita motivelor de recurs prevăzute de art. 385⁹ alin. (1) C. proc. pen. anterior care este legea procesual penală aplicabilă recursurilor de faţă, toate acestea, în considerarea, de către legiuitor, a finalităţii restrângerii controlului judiciar realizat prin mijlocirea acestei căi de atac doar la chestiuni de drept (de legalitate).

Totodată, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs.

Potrivit art. 385⁹ alin. (1) pct. 17² C. proc. pen. hotărârile sunt supuse casării când sunt contrare legii sau când prin acestea s-a făcut o greşită aplicare a legii. În ceea ce priveşte motivul de recurs invocat de inculpat, pe care l-a subsumat acestui caz de casare acesta constă în a se stabili că solicitându-se achitarea fapta a fost săvârşită stare de legitimă apărare.

Raportat la conţinutul criticilor formulate de apărare şi temeiul de casare invocat, se constată că, date fiind limitele judecăţii în recurs, urmare modificărilor intervenite prin Legea nr. 2/2013, acestea nu mai pot face obiectul examinării de către instanţa de ultim control judiciar, judecata în recurs limitându-se doar la chestiuni de drept.

Rezultă, aşadar, că, în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel, nici recurenţii şi nici instanţa nu se pot referi decât la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute limitativ de lege, neputând fi înlăturate pe această cale aspecte ce ţin de reformarea situaţiei de fapt cum solicită, în prezent, inculpatul. În realitate, apărarea tinde la o reapreciere a stării de fapt, prin reevaluarea probelor, solicitare care însă nu poate fi examinată din moment ce cazul de casare de la pct. 18 al art. 385⁹ alin. (1) C. proc. pen. anterior ce ar fi permis acest demers a fost abrogat. Criticile recurenţilor inculpaţi G.R. prin care se tinde la achitarea acestora în temeiul art. 2 pct. 2 lit. a) rap la art. 10 lit. c) C. proc. pen. anterior sau art. 10 lit. e) C. proc. pen. anterior nu pot fi circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 17² C. proc. pen. anterior.

Criticile formulate, privind greşita condamnare şi cererea de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. anterior fapta nu a fost săvârşită de inculpat - şi în subsidiar art. 10 lit. e) C. proc. pen. anterior, - există vreuna din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei - exced cazurilor de casare prevăzute de actualul art. 385 C. proc. pen. anterior, întrucât se referă la aspecte de fapt ale cauzei.

Pe de altă parte, din examinarea actelor dosarului se reţine că inculpaţii G.R., G.P., G.F. au recunoscut faptele aşa cum sunt descrise în rechizitoriu şi au solicitat să se judece în procedura simplificată prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen. Revenirea inculpaţilor asupra poziţiei de recunoaştere şi achiesare la actul de sesizare este posibilă însă pentru motive temeinice, ce viciază parcurgerea procedurii simplificate, iar nu ca urmare a simplei manifestări de voinţă a inculpaţilor care nu sunt de acord cu soluţia pronunţată.

Procedura simplificată a judecării în cazul recunoaşterii vinovăţiei, prevăzută de dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen. anterior şi următoarele, reprezintă de fapt o procedură abreviată ce are la bază o pledoarie de vinovăţie şi poate fi aplicată dacă sunt îndeplinite condiţii în dispoziţiile menţionate şi care, astfel cum rezultă din hotărârea instanţei de fond, au fost aduse la cunoştinţă inculpaţilor cu asigurarea tuturor garanţiilor procesuale privind dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare. Astfel, din actele şi lucrările dosarului, rezultă că instanţa de fond a adus la cunoştinţa inculpaţilor dispoziţiile care reglementează procedura în cazul recunoaşterii de vinovăţie, consecinţele accesării acesteia, precum şi efectele pe care le produce, în prezenţa apărătorilor acestora.

