ICCJ. Decizia nr. 2533/2014. SECŢIA PENALĂ. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Furtul (art.208 C.p.), furtul calificat (art. 209 C.p.). Recurs

Decizii penale ICCJ 2014

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2533/2014

Dosar nr. 4137/105/2013

Şedinţa publică din 11 septembrie 2014

Deliberând asupra recursului penal din prezenta cauză, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 233 din data de 31 mai 2013 pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia penală, în Dosarul nr. 4137/105/2013, a fost condamnat inculpatul S.O., după cum urmează:

- în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. rap.la art. 76 C. pen., pentru infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, faptă din cursul anului 2012, la pedeapsa de: 4 (patru) ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) alin. (4) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. rap. la art. 76 C. pen., pentru infracţiunea de furt calificat, în formă continuată, faptă din cursul anului 2012, la pedeapsa de: 3 (trei) ani închisoare.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71 şi art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege.

În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a hotărât că inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de: 4 (patru) ani închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

Conform art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeaps aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive de la 30 octombrie 2012 la zi.

În baza art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 86² C. pen., termenul de încercare s-a hotărât că se va compune din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se va adaugă un interval de timp stabilit de instanţă de 2 (doi) ani, fiind în final de 6 (şase) ani.

Potrivit disp.art. 86³ C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul s-a hotărât că va fi trebuit să se supună următoarelor măsuri de supraveghere :

a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Prahova;

b) să anunţe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă, şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum si întoarcerea ;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existentă.

Conform art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 86⁴ C. pen., combinat cu art. 83 și art. 84 C. pen., privind efectele revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare, în caz de neachitare cu rea credinţă a despăgubirilor civile, precum şi in caz de neîndeplinire cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere stabilite de instanţă.

Potrivit disp.art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata termenului de încercare a fost suspendată şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege.

În conformitate cu disp art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului S.O. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 273/U/2012 din 31 octombrie 2012, dacă nu era arestat sau reţinut în altă cauză.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei fiind avansat din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Prahova.

Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că prin Rechizitoriul nr. 247/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. -Serviciul Teritorial Ploieşti, s-a dispus trimiterea în judecată, printre alţii, şi a inculpatului S.O., domiciliat în Ploieşti, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. rap. la art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) alin. (4) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în acelea că, în anul 2012, a aderat la un grup infracţional organizat condus de către M.M., reţea profilată pe comiterea infracţiunii de furt calificat şi, în cadrul grupării, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în mod repetat, în cursul anului 2012, a facilitat sustragerea pe timp de noapte şi prin efracţie a unor importante sume bani din A.T.M.-uri aparţinând mai multor unităţi bancare, acţiuni realizate de către alţi membrii ai reţelei utilizând metoda „ forking", fiind cauzat astfel mai multor unităţi bancare un prejudiciu total de 299.484 lei şi 770 de euro.

În motivarea rechizitoriului s-a arătat că, în anul 2012, inculpatul M.M. a iniţiat un grup infracţional organizat, la care au aderat şi ceilalţi inculpaţi, reţea profilată pe comiterea infracţiunii de furt calificat şi, în cadrul grupării, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în mod repetat, în cursul anului 2012, au sustras prin efracţie şi pe timp de noapte importante sume bani din A.T.M.-uri aparţinând mai multor unităţi bancare.

Totodată s-a mai arătat că metoda utilizată de membrii reţelei presupunea următoarele etape: introducerea în A.T.M. a unui cârd valid aferent unui cont, alimentat în prealabil cu sume mai mari de 3.000 de lei, tastarea codului P.I.N. şi ulterior a comenzii de retragere de numerar, de regulă o sumă mică de bani, iar după eliberarea acestei sume, utilizând un dispozitiv confecţionat artizanal asemănător unei furculiţe, introdus pe fanta de eliberare a sumei de bani a A.T.M.-ului, în timp ce aceasta era deschisă, reluarea comenzii de retragere de numerar a sumei maxime admise de bancă. După acceptul băncii cu privire la eliberarea banilor, se anula la A.T.M. cea de-a doua comandă de eliberare a sumei de bani solicitate, sumă ce fizic rămânea blocată în dispozitivul artizanal introdus pe fanta A.T.M.-ului. Această situaţie a permis pe de o parte retragerea banilor prin forţarea fantei A.T.M.-ului şi, pe de altă parte, păstrarea în contul titularului cârdului folosit, a întregii sume de bani.

Din analiza actelor si lucrărilor dosarului, tribunalul a reţinut următoarea situatie de fapt:

Aşa cum s-a mai arătat, în anul 2012 inculpatul M.M. a iniţiat un grup infracţional organizat, la care au aderat şi ceilalţi inculpaţi, reţea profilată pe comiterea infracţiunii de furt calificat şi, în cadrul grupării, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în mod repetat, în cursul anului 2012, au sustras prin efracţie şi pe timp de noapte importante sume bani din A.T.M.-uri aparţinând mai multor unităţi bancare.

Inculpaţii utilizau o tehnică elementară, care presupune mai multe etape. Prin trapa de ieşire a bancnotelor din A.T.M., infractorii introduceau un dispozitiv de metal, confecţionat artizanal, insesizabil din afară după ce aceasta a fost plasată în interior.

Un astfel de dispozitiv era practiv greu de depistat, pentru că nu presupunea vreo modificare sau forţare a spaţiului prin care ies de obicei bancnotele. Tehnica de furt este subtilă. După ce a fost dată comanda de retragere de pe cârd a unei sume de bani de către un solicitant, mecanismul automat de expulzare a bancnotelor demara normal, banii rămânând, însă, blocaţi în A.T.M., prinşi în dispozitivul plasat anterior de infractori. Operaţiunea figura ca fiind efectuată, însă nu clientul este cel care intra în posesia banilor ci infractorii, persoanele care au introdus şi utilizat dispozitivul artizanal.

