ICCJ. Decizia nr. 2929/2014. Penal. Excepţie de neconstituţionalitate. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia penală nr. 2929/2014
Dosar nr. 194/740/2014
Şedinţa publică de la data de 4 noiembrie 2014
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 1110/A din 1 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de SC C.D. SRL, împotriva încheierii penale nr. 58 din 09 septembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Teleorman, în Dosarul nr. 194/740/2014, pe care a obligat-o la 200 RON cheltuieli judiciare către stat. Cauza a rămas definitivă.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea a constatat că prin sentinţa penală nr. 120 din 16 mai 2014, Judecătoria Alexandria a dispus următoarele:
- a apreciat ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 84 din Legea nr. 59/1934, invocată de petenta SC C.D. SRL Alexandria, astfel încât, în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, a hotărât să nu sesizeze Curtea Constituţională;
- conform prevederilor art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca nefondată plângerea formulată de aceeaşi petentă împotriva ordonanţei procurorului din 01 octombrie 2013, în contradictoriu cu intimata S.G., menţionând soluţia atacată.
Împotriva acestei sentinţe, pârâta a declarat apel, înregistrat pe rolul Tribunalului Teleorman, secţia penală, sub nr. 194/740/2014.
Prin încheierea nr. 58 din 09 septembrie 2014 dată în Camera de consiliu, Tribunalul Teleorman, secţia penală, şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
În şedinţa publică de la 01 octombrie 2014, Curtea a pus, din oficiu, în discuţie admisibilitatea apelului, luând în acest sens concluziile reprezentantului Ministerului Public şi ale intimatei S.G.
Apelanta SC C.D. SRL Alexandria, deşi legal citată, nu a fost prezentă.
Examinând acest aspect în raport de prevederile art. 2781 C. proc. pen., care consacră caracterul definitiv al soluţiei pronunţate de instanţă în această materie, Curtea a respins apelul ca inadmisibil, potrivit prevederilor art. 421 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen.
Împotriva acestei decizii penale a declarat cale de atac petenta SC C.D. SRL, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 28 octombrie 2014.
Petenta SC C.D. SRL, prin motivele scrise depuse la dosarul cauzei a arătat că formulează recurs împotriva deciziei penale nr. 1110/A din 1 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a Il-a penală, invocând excepţia de neconstituţionalitate a art. 2781 alin. (10) C. proc. pen. şi a art. 348 alin. (8) din Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen. cu modificările şi completările ulterioare, făcând trimitere la tratatele şi acordurile internaţionale care statuează dreptului unei persoane la recurs.
Examinând cauza de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar şi în raport cu criticile formulate, Înalta Curte constată că această cale de atac este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Conform dispoziţiilor art. 551 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. hotărârile primei instanţe rămân definitive la data pronunţării, când hotărârea nu este supusă contestaţiei sau apelului.
În speţă, se constată că prin sentinţa penală nr. 120 din 16 mai 2014, pronunţată de Judecătoria Alexandria, s-a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 84 din Legea nr. 59/1934, invocată de petentă, ca fiind neîntemeiată.
Prin aceeaşi sentinţă penală, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. s-a respins plângerea împotriva rezoluţiei procurorului formulată de petenta SC C.D. SRL, ca nefondată şi s-a menţinut rezoluţia atacată, hotărârea fiind definitivă, potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen. anterior.
Petenta SC C.D. SRL a formulat apel împotriva sentinţei penale nr. 120 din 16 mai 2014 a Judecătoriei Alexandria, înregistrat pe rolul Tribunalului Teleorman, secţia penală, cauza fiind declinată prin încheierea nr. 58 din 09 septembrie 2014 în favoarea Curţii de Apel Bucureşti. Prin decizia penală nr. 1110/A din 1 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală acesta a fost respins apelul, ca inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. 278 alin. (10) C. proc. pen. anterior, „hotărârea judecătorului pronunţată potrivit art. 278 alin. (8) este definitivă. "
Prin urmare, în privinţa sentinţei penale atacate, pronunţată în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. anterior şi definitivă, legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi ordinare de atac.
Constituie atributul exclusiv al legiuitorului reglementarea căilor de atac împotriva hotărârii prin care judecătorul soluţionează plângerea împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată.
Împotriva hotărârii pronunţate în apel, care este definitivă, petenta a formulat o nouă cale de atac.
Cu privire la calea de atac formulată de petentă, se constată că aceasta se arată nemulţumită de soluţia adoptată de prima instanţă, apreciind că este nelegală şi îl favorizează pe autorul faptei, în principal, din cauza textelor de lege atacate cu excepţia de neconstituţionalitate, care statuează caracterul definitiv a unor astfel de hotărâri judecătoreşti, dând loc arbitrariului şi, în unele cazuri, abuzurilor judiciare, profitându-se de faptul că hotărârile pronunţate într-o astfel de procedură nu sunt supuse cenzurii instanţelor de control judiciar.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate susţinut de petentă îl reprezintă art. 2781 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 341 alin. (8) din Legea nr. 135/2010, privind C. proc. pen. cu modificările şi completările ulterioare, susţinând că aceste dispoziţii legale încălcând dreptul părţilor la un recurs efectiv împotriva hotărârii primei instanţe prin care s-a admis sau a fost respinsă plângerea împotriva ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată, drept recunoscut de legislaţia internaţională (care, odată ratificată, face parte din dreptul intern), dar şi de art. 129 din Constituţia României.
Totodată, a susţinut petenta că normele prevăzute de art. 2781 alin. (10) C. proc. pen. (1968) şi art. 341 alin. (8) C. proc. pen. (2010), sunt contrare dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2), din Constituţia României.
Petenta a invocat caracterul neconstituţional al dispoziţiilor care limitează exerciţiul căilor de atac din momentul, dar momentul invocării acestora a fost în recursul la un apel declarat inadmisibil (deci după ce o cale de atac a fost deja respinsă ca inadmisibilă).
Înalta Curte constată astfel că excepţia de neconstituţionalitate este invocată într-o cale de atac care este inadmisibilă, hotărârea pronunţată de Judecătoria Alexandria fiind definitivă la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţia României, privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi a celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din Legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
Se constată că această cale de atac privind excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi calificată ca fiind recurs în casaţie, având în vedere dispoziţiile art. 434 C. proc. pen. care stabilesc hotărârile ce pot fi atacate cu recurs în casaţie.
De asemenea, conform art. 438 C. proc. pen., cazurile în care se poate declara recurs în casaţie sunt următoarele: în cursul judecăţii nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente; inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal; nu s-a constatat graţierea sau în mod greşit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost graţiată; s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de SC C.D. SRL împotriva deciziei penale nr. 1110/A din 1 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de SC C.D. SRL împotriva deciziei penale nr. 1110/A din 1 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă petenta la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 4 noiembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 284/2014. Penal. Infracţiuni privind... | ICCJ. Decizia nr. 1435/2014. Penal. Infracţiuni de corupţie... → |
|---|