Astfel, instanţa a atras atenţia inculpaţilor prezenţi la judecată asupra tuturor consecinţelor ce decurg din alegerea procedurii simplificate, dând citire actului de sesizare, procedând la ascultarea inculpaţilor sub aspectul recunoaşterii faptelor descrise în rechizitoriu şi însuşirii probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Această ascultare a inculpaţilor cu privire la recunoaşterea vinovăţiei, nu are natura juridică a unui mijloc de probă, ci reprezintă o activitate procesuală obligatorie în vederea stabilirii cadrului procesual, fiind plasată în momentul chestiunilor prealabile admiterii cererii de judecare potrivit procedurii prevăzute de art. art. 320¹ C. proc. pen. anterior. Caracterul obligatoriu al acestei activităţi procesuale este corelativ dreptului inculpatului de a opta pentru procedura simplificată. După ascultarea inculpatului, instanţa admite cererea de judecare de judecare potrivit procedurii prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen. anterior penală.

După acest moment inculpatul nu mai poate renunţa pe parcursul procesului penal asupra opţiunii sale de a fi judecat potrivit procedurii simplificate (în cazurile în care legiuitorul a dorit să prevadă o asemenea posibilitatea de revenire a prevăzut-o în mod expres: de pildă, renunţarea la apel sau la recurs).

Din examinarea rechizitoriul nr. 238/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt şi a considerentelor hotărârilor pronunţate în cauză de instanţa de fond şi de instanţa de apel rezultă, fără nici o posibilitate de îndoială, că în ziua de 24 aprilie 2012, în jurul prânzului, între inculpatul G.F. şi verişorii săi, numiţii Z.F.Z. şi Z.F., a avut loc o discuţie care a degenerat în scandal, împrejurare în care Z.F.Z. şi Z.F. au exercitat acte de violenţă fizică asupra lui G.F. pe care l-au lovit în mai multe rânduri cu pumnii peste cap şi corp, acesta ripostând la rândul său, lovindu-se reciproc. Incidentul s-a întins pe durata a circa două minute şi a încetat la intervenţia mai multor consumatori, după care părţile implicate au plecat fiecare către domiciliile lor. După ce a ajuns acasă, inculpatul G.F. le-a relatat membrilor de familie incidentul pe car l-a avut cu verişorii săi şi, de comun acord, au stabilit să se deplaseze împreună către locuinţele membrilor familiei Z., pentru a discuta cu aceştia, locuinţe situate pe aceeaşi stradă,respectiv T. din municipiul Corabia.

Înainte de a pleca de acasă, inculpatul G.P., fiii acestuia, inculpatul G.F., G.R., cumnaţii lor, G.N., B.S., soţiile şi copiii acestora, după care s-au deplasat pe str. T., către locuinţa lui Z.I., membrii familiei Z., respectiv Z.F.Z., Z.F., Z.D., Z.I., Z.L. şi alte rade ale acestora, se aflau deja în stradă. Când cele două grupuri s-au întâlnit a avut loc o ciocnire violentă între membri celor două familii, ambele de etnie romă, fără a se putea stabili concret, activitatea infracţională a fiecărui participant.

Prin urmare, critica inculpaţilor se referă la aspecte de fapt, astfel că nu poate fi analizată în cadrul cazului de casare invocat, întrucât, pe de o parte nu este permisă reanalizarea probatoriului raportat la dispoziţiile C. proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013, iar pe de altă parte nu s-a identificat nici un aspect de nelegalitate.

Pe de altă parte se constată că nu pot fi primite nici criticile recurenţilor inculpaţi G.R. şi inculpaţii părţi vătămate G.P., G.F., Z.F.Z. şi Z.F. privind greşita individualizare a pedepsei sub aspectul cuantumului şi al modalităţii de executare a pedepsei, în regim privativ de libertate, stabilite de instanţa de apel.

Instanţa de recurs constată că modificarea adusă cazurilor de casare prin Legea nr. 2/2013, în vigoare la data pronunţării apelului, exclud posibilitatea analizei criticii formulate.