O altă metodă, folosită, presupunea folosirea unui dispozitiv care semăna cu o furculiţă, dar care nu era lăsată în bancomat, retragerile de numerar fiind efectuate de către infractori din conturi valide deschise anterior şi aprovizionate de către diverse persoane la îndemnul autorilor.

Cu privire la dispozitivul utilizat în activitatea infracţională, inculpatul M.M., liderul reţelei, a precizat la data de 20 noiembrie 2012: " în cursul lunii iulie 2012 am aflat de la o persoană numită B. din Craiova, acelaşi care mi-a dat şi stickul cu numere de Australia, că pot fi obţinute sume importante de bani cu ajutorul unui dispozitiv confecţionat artizanal asemănător unei furculiţe pe care mi l-a trimis din Anglia prin intermediul unui autocar. B. mi-a spus să folosesc furculiţa la bancomate tip „vampir" care eliberează bani pe fanta aflată sub ecran."

Această metodă utilizată de membrii reţelei presupunea următoarele etape: introducerea în A.T.M. a unui cârd valid aferent unui cont, alimentat în prealabil cu sume mai mari de 3.000 de lei, tastarea codului P.I.N. şi ulterior a comenzii de retragere de numerar, de regulă o sumă mică de bani, iar după eliberarea acestei sume, utilizând un dispozitiv confecţionat artizanal asemănător unei furculiţe, introdus pe fanta de eliberare a sumei de bani a A.T.M.-ului, în timp ce aceasta era deschisă, reluarea comenzii de retragere de numerar a sumei maxime admise de bancă. După acceptul băncii cu privire la eliberarea banilor şi eliberarea efectivă a acestora, se anula automat la A.T.M. cea de-a doua comandă de eliberare a sumei de bani solicitate, sumă ce fizic rămânea blocată în dispozitivul artizanal introdus pe fanta A.T.M.-ului. Această situaţie permitea, pe de o parte, retragerea banilor prin forţarea fantei A.T.M.-ului şi, pe de altă parte, păstrarea în contul titularului cârdului folosit, a întregii sume de bani.

Toată acesta activitate a fost sintetizată în discuţia purtată telefonic la data de 14 septembrie 2012, între S.O. şi S.C.

Similar, modalitatea de operare a fost descrisă şi de către inculpatul C.D.T. în declaraţia de la data de 08 ianuarie 2013 :

„Erau procurate cârduri bancare adevărate de C., M. şi S., cârduri pe care era depusă suma minimă de 3.000 lei. Aceste cârduri erau introduse de mine în A.T.M. fiind solicitată iniţial suma de 10 lei. în momentul în care era eliberată bancnota de 10 lei, aceasta nu era ridicată şi peste ea eu introduceam furculiţa aproape toată, fără mâner, în A.T.M. şi apoi erau luaţi cei 10 lei. Astfel furculiţa rămânea în A.T.M., era introdus din nou cârdul bancar şi solicitam retragerea sumei de 3.000 lei. După ce solicitam retragerea sumei de bani, bancomatul număra banii care în acel moment rămâneau blocaţi în furculiţă, niciodată nefîind blocaţi în furculiţă 3000 de lei, mereu o sumă mai mică cuprinsă între 1.000 şi 2.600 lei. După ce banii erau blocaţi în furculiţă, cu ajutorul unei chei de apartament sau şurubelniţe lăsam clapa A.T.M.-ului în jos şi trăgeam de furculiţă afară scoţând o parte din banii solicitaţi. în momentul în care banii rămâneau blocaţi în furculiţă tranzacţia se anula automat de sistemul de operare al A.T.M.-ului."

Acţionând în mod organizat, din vara anului 2012 şi până la sfârşitul lunii octombrie 2012 (când s-a stopat activitatea infracţională prin intervenţia organelor de anchetă), membrii grupării, utilizând dispozitive artizanale procurate de către liderul reţelei, s-au deplasat la A.T.M.-uri aparţinând B.C.R., B.R.D., R.B., P.B., U.T.B. şi N.B. din diverse oraşe ale ţării, unde, pe timp de noapte, în mod repetat, au sustras sume de bani variind între 1.000 şi 3.000 de lei la fiecare tranzacţie, utilizând metoda forking.

Activitatea era „profitabilă", aşa cum rezultă din actele bancare înaintate cât şi discuţia telefonică purtată între soţii S. la data de 14 septembrie 2012.

Cu privire la evoluţia constituirii grupării, C.D. a precizat:" M-am deplasat la Bucureşti unde M.M. mi-a arătat un instrument confecţionat artizanal din tablă, pe care l-a numit furculiţă, spunându-mi că, cu ajutorul acesteia pot fi sustrase sume de bani din bancomate. M. mi-a spus modalitatea de utilizare a furculiţei la bancomate (...). Când am purtat discuţia iniţială cu M. despre furculiţă am stabilit ca sumele de bani obţinute prin folosirea acesteia să fie împărţite astfel: la primele două plecări eu şi M. câte 50%, iar apoi, la iniţiativa lui M., cu care eu am fost de acord, banii s-au împărţit: eu 30%, M. 30%, l.S. 30% şi S.C. 10%. La propunerea lui M., pentru că mai aveam nevoie de încă o persoană care să acopere activitatea mea cu furculiţa la A.T.M., am fost de acord să o iau pe C. cu mine."

Aceasta din urmă a prezentat în termeni asemănători recrutarea sa la reţea, acţiune realizată de către M.N.: „în luna august 2012, am fost sunată de verişoara mea M.N., care m-a chemat la ea la Bucureşti. M-am dus la locuinţa acesteia şi am discutat cu N. care mi-a spus că pot obţine uşor bani dacă îl însoţesc pe F. din Satu Mare la bancomate de unde să tragă bani. Precizez că îl cunosc pe F. dinainte de a mă întâlni cu M.N.

