ICCJ. Decizia nr. 3020/2014. Penal

Comentarii

0



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3020/2014

Dosar nr. 7303/118/2012

Şedinţa publică din 21 noiembrie 2014

Deliberând asupra recursurilor de faţă, pe baza lucrărilor şi materialului de la dosarul cauzei, constată următoarele:

1. Prin sentinţa penală nr. 162 din 10 aprilie 2013 a Tribunalului Constanţa pronunţată în Dosarul nr. 7303/118/2012 s-a dispus:

S-a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

În baza art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.V. la pedeapsa de 10 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) şi lit. c) (dreptul de a fi administrator) C. pen. pe o durată de 5 ani pentru infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

În baza art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., a fost condamnat inculpatul G.V. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) şi lit. c) (dreptul de a fi administrator) C. pen. pe o durată de 5 ani pentru infracţiunea de evaziune fiscală.

În baza art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., a fost condamnat inculpatul G.V. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracţiunea de spălare a banilor.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele principale şi pedepsele complementare aplicate, urmând ca inculpatul G.V. să execute în final pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzute de 64 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) şi lit. c) (dreptul de a fi administrator), pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

Pedeapsa principală urmează a se executa în regim de detenţie potrivit art. 57 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.

În baza art. 14 C. proc. pen. şi art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998-999 C. civ., s-a admis acţiunea civilă formulată de părţile civile Statul Român - Ministerul Finanţelor Publice - A.N.A.F. - D.G.F.P. Constanţa, SC B.B. SRL Constanţa, SC S. SRL Sibiu şi SC M. SA Târgovişte.

A fost obligat inculpatul G.V. la plata sumei de 135.347 RON, cu titlu de despăgubiri civile, la care s-au adăugat accesoriile bugetare calculate până la data plăţii efective a debitului principal către partea civilă Statul Român - Ministerul Finanţelor Publice - A.N.A.F. - D.G.F.P. Constanţa.

A fost obligat inculpatul G.V. la plata sumelor de: 8.850 RON către SC B.B. SRL Constanţa, 34.839 RON către SC S. SRL Sibiu şi 690.517,88 RON către SC M. SA Târgovişte.

În baza art. 14 alin. (3) lit. a) C. proc. pen. şi art. 445 C. proc. pen., a declarat ca fiind false şi a dispus desfiinţarea în totalitate a următoarelor înscrisuri:

- borderourile de achiziţie din 28 mai 2004, din 31 mai 2004 şi din 22 iunie 2004 emise de SC C.A. SRL depuse la A. Bank România SA - Sucursala Constanţa.

La data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, o copie a hotărârii judecătoreşti definitive se va comunica Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, A. Bank România SA - Sucursala Constanţa.

În baza art. 191 alin. (1) şi (3) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul G.V. la plata sumei de 12.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 189 C. proc. pen., urmează a se avansa 200 RON din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Constanţa în favoarea av. C.C.

Instanţa fondului a fost sesizată prin rechizitoriul nr. 114/P/2012 din 18 iunie 2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, consecutiv căruia s-a şi investit cu judecarea cauzei în vederea tragerii la răspundere penală a inculpatului G.V. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod, art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 87/1994 cu art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 13 C. pen. anterior şi art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior.

În esenţă, actul de inculpare a reţinut că inculpatul, în calitate de administrator la SC C.A. SRL Constanţa, în mod repetat, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada iunie-iulie 2004 a achiziţionat mărfuri de la 3 societăţi comerciale, pentru plata cărora a emis file cec la banca trasă - Banca T. (valoare totală de 6.342.070.419 ROL) - deşi cunoştea că nu are disponibilul bancar necesar; de asemenea inculpatul s-a sustras, în aceeaşi calitate, de la plata obligaţiilor către bugetul consolidat al statului cu suma de 1.028.065.678 ROL şi a folosit bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

Hotărând soluţionarea în fond a cauzei penale prin condamnare în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen. anterior, după efectuarea cercetării judecătoreşti, în condiţiile art. 288 - art. 291 C. proc. pen. în cursul căreia au fost administrate probele strânse la urmărirea penală şi alte probe noi - instanţa fondului a examinat şi apreciat materialul probator, confirmând existenţa faptelor ilicite deduse judecăţii, dispunând cu privire la schimbarea încadrării juridice a uneia dintre acestea, şi vinovăţia penală a autorului acestora, în care sens a reţinut următoarele:

SC C.A. SRL Constanţa a fost autorizată să funcţioneze în anul 1994, iar calităţile de asociat unic, dar şi de administrator au fost deţinute de numitul G.F., iar sediul acesteia a fost stabilit în Constanţa, str. C., judeţul Constanţa.