Astfel, după data de 15 februarie 2013, cazul de casare de la art. 385⁹ pct. 14. C. proc. pen. anterior, permite instanţei să analizeze sancţiunea doar în ceea ce priveşte aplicarea unei pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. Abrogarea dispoziţiei referitoare la posibilitatea de a examina criteriile de individualizare din art. 72 C. pen. anterior, decurge din limitarea căii de atac a recursului la probleme de drept.

În consecinţă, având în vedere că înlăturarea textului de lege din art. 385⁹ pct. 14 C C. proc. pen. anterior este echivalentă cu o limitare a cazurilor de casare, instanţa de recurs nu poate examina în cauza de faţă critica referitoare la individualizarea pedepselor şi respectiv a schimbării modalităţii de executare a acestora, situaţie exclusă însă din sfera de control judiciar a instanţei de recurs, potrivit cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. anterior.

Nici chiar în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile instanţa de recurs nu poate să facă o nouă individualizare a sancţiunii atât cu privire la cuantum, cât şi cu privire la modalitatea de executare, fiind obligată să reducă proporţional sancţiunea stabilită de instanţa de apel (către minimum, mediu, sau maximul special), în raport de limitele prevăzute de legea nouă (către minimum, mediu, sau maximul special). Astfel, în aplicarea legii penale mai favorabile, instanţa de recurs nu poate stabili o sancţiune către minimul special prevăzut de legea nouă, dacă instanţa de apel a stabilit aceeaşi sancţiune către maximul-special prevăzut de legea veche, aşa cum nu este posibilă nici situaţia inversă.

În ceea ce priveşte aplicarea legii mai favorabile, Înalta Curte constată că este în prezenţa situaţiei prevăzute de art. 5 C. pen. şi anume, aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.

Analizând recursurile declarat în cauză, Înalta Curte va reţine că în examinarea legii incidente cu privire la acuzaţiile formulate faţă de recurenţii inculpaţi G.R., G.P., G.F., Z.F.Z. şi Z.F. urmează să analizeze:

1. Influenţi modificărilor legislative cu privire la limitele maxime de pedeapsă din legile succesive şi consecinţele produse de acuzaţie cu privire la sancţiune la data săvârşirii faptei şi la data judecării recursului, cu precizarea că se va avea în vedere caracterul unitar al dispoziţiilor referitoare la pedeapsă şi circumstanţele de individualizare în raport de încadrarea juridică dată faptei;

2. Influenţa modificărilor legislative cu privire la limitele maxime de pedeapsă din legile succesive şi consecinţele produse de acuzaţie cu privire la sancţiune la data săvârşirii faptei şi la data judecării recursului.

Pentru a compara cele două legi Înalta Curte va analiza consecinţele faptei în legea în vigoare la data săvârşirii ei (încadrarea juridică dată în rechizitoriu şi sancţiunile ce decurg din incriminare) şi consecinţele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi.

Influenţa modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii pentru care sunt acuzaţi.

Examinarea încadrării juridice data faptei ca urmare a situaţiei tranzitorii este necesară atât pentru a verifica dacă abrogarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare, cât şi ca situaţie premisă pentru a face analiza în concret a consecinţelor cu privire la sancţiune.

Pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare şi pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive, de a combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintr-o altă lege. Aceeaşi unitate împiedică şi combinarea dispoziţiilor de favoare privitoare la circumstanţe agravante şi atenuate, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabileşte incriminarea şi se individualizează sancţiunea penală. Pentru a compara cele două legi instanţa trebuie să analizeze consecinţele faptei în legea în vigoare la data săvârşirii ei (încadrarea juridică dată în rechizitoriu şi sancţiunile ce decurg din aceasta) şi consecinţele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi. Astfel, pentru a vedea cum este sancţionată fapta în legea nouă, trebuie mai întâi să se stabilească încadrarea juridică în legea nouă.

Dată fiind abrogarea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, art. 321 alin. (1) C. pen. anterior şi incriminarea acestei fapte în tulburarea ordinii şi liniştii publice la art. 271 C. pen.; infracţiunii de încăierare prevăzută de art. 322 C. pen. anterior şi incriminarea ei în art. 198 C. pen.; a tentativei la infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 rap. La art. 174, art. 175 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior în art. 32 rap. la art. 188, art. 189 C. pen., instanţa de recurs a comparat conţinutul constitutiv al infracţiunilor în textele succesive.