La locuinţa lui M.N. se mai aflau şi C.D.T., zis „F.", precum şi I.S. şi A.R.R. pe care eu îl poreclesc „spălăcitul".

Structura ierarhizată a grupării, precum şi atribuţiile ce reveneau fiecăruia a rezultat din analiza convorbirilor telefonice interceptate autorizat în cauză, aceste discuţii fiind concordante cu restul materialului probator. De altfel, cu ocazia audierii, inculpaţii au confirmat participaţia şi rolul pe care l-a avut fiecare în desfăşurarea activităţii.

Aşa cum s-a menţionat anterior gruparea a fost iniţiată de către inculpatul M.M., persoană care a şi coordonat împreună cu M.N. activitatea membrilor reţelei şi care, în cadrul grupării, a determinat cu intenţie pe ceilalţi membri să efectueze atacuri asupra bancomatelor. Inculpatul a încredinţat dispozitivul confecţionat artizanal pentru a fi utilizat în activitatea infracţională, urmărind să nu se expună prin executarea directă a acestor atacuri. O mare parte din sumele sustrase îi reveneu procentual, (iniţial 50%, ulterior, după aderare la grup a altor membri, 30%), fiindu-i trimişi prin serviciile de transfer financiar sau înmânaţi personal de către cei ce sustrăgeau aceste sume. Privitor la poziţia şi atribuţiile acestui inculpat, relevante sunt mai multe discuţii purtate telefonic şi interceptate autorizat.

Această perioadă a fost descrisă şi de inculpatul M.M. care a detaliat în declaraţia dată la data de 20 noiembrie 2012 etapele constituirii reţelei, atribuţiile ce reveneau fiecăruia, precum şi sumele de bani pe care urmau să le primească membrii acestui grup.

În aceeaşi delaraţie, M.M. a făcut referire şi la dispozitivele de skimming pe care le-a deţinut în luna octombrie 2012, aspecte care de altfel au rezultat şi din analiza proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate autorizat şi care au fost confirmate de percheziţia asupra sstemelor informatice ridicate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare de la locuinţa soţilor M.: "La începutul lunii octombrie 2012 o cunoştinţă despre care ştiu că îl cheamă G. şi noi îi zicem G. (..) a venit cu un francez de culoare la locuinţa mea şi cu nouă guri false de bancomate care le avea francezul şi mi-a solicitat să-i pun pe guri nişte baterii de blutut pentru a le putea folosi. I-am zis soţiei mele să se ducă F. să cumpere 10 blututuri; după ce aceasta le-a cumpărat, i-am (dat) lui Răzvan să scoată bateriile din blutut şi să le pună în sistemul electronic al dispozitivelor de skimming (...) Dispozitivele de skimming au stat la mine aproximativ 2 zile după care francezul a venit împreună cu G. şi le-a luat.„

Aspectele la care fac referire soţii M. se regăsesc în mare parte în convorbirile telefonice interceptate autorizat în perioada respectivă, convorbiri care luate singular au fost de natură să convingă cu privire la existenţa infracţiunii de deţinere de skimming şi a persoanelor care au săvârşit aceste infracţiuni.

Fiind efectuată o percheziţie domiciliară la locuinţa inculpaţilor M.M. şi M.N. au fost identificate şi ridicate sisteme informatice şi medii de stocare asupra cărora au fost efectuate percheziţii informatice, iar în urma punerii în executare a autorizaţiilor emise de Tribunalul Prahova în acest sens, s-a constatat că unul dintre laptop-uri, conţinea un program informatic - M.S.R. R., destinat citirii şi scrierii datelor de identificare a cârdurilor bancare, precum şi numere de cârduri.

Acestea din urmă au fost identificate şi pe un mediu de stocare, aspecte care sunt de natură a contura implicarea inculpatului în activităţi specifice de skimming.

Un alt membru al grupării, M.N. a avut ca principală atribuţie coordonarea împreună cu liderul grupului a activităţii infracţionale desfăşurată de ceilalţi membri ai reţelei, precum şi recrutarea de noi membri.

Deşi iniţial a negat orice formă de participare la actele infracţionale executate în cadrai grupului, precum şi faptul că ar fi cunoscut cea mai mare parte din persoanele care au aderat la acesta, ulterior inculpata a descris evoluţia reţelei, pe care a perceput-o în mod direct, deşi a încercat să-şi minimalizeze participaţia.

Aspectele la care am făcut referire rezultă din analiza mai multor probe administrate în cauză: interceptarea convorbirilor telefonice, verificări privind transferurile financiare, audierea persoanelor implicate în activitatea infracţională, efectuarea de percheziţii domiciliare şi informatice.

Astfel, interceptând autorizat convorbirile telefonice şi comunicările S.M.S., s-a stabilit o reală implicare a inculpatei în coordonarea activităţii grupului infracţional organizat, urmând indicaţiile soţului său M.M.:

Aceste aspecte sunt redate şi de către S.C. în declaraţia de la 30 octombrie 2012, când inculpata a detaliat gradual evoluţia activităţii infracţionale:" De la N. ştiu că furculiţa folosită la bancomat pentru a trage bani era a soţilor M. (..). De fiecare dată înainte de a pleca la drum (n.n. când urma ca o parte din membrii reţelei să atace A.T.M.-uri din diverse oraşe ale ţării) discutam cu N. şi de fiecare dată am plecat împreună cu F., S. şi R. (...). Precizez că plecam la drum de la locuinţa lui M.N.

În paralel cu activitatea de coordonare a membrilor grupului, care implică şi determinarea acestora la a executa atacuri asupra bancomatelor în modalitatea descrisă mai sus, inculpata M.N. şi M.M. au primit, conform înţelegerii iniţiale, importante sume de bani rezultaţi în urma acţiunilor ilicite, bani trimişi de către S.C. şi A.R.R. prin societatea W.B. O.M.V., precum şi prin Poşta Română, on line.