Ulterior înfiinţării, G.F. a procedat la cesiunea părţilor sociale al SC C.A. SRL Constanţa către numiţii G.G., R.V. şi M.C. care au avut şi calităţile de administratori ai persoanei juridice conform contractului de societate.

Prin încheierea-rezoluţie nr. 13151 din 03 iulie 1998 a Oficiului Registrului Comerţului Constanţa s-a luat act de retragerea din SC C.A. SRL Constanţa şi din funcţia de administrator a numitului M.C. şi cesionarea aportului său la capitalul social al persoanei juridice către ceilalţi doi asociaţi.

Prin actul adiţional nr. 1/1999, înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului Constanţa prin rezoluţia nr. 54083 din 03 decembrie 1999 s-a procedat la completarea obiectului de activitate al SC C.A. SRL Constanţa cu alte activităţi.

Prin rezoluţia nr. 11904 din 22 septembrie 2000 a judecătorului delegat la Oficiul Registrului Constanţa, s-a procedat la deschiderea unui punct de lucru în Constanţa, B-dul I.G.D., având ca obiect coafură, cosmetică şi alte activităţi de înfrumuseţare.

Prin actul adiţional din data de 07 mai 2002, a fost cooptat ca asociat şi administrator al SC C.A. SRL Constanţa numitul M.T., decizia asociaţilor fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Constanţa prin rezoluţia nr. 14.269 din 31 mai 2002 a judecătorului delegat.

Prin actul adiţional din 10 martie 2004, numiţii R.V., G.G. şi M.T. s-au retras din funcţia de administratori ai SC C.A. SRL Constanţa şi au cesionat, cu titlul gratuit, aportul lor la capitalul social al persoanei juridice către inculpatul G.V.

Hotărârea asociaţilor a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului prin încheierea nr. 19896 din 13 martie 2004 a judecătorului delegat.

SC C.A. SRL Constanţa a fost înregistrată la centrala incidentelor de plăţi începând cu data de 09 iulie 2004 cu un număr de 14 incidente de plată cu cecuri transmise către Banca T. - Sucursala Constanţa, în calitate de bancă trasă şi 2 incidente de plată cu bilete la ordin transmise către aceeaşi bancă (adresa din 06 august 2004 şi desfăşurătorul incidentelor de plată ale Băncii Naţionale a României).

Ulterior, prin adresa din 27 octombrie 2004 a Băncii Naţionale a României, Banca Naţională a României a revenit cu adresă şi a comunicat Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa faptul că SC C.A. SRL Constanţa a înregistrat, în perioada 09 iulie 2004 - 06 august 2005 un număr de 18 incidente de plată, dintre care 16 incidente de plată cu cecuri şi două incidente de plată cu bilete la ordin. Toate incidentele de plată au fost transmise de către Banca T. - Sucursala Constanţa.

Incidentele de plată au fost determinate de emiterea de către inculpatul G.V. a mai multor file cec fără a avea disponibilul bancar necesar în contul bancar către beneficiarii SC M.T.R. SRL Bucureşti (10 file cec), SC S. SRL Sibiu (2 filele cec), SC A. SRL Timişoara (1 filă cec), SC P. SA Bucureşti (1 filă cec) şi SC D.S. SRL Băicoi, judeţul Prahova (1 filă cec).

La data de 01 aprilie 2004, inculpatul G.V. a solicitat deschiderea contului bancar în numele şi pe seama SC C.A. SRL Constanţa la R. Bank - Sucursala Constanţa.

Din contul bancar deschis la R. Bank - Sucursala Constanţa, inculpatul G.V. a procedat la ridicarea de sume în numerar, conform extraselor de cont şi a formularelor de eliberare numerar.

La data de 06 mai 2004 inculpatul G.V. a solicitat deschiderea contului bancar în numele şi pe seama SC C.A. SRL Constanţa la Banca T. - Sucursala Constanţa şi a depus specimenul de semnătură la aceeaşi dată fiind, prin urmare, singura persoană care avea drept de a derula operaţiuni bancare în numele şi pe seama SC C.A. SRL Constanţa.