Instanţa va analiza influenţa modificărilor legislative strict cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii pentru care este acuzat inculpatul, având în vedere că, deşi un text de lege cu aceeaşi denumire marginală se poate regăsi într-o altă lege, eliminarea unui element de care depindea caracterul penal doar pentru inculpat conduce la dezincriminarea faptei faţă de acesta.

Astfel, pentru a vedea cum este sancţionată fapta în legea nouă, trebuie mai întâi să se stabilească dacă şi cum anume este încadrată juridic acuzaţia în legea nouă.

Art. 321 C. pen. anterior, Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice

Fapta persoanei care, în public, săvârşeşte acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii, sau se dedă la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbură, în alt mod, liniştea şi ordinea publică, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. Dacă prin fapta prevăzută la alin. (1) s-au tulburat grav liniştea şi ordinea publică, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Art. 371 C. pen., Tulburarea ordinii şi liniştii publice

Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Art. 322 C. pen. anterior, Încăierarea

Participarea la o încăierare între mai multe persoane se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.

Dacă în cursul încăierării s-a cauzat o vătămare gravă integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane, cel care a săvârşit această faptă se pedepseşte pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se reduce cu un an. Ceilalţi participanţi la încăierare se pedepsesc cu pedeapsa prevăzută în alin. (1).

În cazul prevăzut în alin. (2), dacă nu se cunoaşte care dintre participanţi a săvârşit faptele arătate în acel alineat, se aplică tuturor închisoarea de la 6 luni la 5 ani, când s-a cauzat vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii. în cazul în care s-a cauzat moartea, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani. Nu se pedepseşte cel care a fost prins în încăierare împotriva voinţei sale, sau care a încercat să despartă pe alţii, să respingă un atac ori să apere pe altul.

Art. 198 C. pen., Încăierarea

(1) Participarea la o încăierare între mai multe persoane se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) Dacă în cursul încăierării s-a cauzat o vătămare corporală uneia sau mai multor persoane şi nu se cunoaşte care dintre participanţi a produs urmările, se aplică tuturor pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani, cu excepţia victimei, care răspunde potrivit alin. (1).

(3) Când prin fapta săvârşită în condiţiile alin. (2) s-a cauzat moartea unei persoane, pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani, iar dacă s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

(4) Nu se pedepseşte cel care a fost prins în încăierare împotriva voinţei sale sau care a încercat să-i despartă pe alţii.

Art. 174 C. pen. anterior, Omorul

Uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 175 alin. (1) şi(2) C. pen. anterior

Omorul săvârşit în vreuna din următoarele împrejurări:

a) cu premeditare;

b) din interes material;

c) asupra soţului sau unei rude apropiate;

d) profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra;

e) prin mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoane;

f) în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei;

g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmărire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse;

h) pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni;

i) în public,

se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseşte.

Art. 188 C. pen., Omorul

(1) Uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Art. 189 C. pen. Omorul calificat

(1) Omorul săvârşit în vreuna din următoarele împrejurări:

a) cu premeditare;

b) din interes material;

c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse;

d) pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni;

e) de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor;

f) asupra a două sau mai multor persoane;

g) asupra unei femei gravide;

h) prin cruzimi,

se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Art. 77 C. pen., Circumstanţe agravante

Următoarele împrejurări constituie circumstanţe agravante:

a) săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună;

b) săvârşirea infracţiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente

degradante;

c) săvârşirea infracţiunii prin metode sau mijloace de natură să pună în pericol

alte persoane ori bunuri;

d) săvârşirea infracţiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor;

e) săvârşirea infracţiunii profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii sau altor cauze;

f) săvârşirea infracţiunii în stare de intoxicaţie voluntară cu alcool sau cu alte substanţe psihoactive, când a fost provocată în vederea comiterii infracţiunii;

g) săvârşirea infracţiunii de către o persoană care a profitat de situaţia prilejuită de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgenţă;

h) săvârşirea infracţiunii pentru motive legate de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte."