Cu titlu exemplificativ, raportându-ne la acest aspect, menţionăm discuţia de la data de 14 octombrie 2012, la ora 08:34:23, când S.C., aflată la postul telefonic X (cartelă prepaid) a fost contactată de M.N., aflată la postul telefonic X (cartelă prepaid).

Verificările efectuate la cele două societăţi de transfer financiar au confirmat primirea de către inculpată a sumelor trimise de către ceilalţi doi membri ai reţelei.

După ce a fost pus în libertate de către autorităţile din Scoţia (unde fusese arestat pentru activităţi de skimming), inculpatul S.O. a luat legătura telefonic cu soţia sa S.C. de la care a aflat detalii în legătură cu activitatea infracţională a reţelei la care aceasta aderase, şi, înţelegând că se puteau obţine relativ facil sume mari de bani, cu un risc minim de a fi identificat, inculpatul s-a arătat interesat în a participa la aceste atacuri, având iniţial ca atribuţie recrutarea de persoane care să-şi deschidă conturi bancare şi să remită membrilor grupării cârdurile şi codurile P.I.N. În acest sens, s-au avut în vedere atât convorbirile telefonice purtate de către inculpat, discuţii interceptate autorizat, cât şi declaraţiile unora dintre persoanele recrutate de către S.O. pentru a-şi deschide conturi bancare.

La aspecte privind activitatea infracţională a inculpatului s-au referit şi o parte din persoanele recrutate de acesta: «îl cunosc pe S.O. de vreo 17 ani, fiind prieten cu acesta. După ce s-a întors din Anglia de aproximativ trei săptămâni S.O. a venit la locuinţa mea şi mi-a zis să mă duc să discut cu soţia sa C., fără a spune despre ce e vorba pentru că mai era cu cineva. După ce am vorbit cu O. m-am dus la casa C., iar aceasta mi-a spus că, dacă îmi deschid un cont la R.B. şi îi dau ei cârdul şi codul P.I.N. îmi dă 200 (două sute) de lei. C. mi-a spus că nu este nicio problemă. M-am gândit că ceva nu este în regulă. C. mi-a spus că şi O. o să scoată un cârd şi că o să mă duc cu el la Bancă. A doua zi m-am dus la casa C. şi a lui O. şi am plecat cu O. la B.T. şi R.B. unde fiecare ne-am deschis câte un cont. După ce am primit cârdurile şi codurile P.I.N. i le-am dat lui S.O. şi am primit de la acesta 200 lei. O. mi-a spus că restul de două sute o să-i primesc mai târziu. După trei zile S.O. mi-a zis să declar cârdurile pierdute la bănci. L-am declarat pierdut doar pe cel de la R.B.», a declarat R.D.A.

„După ce i-am dat cârdul, G. (n.n S.O.) i-a dat suma de 2.600 de lei socrului meu G.C. şi a plătit un taxi până la Bucureşti unde lucrez eu.

Acesta i-a spus socrului meu să merg să depun suma de bani în contul cârdului fără să-mi explice de ce.

Cu mine când am depus banii era socrul meu G.C. Acesta a fost sunat de către S.O. care s-a interesat dacă am depus banii"- a declarat P.G.M.

Astfel, în intervalul 30 august 2012-01 septembrie 2012, trei dintre membrii reţelei, respectiv C.D., S.C. şi l.S. au efectuat mai multe atacuri asupra unor A.T.M.-uri stradale din Bucureşti, Piteşti, Sibiu, Sebeş, Alba Mia, Teiuş, Aiud, Cluj Napoca, Zalău şi Satu Mare.

Modalitatea de operare, participaţia fiecăruia, precum şi evoluţia activităţii infracţionale a rezultat explicit din analiza proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate autorizat, purtate între membrii reţelei cu această ocazie.

S-a constatat că în tot timpul în care au operat, autorii s-au consultat telefonic, fiind necesară o coordonare între cei care acţionau la A.T.M. şi l.S. care supraveghea zona pentru a preîntâmpina o eventuală depistare.

Aceste discuţii telefonice, din cuprinsul cărora rezultă, aşa cum s-a menţionat anterior, fazele derulării activităţii infracţionale, au permis şi identificarea cu aproximaţie a locaţiilor în care au acţionat conform celulelor de localizare a convorbirilor telefonice. Aceasta a permis identificarea majorităţii A.T.M.-urilor atacate şi, implicit, a băncilor fraudate. Aceste investigaţii au concordat cu sesizările depuse de către unităţile bancare prejudiciate şi, totodată, cu actele înaintate de acestea, jurnale electronice, constatări privind bancomatele asupra cărora s-a acţionat, înregistrări video surprinse de camerele de supraveghere ale A.T.M.-urilor).

De altfel, nici unul dintre inculpaţi nu a negat participaţia avută în desfăşurarea activităţii infracţionale.

Similar, au putut fi identificate cea mai mare parte a bancomatelor asupra cărora inculpaţii au acţionat. S-a făcut referire la discuţii telefonice purtate între membrii grupului în perioada de referinţă, la celulele de localizare în urma interceptării şi localizării participanţilor, precum şi la toate celelalte date întrucât au permis ca, privind în ansamblu probele, să se stabilească în întregime activitatea infracţională.

În urma studierii extraselor de cont aferente cârdurilor bancare, emise de R.B. şi B.T., identificate ca fiind utilizate pentru a sustrage bani cu ajutorul „furculiţei, emise pe numele unor persoane recrutate în acest sens, şi pe care erau depuse de inculpaţi sume de aproximativ 3000 de lei, au putut fi identificate toate tranzacţiile realizate după cum urmează:

- cârd emis de R.B. a fost utilizat în perioada 02 octombrie 2012, orele 20.19 - 03 octombrie 2012, orele 00.17 la un număr de 6 bancomate aparţinând B.R.D. - G.S.G. din Cluj Napoca, totalul tranzacţiilor în urma cărora au fost sustrase sume de bani din bancomate prin utilizarea „furculiţei" şi a cârdului cu nr. sus-menţionat fiind de 13.500 lei.