La data de 27 mai 2004, inculpatul a ridicat de la Banca T. - Sucursala Constanţa un număr de 3 file cec barat.

La data de 15 iunie 2004, inculpatul a ridicat de la Banca T. - Sucursala Constanţa un număr de 10 file cec barat.

La data de 29 iunie 2004, inculpatul G.V. a ridicat de la Banca T. - Sucursala Constanţa un număr de 10 file cec barat.

La data de 06 mai 2004 inculpatul G.V. s-a adresat cu cerere de deschidere cont curent în numele SC C.A. SRL Constanţa şi a depus specimen de semnătură la Banca R.D. - Sucursala Constanţa pentru contul în RON, fiind singura persoană care avea posibilitatea legală de a efectua operaţiuni bancare în numele SC C.A. SRL Constanţa.

La data de 26 mai 2004, inculpatul s-a adresat cu cerere de deschidere cont curent în numele SC C.A. SRL Constanţa şi a depus specimen de semnătură la A. Bank - Sucursala Constanţa pentru contul bancar în RON. Inculpatul a fost singura persoană împuternicită să reprezinte SC C.A. SRL Constanţa în relaţia cu A. Bank - Sucursala Constanţa.

Conform adresei din 23 august 2004 a A.F.P. Constanţa, SC C.A. SRL Constanţa a depus bilanţ contabil la data de 31 decembrie 2003. Persoana juridică nu figurează cu declaraţii privind obligaţiile de plată la bugetul consolidat al statului şi deconturi TVA depuse pentru anul 2004.

La data de 09 august 2004, SC M.T.R. SRL Bucureşti s-a adresat cu plângere penală I.G.P.R. - Direcţia de Investigare a Fraudelor şi a solicitat efectuarea de cercetări penale faţă de reprezentanţii SC C.A. SRL Constanţa sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune în convenţii prin emitere de file cec, cu consecinţe deosebit de grave.

Titulara plângerii penale a menţionat că a efectuat livrări de oţel beton către SC C.A. SRL Constanţa reprezentată de inculpatul G.V., în perioada 11 iunie - 30 iunie 2004 în valoare totală de 7.566.078.887 ROL. Pentru marfa livrată a fost efectuată o plată parţială, partea vătămată fiind prejudiciată în cele din urmă cu suma de 6.905.178.887 ROL.

S-a stabilit că la data de 10 iunie 2004 s-a încheiat contractul comercial de vânzare-cumpărare din 2004 între SC M.T.R. SRL Bucureşti, în calitate de vânzător şi SC C.A. SRL Constanţa, reprezentată de inculpatul G.V. - director general al persoanei juridice, în calitate de cumpărător.

Potrivit prevederilor contractuale, astfel cum rezultă din cuprinsul plângerii penale coroborată cu facturile fiscale şi avizele de însoţire a mărfii, în perioada 11 iunie - 30 iunie 2004, SC M.T.R. SRL Bucureşti a efectuat către SC C.A. SRL Constanţa livrări în valoare totală de 7.566.078.887 ROL.

Plata preţului pentru mărfurile livrate urma să fie efectuată de SC C.A. SRL Constanţa prin emiterea de ordine de plată sau file cec.

Conform prevederilor contractuale, inculpatul G.V. a emis în beneficiul SC M.T.R. SRL Bucureşti un număr de 10 file cec trase la Banca T. - Sucursala Constanţa, instrumente de plată ridicate în original de organele de poliţie judiciară şi ataşate la dosarul cauzei.

În perioada 09 - 27 iulie 2004 filele cec emise de inculpat către SC M.T.R. SRL Bucureşti au fost refuzate de Banca T. - Sucursala Constanţa ca urmare a lipsei parţiale de disponibil în cont - pentru primul instrument de plată; lipsă totală de disponibil în cont, trăgător aflat în interdicţie bancară, cec aparţinând unui set de instrumente retrase din circulaţie.

Pe parcursul urmăririi penale, s-a procedat la analizarea criminalistică a semnăturilor olografe depuse pe instrumentele de plată eliberate către SC M.T.R. SRL de către inculpatul G.V.

Totodată, au fost analizate semnăturile depuse pe chitanţele prin care s-au efectuat plăţi parţiale către persoana juridică - parte vătămată şi pe un număr de două facturi fiscale.

Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit la data de 10 noiembrie 2004 de către Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, s-a stabilit că aceste semnături olografe aparţin inculpatului G.V.

Referitor la persoana care a reprezentat SC C.A. SRL Constanţa în relaţia comercială cu SC M.T.R. SRL Bucureşti, angajaţii părţii vătămate: martorele F.R.E. - director vânzări la depozitul din Bucureşti al părţii vătămate, O.N. - contabil, B.D. - casier au declarat că SC C.A. SRL Constanţa a fost reprezentată exclusiv de inculpatul G.V.

Cele trei martore l-au recunoscut pe inculpatul G.V. din fotografiile judiciare.

Referitor la modalitatea de plată a oţelului beton livrat către SC C.A. SRL Constanţa, martora O.N. a precizat că filele cec erau completate la momentul livrării mărfii, pe instrumentele de plată fiind menţionate datele SC C.A. SRL Constanţa, ştampila şi semnătura trăgătorului. Celelalte rubrici ale filelor cec erau completate de angajaţii SC M.T.R. SRL Bucureşti.

Ulterior, oţelul beton achiziţionat de la SC M.T.R. SRL Bucureşti a fost înstrăinat de inculpatul G.V., în numele şi pe seama SC C.A. SRL Constanţa către SC R. SRL Mangalia, SC S.P.S. SRL Turda şi SC D.P.C. SRL Bucureşti.

SC C.A. SRL Constanţa reprezentată de inculpatul G.V. a înstrăinat către SC R. SRL Mangalia reprezentată de martorul Ş.G. şi administratora R.M.C. cantitatea totală de 78.900 kg. oţel beton constând în 6 sortimente, la preţul total de 1.481.885.885 ROL, în baza facturilor fiscale şi a avizelor de însoţire a mărfii emise în perioada 15 - 18 iunie 2004.

Relaţia comercială dintre SC R. SRL Mangalia şi SC C.A. SRL Constanţa a fost stabilită de martorul Ş.G., astfel cum rezultă din declaraţiile martorei R.M.C. Astfel, între cele două persoane juridice s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu livrări succesive din 10 iunie 2004.

Pentru oţelul beton livrat către SC R. SRL Mangalia, inculpatul G.V. a încasat, în perioada 17 mai - 22 iunie 2004 suma totală de 1.863.885.885 ROL, dintre care o parte cu titlu de avans marfă, pe baza unui număr de 50 chitanţe şi a două ordine de plată.

Suma de 382.000.000 ROL a fost achitată în avans de către SC R. SRL Mangalia, fără ca inculpatul G.V. să mai livreze cantitatea de oţel beton aferentă.

La rândul său, SC R. SRL Mangalia a înstrăinat întreaga cantitate de oţel beton achiziţionată de la SC C.A. SRL Constanţa către P.F. T.N. Bucureşti, P.F. I.M. Bucureşti, A.F. F.V. Poiana Lacului, judeţul Argeş, şi P.F. I.A. Bucureşti.

Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Constanţa, s-au stabilit următoarele:

- semnăturile de la rubrica „semnătura şi ştampila furnizorului” depuse pe facturile fiscale, exemplarul albastru, emise către SC R. SRL Mangalia pentru livrarea cantităţilor de oţel beton, au fost executate de inculpatul G.V.;

- semnăturile depuse la rubrica „semnătura şi ştampila furnizorului” şi din dreptul menţiunii olografe privind asigurarea transportului mărfii de pe avizele de însoţire a mărfii emise către SC R. SRL Mangalia, au fost executate de inculpatul G.V.;

- semnăturile de la rubrica „vânzător” de pe fiecare pagină a contractului de vânzare-cumpărare cu vânzări succesive din 10 iunie 2004 încheiat cu SC R. SRL Mangalia, precum şi semnătura depusă pe anexa la acelaşi contract, la rubrica „vânzător”, au fost executate de inculpatul G.V.;

- semnătura de la rubrica „G.V.” existentă pe împuternicirea tehnoredactată prin care G.V., în calitate de asociat unic la SC C.A. SRL Constanţa îl împuternicea pe G.V. să reprezinte firma în relaţia cu SC R. SRL Mangalia, a fost executată de inculpatul G.V.;

- semnăturile depuse la rubricile „semnătura şi ştampila furnizorului” de pe facturile proformă emise către SC R. SRL Mangalia au fost executate de inculpatul G.V.;

- semnăturile depuse la rubrica „casier” pe chitanţele fiscale prin care s-a încasat contravaloarea oţelului beton livrat de SC C.A. SRL Constanţa către SC R. SRL Mangalia, au fost executate de inculpatul G.V.