Faţă de cele ce preced, instanţa va compara efectele acuzaţiei din legea veche (321 C. pen. anterior) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 371 C. pen.). Legea veche prevedea o sancţiune de la 2 la 7 ani închisoare, iar legea nouă prevede o sancţiune de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Sancţiunea individualizată de instanţa de fond şi menţinută de instanţa de apel a fost de 1 an şi 6 luni închisoare sub minimul prevăzut de lege.

Legea nouă, prevede un minimum de 3 luni şi este mai favorabilă faţă de legea veche care prevede un minimum de 2 ani, astfel că legea nouă va retroactiva.

Instanţa va compara efectele acuzaţiei din legea veche (322 C. pen. anterior) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 198 C. pen.). Legea veche prevedea o sancţiune de la o lună la 6 luni sau cu amendă închisoare, iar legea nouă prevede o sancţiune de 3 luni la un an sau cu amendă.

Sancţiunea individualizată de instanţa de fond şi menţinută de instanţa de apel a fost de 3 luni închisoare sub minimul prevăzut de lege. Ca urmare, legea veche este mai favorabilă.

Cu privire la inculpatul G.P. acesta a fost acuzat şi de săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1) şi (2) raportat la art. 175 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior.

Legea nouă, deşi suprimă două condiţii ce dădeau faptei un caracter calificat prevede aceleaşi limite de pedeapsă cu închisoarea, respectiv de la 15 - 25 ani închisoare.

Având în vedere că în favoarea inculpatului au fost reţinute dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen. şi circumstanţe atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi art. 76 alin. (2) C. pen. anterior, care au ca efect reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de norma incriminatoare şi care nu se mai regăsesc în dispoziţiile noului C. pen., legea penală mai favorabilă este legea veche.

În ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor privind reducerea pedepsei ca efect al aplicării art. 320¹ C. proc. pen. anterior, Înalta Curte constată că acestea nu au fost modificate, fiind preluate în integralitate şi cu aceleaşi consecinţe în art. 396 alin. (10) C. proc. pen. actual.

În ceea ce priveşte pluralitatea de infracţiuni sub forma concursului de infracţiuni, sub aspectul condiţiilor de existenţă nu există diferenţe între cele două reglementări. Între cele două reglementări privitoare la pluralitatea de infracţiuni există diferenţe majore cu privire la regimul sancţionator. În vechea reglementare, pedeapsa în cazul concursului de infracţiuni se stabilea în baza cumulului juridic cu posibilitatea aplicării unui spor până la 5 ani. Noul C. pen. instituie sancţionarea concursului de infracţiuni potrivit sistemului cumulului juridic cu aplicarea unui spor obligatoriu şi fix constând în o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

Întrucât în vechea reglementare aplicarea unui spor era facultativă, iar în noul C. pen. aplicarea sporului ui cazul concursului de infracţiuni este obligatoriu, Înalta Curte apreciază că dispoziţiile art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. anterior sunt dispoziţii mai favorabile, fapt pentru care va reţine incidenţa acestora ca lege penală mai favorabilă.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursurile declarate de inculpaţii G.R., G.P., G.F., Z.F.Z. şi Z.F. împotriva Deciziei penale nr. 236 din 26 iunie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Va casa în parte decizia atacată şi Sentinţa penală nr. 163 din 26 septembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Olt, numai în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile şi va rejudeca în sensul menţionat anterior.

Va menţine restul dispoziţiilor deciziei şi sentinţei recurate care nu contravin prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursurilor declarate de inculpaţii G.R., G.P., G.F., Z.F.Z. şi Z.F. rămân în sarcina statului, iar onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii G.R., Z.F.Z. şi Z.F., în sumă de câte 400 lei şi onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii G.P. şi G.F., până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de câte 150 lei, se vor suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de inculpaţii G.R., G.P., G.F., Z.F.Z. şi Z.F. împotriva Deciziei penale nr. 236 din 26 iunie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează în partea decizia atacată şi Sentinţa penală nr. 163 din 26 septembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Olt, numai în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile.