De asemenea B.R.D. - G.S.G., dar şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, au înaintat Dosarele penale înregistrate la unitatea de parchet cu nr. 9370/P/2012, nr. 9371/P/2012, nr. 9372/P/2012 și nr. 9373/P/2012, ce au fost conexate, ce cuprind imagini reţinute de camerele de supraveghere ale A.T.M.-urilor asupra cărora inculpaţii au executat atacuri utilizând „furculiţa".

- în intervalul 13 octombrie 2012-15 octombrie 2012, patru dintre membrii reţelei, C.D., S.C., l.S. şi A.R.R. au efectuat mai multe atacuri asupra unor A.T.M.-uri stradale din Bascov, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Călimăneşti, Sebeş, Deva, Săvârşin, Arad şi Timişoara.

Activitatea infracţională a acestora a putut fi stabilită probato prin efectuarea de interceptări ale convorbirilor telefonice, localizarea pe celule a participanţilor, analiza materialului înaintat de unităţile bancare (imagini din timpul atacurilor, jurnale electronice, extras de cont).

- în urma studierii extraselor de cont aferente cârdurilor bancare, emise de R.B. şi B.T., identificate ca fiind utilizate pentru a sustrage bani cu ajutorul „furculiţei" emise pe numele unor persoane recrutate în acest sens, conturi în care erau depuse de inculpaţi sume de aproximativ 3.000 de lei, au putut fi identificate toate tranzacţiile realizate cu aceste cârduri după cum urmează:

- cârd emis de R.B. pe numele altui membru al grupării, S.O., cârd utilizat în activitatea infracţională de inculpaţi în perioada 14-15 octombrie 2012 la 17 bancomate din Arad şi Timişoara, totalul tranzacţiilor sumelor de bani solicitate şi refuzate ulterior de pe acest cârd fiind de 40.800 lei,

- cârd emis de R.B. pe numele R.D.A., cârd obţinut prin recrutarea acestuia de către S.O. şi S.C., utilizat în activitatea infracţională de inculpaţi în perioada 13-14 octombrie 2012 la 8 bancomate din Bascov, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Călimăneşti, Sebeş, Deva şi Săvârşin, totalul tranzacţiilor sumelor de bani solicitate şi refuzate ulterior de pe acest cârd fiind de 22.000 lei.'

În intervalul 18 octombrie 2012-20 octombrie 2012, membrii reţelei s-au deplasat în Timişoara şi Satu Mare unde au efectuat mai multe atacuri asupra unor A.T.M.-uri stradale din oraş, fapte ce au putut fi stabilite în urma anlizei convorbirilor telefonice interceptate, a imaginilor de la A.T.M.-uri, precum şi a celorlalte acte ce au fost înaintate de unităţile bancare.

A fost înaintat, totodată, instrumentul confecţionat artizanal,utilizat de către inculpaţi la sustragerea banilor la A.T.M. B.R.D. din Timişoara, la data de 18 octombrie 2012, în jurul orelor 18.00, instrument care, datorită intervenţiei organelor de anchetă nu a mai putut fi recuperat de către membrii reţelei.

Din cercetările efectuate a rezultat că în perioada 19 octombrie 2012, orele 17.29 -20 octombrie 2012, orele 04.59 membrii reţelei au acţionat în Satu Mare unde, utilizând cârdul bancar emis de B.T. pe numele P.G.M. (persoană recrutată de S.O.) au fost efectuate atacuri asupra a 5 bancomate B.R.D., B.C.R. şi R.B., totalul tranzacţiilor sumelor de bani solicitate din acest cont fiind de 12.500 lei.

În intervalul 27 octombrie 2012-28 octombrie 2012, membrii reţelei s-au deplasat în Piteşti unde au efectuat mai multe atacuri asupra unor A.T.M.-uri stradale din oraş, utilizând aceeaşi metodă de sustragere a banilor.

Cu titlu exemplificativ s-a făcut referire la două dintre acestea:

- din 2012 - A.T.M. - B.C.R. Agenţia G. din Piteşti, de unde a fost sustrasă suma de 1.000 de lei, la data de 27 octombrie 2012, orele 21.43, fiind utilizat în activitatea infracţională cârdul bancar emis de R.B. şi de unde au fost înaintate imaginile înregistrate de camerele de supraveghere ale bancomatului.

- din 2012 - A.T.M. - B.C.R. Agenţia C. din Piteşti, de unde a fost sustrasă suma de 500 de lei, la data de 28 octombrie 2012, orele 00.03, fiind utilizat în activitatea infracţională cârdul bancar emis de R.B. şi de unde au fost, de asemenea, înaintate imaginile înregistrate de camerele de supraveghere ale bancomatului.

Fiind audiat, inculpatul C.D. a făcut referire şi la aceste ultime atacuri: „ La Cluj Napoca, l.S. a supravegheat zona, iar T. a mers cu mine la câteva bancomate unde m-a ţinut pe mine la curent cu supravegherea zonei. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la sfârşitul lunii octombrie 2012 când am fost la A.T.M.-uri din Piteşti şi Râmnicu Vâlcea".

Activitatea infracţională a membrilor acestui grup organizat a fost stopată la data de 30 octombrie 2012, când au fost efectuate percheziţii domiciliare la locuinţa inculpaţilor, procedându-se ulterior la reţinerea şi arestarea preventivă a acestora.

Fiind audiaţi, toţi inculpaţii au recunoscut total sau parţial săvârşirea faptelor, o parte dintre ei încercând să nuanţeze declaraţiile în scopul diminuării răspunderii penale.