Conform facturii fiscale din 17 iunie 2004, inculpatul G.V. a livrat, în numele SC C.A. SRL Constanţa, cantitatea de 37.411 kg. oţel beton din două sortimente, la preţul total de 756.824.530 ROL, către SC S.P.S. SRL Turda, judeţul Cluj.

Martorul D.A., în calitate de reprezentant al SC S.P.S. SRL Cluj a declarat în cursul urmăririi penale că a achiziţionat marfa de la inculpatul G.V., în calitate de reprezentant al SC C.A. SRL Constanţa recunoscându-l pe inculpat după fotografie judiciară.

Plata oţelului beton livrat către SC S.P.S. SRL Turda a fost efectuată pe bază de chitanţe fiscale ataşate la dosarul cauzei, fiind achitată suma de 205.800.000 ROL.

Potrivit raportului de constatare grafoscopică din 10 noiembrie 2004, s-a stabilit că semnăturile depuse pe chitanţele în baza cărora s-au achitat sume de bani către SC C.A. SRL Constanţa de către SC S.P.S. SRL Turda nu aparţin inculpatului G.V.

Totodată s-a observat că SC C.A. SRL Constanţa a primit doar sumele de bani transferate prin cont bancar de SC S.I. SRL Târgovişte, persoană juridică care a avut calitatea de destinatar final al mărfii. Astfel, conform extrasului de cont, SC S.I. SRL Târgovişte a virat în contul SC C.A. SRL Constanţa suma totală de 551.030.000 ROL, la data de 18 iunie 2004.

La rândul său, SC S.P.S. SRL Turda a livrat marfa achiziţionată de la SC C.A. SRL Constanţa, către SC S.I. SRL Târgovişte reprezentată de administratorul S.I.

Potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică întocmit de Direcţia Generală a Poliţiei Municipiului Bucureşti - Serviciul Criminalistic, s-a stabilit că semnătura depusă la rubrica „semnătura şi ştampila furnizorului” de pe factura fiscală emisă către SC S.P.S. SRL Turda, a fost executată de inculpatul G.V.

Referitor la persoana care a livrat marfa către SC S.I. SRL Târgovişte, martorul S.I. nu l-a recunoscut pe inculpatul G.V. ca fiind persoana care a avut calitatea de delegat.

Contrar susţinerilor martorului S.I., martorul C.M., în calitate de conducător auto care a efectuat transportul oţelului beton de la SC M.T.R. SRL direct către SC S.I. SRL Târgovişte a menţionat că transportul de oţel beton a fost efectuat la data de 17 iunie 2004 de la depozitul SC M.T.R. SRL Bucureşti către depozitul societăţii comerciale din Târgovişte cu autocamionul SC T.C. SRL Bucureşti, la indicaţia unei persoane care s-a recomandat ca numindu-se „V.”, persoană pe care a întâlnit-o la depozitul SC M.T.R. SRL şi care a asistat la încărcarea oţelului beton, după care a completat avizul de însoţire a mărfii şi i-a indicat că pe drum „va fi preluat de o persoană pentru a-l îndruma către depozitul beneficiarului”.

În cursul urmăririi penale martorul C.M. l-a recunoscut din fotografie pe inculpatul G.V. ca fiind persoana care s-a recomandat „V.”, ceea ce dovedeşte faptul că inculpatul a cunoscut care este destinaţia mărfii, marfă livrată prin intermediul SC S.P.S. SRL Turda către o altă societate comercială. De menţionat că în faţa instanţei au apărut unele inadvertenţe în raport de depoziţiile de la urmărirea penală, după ce i s-a citit din declaraţiile anterioare, a arătat că acele declaraţii corespund adevărului, fiind date la o distanţă mică de timp de la momentul producerii acestor evenimente.

Inculpatul G.V. a înstrăinat către SC D.P.C. SRL Bucureşti, reprezentată de D.D., în prezent decedat, pe baza facturii fiscale din 30 iunie 2004 cantitatea de 40.740 kg. oţel beton din patru sortimente, la preţul total de 902.830.687 ROL.