I. Pentru inculpatul G.R.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare în pedepsele componente de:

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior şi art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior.

- 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior.

În temeiul art. 334 C. proc. pen. anterior, schimbă încadrarea juridică a faptei prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior şi art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior în infracţiunea prev. de art. 371 cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior.

În baza art. 371 cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. anterior şi art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior, cu aplic. art. 5 C. pen., condamnă pe inculpatul G.R. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. anterior, cu aplic. art. 5 C. pen. contopeşte pedepsele 3 luni închisoare, urmând ca inculpatul G.R. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 luni închisoare.

II. Pentru inculpatul G.P.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior, în pedepsele componente de:

- 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1) şi (2) raportat la art. 175 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior, cu aplicarea 320¹ C. proc. pen. anterior, rap. la art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi art. 76 alin. (2) C. pen. anterior.

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, rap. la art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior, cu aplic. art. 74 lit. a) şi c), rap la art. 76 lit. d) C. pen. anterior.

În baza art. 334 C. proc. pen. anterior, schimbă încadrarea juridică a faptelor din art. 321 alin. (1) şi (2) cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior şi art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior, cu aplic. art. 74 lit. a) şi c), rap la art. 76 lit. d) C. pen. anterior în infracţiunea prev. de art. 371 cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior.

În temeiul art. 371 cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. şi la art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior, cu aplic. art. 5 C. pen., condamnă pe inculpatul G.P. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele aplicate inculpatului G.P., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior. Menţine pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

III. Pentru inculpatul G.F.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare în pedepsele componente de:

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior şi art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior.

- 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior.

În temeiul art. 334 C. proc. pen. anterior, schimbă încadrarea juridică a faptelor prev. de art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior şi art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior şi art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior în două infracţiuni prev. de art. 371 cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior.

În baza art. 371 cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. anterior şi art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior, cu aplic. art. 5 C. pen., condamnă pe inculpatul G.F. la două pedepse de câte 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul G.F. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 luni închisoare.

IV. Pentru inculpatul Z.F.Z.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare în pedepsele componente de:

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior

- 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior.

În baza art. 371 cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. anterior şi art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior, cu aplic. art. 5 C. pen., condamnă pe inculpatul Z.F.Z. la două pedepse de câte 2 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul Z.F.Z. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 luni închisoare.

V. Pentru inculpatul Z.F.:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 1 an şi 6 luni închisoare în pedepsele componente de:

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 321 alin. (1) cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior - 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior şi art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior.

- 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior.

În baza art. 371 cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. anterior şi art. 320¹ alin. (1) - (7) C. proc. pen. anterior, cu aplic. art. 5 C. pen., condamnă pe inculpatul Z.F. la două pedepse de câte 2 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. anterior, contopeşte pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul Z.F. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 luni închisoare.

Menţine restul dispoziţiilor deciziei şi sentinţei recurate care nu contravin prezentei decizii. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursurilor declarate de inculpaţii G.R., G.P., G.F., Z.F.Z. şi Z.F. rămân în sarcina statului, iar onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii G.R., Z.F.Z. şi Z.F., în sumă de câte 400 lei şi onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii G.P. şi G.F., până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de câte 150 lei, se vor suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 07 mai 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 1093/2014. SECŢIA PENALĂ. Infracţiuni de...		ICCJ. Decizia nr. 1564/2014. SECŢIA PENALĂ. Infracţiuni de... →

ICCJ. Decizia nr. 1561/2014. SECŢIA PENALĂ. Omorul calificat (art. 175 C.p.). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1561/2014. SECŢIA PENALĂ. Omorul calificat (art. 175 C.p.). Recurs