La termenul de judecată din 25 aprilie 2013, în faţa instanţei de judecată, inculpaţii M.M., M.N., C.D.T., I.S., S.C. şi I.N., au declarat personal că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi vor ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, aşa cum prevede art. 320¹ C. proc. pen.

Prin încheierea de şedinţă din data de 25 aprilie 2013, pronunţată de Tribunalul Prahova, în Dosar nr. 735/105/2013, s-a dispus disjungerea cauzei faţă de inculpaţii A.R.R., G.M.E. şi S.O., fixându-se termen pentru continuarea judecăţii faţă de inculpaţii A.R.R., G.M.E. şi S.O. pentru data de 30 mai 2013.

La termenul de judecată din 30 mai 2013, în faţa instanţei de judecată, inculpatul S.O. a declarat personal că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi doreşte ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, aşa cum prevede art. 320¹ C. proc. pen.

Prin urmare, instanţa de fond a reţinut, cu privire la inculpatul S.O., aceeşi situaţie de fapt ca cea expusă în rechizitoriu.

Aşadar, tribunalul, ţinând cont de principiul aflării adevărului, a reţinut situaţia de fapt, expusă mai sus, din actele şi lucrările efectuate în cauză, atât în faza de urmărire penală cât şi in faţa instanţei de judecată, respectiv: procese verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate autorizat; procese verbale de redare a traficului fluxului informaţional interceptat autorizat; procese verbale încheiat în urma localizării inculpaţilor, procese verbale percheziţii informatice, adrese unităţi bancare; jurnale electronice şi capturi ale imaginilor surprinse de camerele de înregistrare ale A.T.M.-urilor unde membrii reţelei au acţionat;extrase de cont;mijloace materiale de probă (dispozitiv confecţionat artizanal, utilizat în activitatea infracţională); verificări ale conturilor bancare şi ale tranzacţiilor financiare; declaraţii martori; declaraţii inculpaţi, toate acestea coroborate şi cu declaraţiile de recunoaştere date de inculpaţi în faţa instanţei de judecată, toate acestea coroborate şi cu declaraţia dată de inculpatul S.O. în faţa instanţei de judecată.

În consecinţă, s-a constatat că faptele inculpatului S.O. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. rap la art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) alin. (4) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că în anul 2012 a aderat la un grup infracţional organizat condus de către M.M., reţea profilată pe comiterea infracţiunii de furt calificat şi, în cadrul grupării, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în mod repetat, în cursul anului 2012, a facilitat sustragerea prin efracţie şi pe timp de noapte a unor importante sume de bani din A.T.M.-uri aparţinând mai multor unităţi bancare, acţiuni realizate de către alţi membrii ai reţelei utilizând metoda „forking", fiind cauzat astfel un prejudiciu total de 299.484 lei şi 770 euro.

Aşadar, raportat la cele mai sus menţionate tribunalul l-a condamnat pe inculpatul S.O. la pedepesele mai sus arătate.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.CO.T. - Serviciul Teritorial Ploieşti şi inculpatul S.O., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

In motivarea apelului, Parchetul a susţinut că în mod nelegal nu s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, urmare a pedepsei aplicate pentru infracţiunea de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave, prev.de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) şi alin. (4) C. pen., faţă de limitele de pedeapsă prevăzute de lege.

O altă critică a soluţiei primei instanţe a avut ca obiect netemeinicia hotărârii cu privire la cuantumul redus al pedepselor aplicate, ca şi greşita individualizare a pedepsei sub aspectul cuantumului redus şi modalitatea de individualizare a pedepsei prin aplicarea disp.art. 86¹ C. pen., cu suspendarea sub supraveghere, nefîind cazul reţinerii unor circumstanţe atenuante prev.de art. 74 lit. a) C. pen., faţă de pericolul social al faptelor comise şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice a unui grup organizat.

Un alt aspect de nelegalitate a hotărârii apelate l-a reprezentat necoborârea cuantumului pedepsei sub minimul special redus cu o treime, de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru infracţiunea prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în condiţiile în care instanţa a reţinut circumstanţe atenuante.

Nelegală s-a arătat că era şi pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului cu suspendarea sub supraveghere, conform art. 86¹ C. pen., în condiţiile existenţei concursului de infracţiuni, fiind astfel încălcate disp.art. 86¹ alin. (2) C. pen.

În recursul său, apelantul inculpat a arătat că este de acord cu motivele 1, 3 şi 4 din apelul Parchetului, iar în legătură cu pedepsele aplicate, a solicitat reducerea pedepsei cu 1/3 pentru infractiuneaprev.de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Prin Decizia penală nr. 234 din data de 28 noiembrie 2013, Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie:

I. A a admis apelul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploieşti împotriva sentinţei penale nr. 233 din 31 mai 2013 pronunţată de Tribunalul Prahova, pe care a desfiinţat-o, în parte, şi în consecinţă:

A descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului S.O., în pedepsele componente de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, faptă din cursul anului 2013, prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic.art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a) C. pen., rap.la art. 76 C. pen., şi respectiv 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de flirt calificat în formă continuată, faptă din cursul anului 2012, prev.de art. 208 alin. (1)- 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) şi alin. (4) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a) C. pen., rap.la art. 76 C. pen.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., rap.la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege, pe o durată de 2 ani, pentru infracţiunea de furt calificat, după executarea pedepsei principale.

A înlăturat disp.art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen., de la încadrarea juridică a infracţiunilor de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplic.art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., precum şi de la infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) şi alin. (4) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca în final inculpatul să fi executat pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare în regim de detenţie, la care se va adăuga pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege, pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

A înlăturat aplicarea disp.art. 86¹, art. 86², art. 86³ C. pen., art. 359 C. proc. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen.

A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.

II. A respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul S.O., domiciliat în municipiul Ploieşti, judeţul Prahova împotriva sentinţei penale nr. 233 din 31 mai 2013, pronunţată de Tribunalul Prahova.

A obligat apelantul-inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat,din care 200 lei onorariu apărător din oficiu, s-au avansat din fondul Ministerului Justiţiei în contul Baroului Prahova.

Pentru a dispune această soluţie, instanţa de apel a avut în vedere următoarele considerente:

A arătat că, examinând sentinţa atacată în raport de criticile formulate şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, examinând actele şi lucrările dosarului, a constatat că este fondat numai apelul declarat de Parchet.

Astfel, a arătat că în mod nelegal nu s-a dispus aplicarea unei pedepse complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave, în condiţiile în care este aplicabilă în mod obligatoriu pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, faţă de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea dedusă judecăţii, respectiv cea prevăzută de disp.art. 208, 209 alin. (4) C. pen., pentru care legea prevede în mod expres o asemenea pedeapsă complementară, limitele pedepsei fiind de la 10 la 20 de ani închisoare.

De asemenea, instanţa de apel a arătat că este neîntemeiată reţinerea de către instanţa de fond a circumstanţelor atenuante prev.de art. 74 lit. a) şi art. 76 C. pen., cu toate că faptele comise de inculpat sunt grave, săvârşite în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale în grup organizat, astfel că se impunea înlăturarea acestor circumstanţe atenuante şi se va dispune schimbarea corespunzătoare a încadrării juridice sub acest aspect.

În acelaşi timp, a arătat că modalitatea de individualizare a pedepsei prin aplicarea disp.art. 86¹ şi art. 86² C. pen. este greşită, întrucât nu s-au aplicat în mod corespunzător dispoziţiile art. 72 şi art. 52 C. pen., faptele fiind comise în condiţii agravante, astfel că această individualizare a pedepsei nu este de natură a asigura scopul preventiv educativ şi sancţionator al pedepsei.

Aşa fiind, instanţa de apel a arătat că, în final, pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare va fi executată de inculpat în regim de detenţie, iar restul dispoziţiilor sentinţei vor fi menţinute, acestea fiind legale şi temeinice.

Totodată, apelul declarat de inculpat a considerat că urmează a fi respins ca nefondat, în baza art. 379 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., întrucât faptele inculpatului sunt săvârşite în condiţii agravante, care nu justifică aplicarea unei pedepse mai reduse sub aspectul cuantumului, pentru realizarea scopului acesteia.

Împotriva Deciziei penale nr. 234 din data de 28 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat recurs, în termenul legal, inculpatul S.O.

Inculpatul nu a depus la dosar motive de recurs, cu ocazia dezbaterilor, apărătorul desemnat din oficiu pentru acesta solicitând instanţei admiterea recursului inculpatului, casarea deciziei penale atacate şi, rejudecând, în aplicarea legii penale mai favorabile, care a arătat că este legea nouă, în opinia sa, având în vedere limitele de pedeapsă mai mici prevăzute de această lege, să fie redusă pedeapsa aplicată inculpatului; sub aspectul modalităţii de executare, a solicitat menţinerea dispoziţiei instanţei de fond prin care a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului.

Examinând recursul declarat, prin raportare la dispoziţiile art 385⁹ C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, dar şi din punct de vedere al aplicării legii penale mai favorabile, Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpatul S.O. este întemeiat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:

În primul rând, prealabil verificării temeiniciei susţinerilor recurentului, Înalta Curte arată că, deşi la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen., iar art. 108 din Legea nr. 255/2013 a abrogat expres C. proc. pen. din 1968 (Legea nr. 29/1968), cadrul procesual în care s-a desfăşurat judecarea prezentului recurs este cel reglementat de prevederile art. 385¹ - art. 385¹⁹ din Legea de procedură penală anterioară, având în vedere, în acest sens, dispoziţiile tranzitorii cuprinse în art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013.

Consacrând efectul parţial devolutiv al recursului reglementat ca a doua cale de atac ordinară, art. 385⁶ C. proc. pen. stabileşte în alin. (2) că instanţa de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 385⁹ din acelaşi cod.

Rezultă, aşadar, că, în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel, nici recurentul şi nici instanţa nu se pot referi decât la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale toate erorile pe care le cuprinde decizia recurată, ci doar acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate de art. 385⁹ C. proc. pen.

În primul rând, Înalta Curte constată că, potrivit dispoziţiilor art. 385 alin. (21) C. proc. pen. (1968), instanţa de recurs nu poate examina hotărârea atacată pentru vreunul din cazurile prevăzute la art. 385⁹ C. proc. pen. (1968), dacă motivul de recurs, deşi se încadrează în vreunul dintre aceste cazuri, nu a fost invocat în scris cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată, aşa cum se prevede la alin. (2) al art. 385¹⁰ C. proc. pen. (1968), cu singura excepţie a cazurilor de casare care, potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen. (1968), se iau în considerare din oficiu.

Prin urmare, având în vedere că recurentul inculpat S.O. nu a depus la dosar motive de recurs şi nu a invocat, deci, niciun caz de casare în termenul prevăzut de lege, nefiind identificate nici cazuri care să poată fi luate în considerare din oficiu, Înalta Curte constată că recursul inculpatului nu poate fi admis sub aspectul cazurilor de casare.

În continuare, Înalta Curte va proceda la identificarea legii penale mai favorabilă inculpatului, având în vedere succesiunea de legi intervenită în cursul procesului şi ţinând cont de Decizia definitivă şi general obligatorie nr. 265 din data de 06 mai 2014, pronunţată de Curtea Constituţională, conform căreia, dispoziţiile art. 5 C. pen. sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.

Astfel, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 13 alin. (1) C. pen. din 1969, în cazul în care, de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.

Conform art. 5 alin. (1) C. pen. în vigoare, în cazul în care, de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Prin urmare, Înalta Curte constată că textul alin. (1) al art. 5 C. pen. în vigoare reia dispoziţia art. 13 alin. (1) C. pen. din 1969, astfel că, în această materie, regimul aplicabil rămâne acelaşi.

Determinarea caracterului „mai favorabil" are în vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau conţinutul pedepselor, condiţiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură răspunderea penală, influenţa circumstanţelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă, concurs, suspendarea pedepsei, etc.

În continuare, Înalta Curte va examina cauza, din perspectiva dispoziţiilor art. 5 din N.C.P., având în vedere criteriile arătate mai sus şi cele statuate, cu caracter obligatoriu, prin Decizia nr. 265 din 06 mai 2014 a Curţii Constituţionale, publicată în M. Of. nr. 372 din 20 mai 2014.

Astfel, Înalta Curte constată că recurentul inculpat S.O. a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, faptă prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, pentru care era prevăzută o pedeapsă ale cărei limite erau cuprinse între 5-20 ani închisoare şi care are corespondent în actuala reglementare în dispoziţiile art. 367 alin. (1) C. pen., care prevăd limite de pedeapsă mult mai mici, cuprinse între 1-5 ani închisoare.

De asemenea, Înalta Curte constată că recurentul inculpat S.O. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1)- 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) şi alin. (4) C. pen. anterior, pentru care era prevăzută o pedeapsă ale cărei limite erau cuprinse între 3-15 ani închisoare şi care are corespondent în actuala reglementare în dispoziţiile art. 228-art. 229 alin. (1) lit. b), d) C. pen., care prevăd, de asemenea, limite de pedeapsă mult mai mici, cuprinse între 1-5 ani închisoare.

Prin urmare, având în vedere că legea nouă prevede limite de pedeapsă mult mai mici, că aceste limite de pedeapsă vor fi reduse cu o treime prin aplicarea art. 374 alin. (4) şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., recurentul inculpat fiind judecat în procedura simplificată, prevăzută de fostul art. 320¹ C. proc. pen. anterior, Înalta Curte constată că legea nouă este mai favorabilă pentru inculpat.

Iar aceasta chiar şi în situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile pentru reţinerea infracţiunii continuate, întrucât nu există identitate de subiect pasiv, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. pen., motiv pentru care inculpatul va fi condamnat la şapte infracţiuni de furt calificat, existând şapte părţi vătămate/părţi civile.

Totodată, legea nouă este mai favorabilă chiar şi în condiţiile în care va fi aplicat sporul obligatoriu prevăzut de art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., care prevede că pedepsei celei mai grele i se adaugă o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

De asemenea, legea nouă rămâne legea care, în final, produce consecinţe mai blânde pentru inculpat, chiar dacă în sarcina acestuia se va reţine pentru infracţiunea de furt calificat circumstanţa agravantă prevăzută de art. 77 lit. a) C. pen., incidenţă când fapta a fost comisă de trei sau mai multe persoane împreună (legiuitorul lasă, însă, la latitudinea instanţei posibilitatea aplicării unei pedepse mai mari în cazul acesta); iar această circumstanţă va putea fi reţinută, având în vedere că cea care califica infracţiunea de furt şi care se regăsea în fostul art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, în varianta comiterii faptei de două sau mai multe persoane împreună, nu se mai regăseşte în circumstanţele care califică infracţiunea de furt pe noua lege.

Ca urmare, având în vedere considerentele mai sus expuse, doar sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile, în temeiul art. 5 C. pen., Înalta Curte, în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen. (1968), va admite recursul declarat de inculpatul S.O. împotriva Deciziei penale nr. 234 din data de 28 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Va casa în parte decizia penală recurată şi rejudecând:

- Va descontopi pedeapsa de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, aplicate inculpatului S.O., în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor.

- în baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu reţinerea art. 5 C. pen. şi aplicarea art. 374 alin. (4) şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., va condamna inculpatul S.O. la pedeapsa de 9 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.

- în baza art. 228-art. 229 lit. b), d) C. pen., cu reţinerea art. 5 C. pen. şi art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 374 alin. (4) şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen., va condamna inculpatul S.O. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru fapta săvârşită în dauna părţii civile B.R.D. G.S.G.

În baza art. 39 lit. b) C. pen., inculpatul S.O. va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 9 luni închisoare sporită cu o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani, 3 luni şi 20 zile şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.

Va dispune aplicarea art. 65-art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

Va menţine celelalte dispoziţii ale deciziei atacate, dacă nu sunt contrare prezentei hotărâri.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de inculpatul S.O. împotriva Deciziei penale nr. 234 din data de 28 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Casează în parte decizia penală recurată şi rejudecând:

- Descontopeşte pedeapsa de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani aplicate inculpatului S.O. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

- În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu reţinerea art. 5 C. pen. şi aplicarea art. 374 alin. (4) şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen. condamnă inculpatul S.O. la pedeapsa de 9 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.

- în baza art. 228-art. 229 lit. b), d) C. pen., cu reţinerea art. 5 C. pen. şi art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 374 alin. (4) şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen. condamnă inculpatul S.O. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru fapta săvârşită în dauna părţii civile B.R.D. G.S.G.

În baza art. 39 lit. b) C. pen. inculpatul S.O. va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 9 luni închisoare sporită cu o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani, 3 luni şi 20 zile şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.

Dispune aplicarea art. 65-art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei atacate dacă nu sunt contrare prezentei hotărâri.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 septembrie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 2530/2014. SECŢIA PENALĂ. Traficul de minori...		ICCJ. Decizia nr. 255/2014. SECŢIA PENALĂ. Omorul deosebit de... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2533/2014. SECŢIA PENALĂ. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Furtul (art.208 C.p.), furtul calificat (art. 209 C.p.). Recurs