SC D.P.C. SRL Bucureşti a plătit integral preţul mărfii livrate către SC C.A. SRL Constanţa conform chitanţelor şi a ordinului de plată.

Potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică întocmit de Direcţia Generală a Poliţiei Municipiului Bucureşti - Serviciul Criminalistic, s-a stabilit că semnătura existentă la rubrica „semnătura şi ştampila furnizorului” de pe factura fiscală prin care s-a procedat la livrarea mărfii către SC D.P.C. SRL Bucureşti, precum şi semnăturile existente la rubrica „casier” de pe chitanţele prin care s-a efectuat plata preţului către SC C.A. SRL Constanţa au fost executate de inculpatul G.V.

Pe parcursul urmăririi penale s-a constatat că SC C.A. SRL Constanţa a efectuat o livrare de oţel beton, respectiv cantitatea de 19.658 kg. către AF F.V. Poiana Lacului pe baza avizului de însoţire a mărfii din 16 iunie 2004.

Deoarece A.F. F.V. Poiana Lacului nu a pus la dispoziţia comisarilor Gărzii Financiare Argeş documente de provenienţă a mărfii, s-a solicitat efectuarea unei inspecţii fiscale de către A.N.A.F. - Serviciul de Inspecţie Fiscală Argeş (adresa din 25 septembrie 2008).

Referitor la transportul cantităţii de oţel beton către A.F. F.V., martorul I.V., în calitate de conducător auto care a efectuat transportul mărfii a menţionat că acest transport s-a efectuat la indicaţia inculpatului G.V.

Martorii T.A., G.V., P.Ş., A.N.P., O.P. şi T.G., P.D.L., în calitate de conducători auto ai autocamioanelor care au transportat cantităţile de oţel beton achiziţionate de SC C.A. SRL Constanţa de la SC M.T.R. SRL Bucureşti, l-au recunoscut pe inculpatul G.V., în calitate de reprezentant al SC C.A. SRL Constanţa care se afla la depozitul părţii vătămate, a asistat la încărcarea mărfii, le-a predat documentele justificative de însoţire a transportului, uneori i-a însoţit pe traseul urmat până la cumpărător şi le-a indicat societatea comercială la care urma să se facă livrarea.

Fiecare transport de oţel beton a fost transmis direct către depozitul societăţilor comerciale cumpărătoare deoarece SC C.A. SRL Constanţa nu avea spaţii de depozitare proprii.

Prin plângerea din 30 iulie 2004, SC S. SRL Sibiu a sesizat Poliţia Municipiului Constanţa şi a solicitat efectuarea de cercetări penale faţă de inculpatul G.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune prev. de disp. art. 215 alin. (1) C. pen. Partea vătămată a menţionat că, în baza relaţiilor comerciale pe care le-a stabilit cu SC C.A. SRL Constanţa a livrat către această persoană juridică cantitatea totală de 135 bucăţi saltele, prin facturile fiscale emise la datele de 28 iunie 2004 - 29 iunie 2004.

Pentru plata mărfurilor livrate, în prezenţa angajatului SC S. SRL Sibiu, martorul C.I.S., inculpatul G.V. a completat două file cec, care au fost refuzate la plată de banca trasă ca urmare a lipsei totale de disponibil.

Pe parcursul urmăririi penale, martorul C.S. l-a recunoscut după fotografie judiciară pe inculpatul G.V. ca fiind persoana care a reprezentat SC C.A. SRL Constanţa în relaţia comercială cu SC S. SRL Sibiu.

S-a stabilit că, în cursul lunii iunie 2004, martorul C.I.S., în calitate de agent comercial angajat la SC S. SRL Sibiu, a fost contactat telefonic de un individ care s-a recomandat P.C., în calitate de director la SC C.A. SRL Constanţa şi i-a comunicat martorului că doreşte să achiziţioneze o cantitate de saltele de diferite dimensiuni.

Cele două persoane au stabilit condiţiile de livrare iar la data de 23 iunie 2004 SC S. SRL Sibiu a primit prin fax, comanda din 2004 de la SC C.A. SRL Constanţa, pentru un număr de 135 saltele, cu plata prin file cec scadente la 30 de zile.

În ziua de 28 iunie 2004, martorul C.I.S. s-a deplasat în Constanţa împreună cu martorul M.I., în calitate de conducător auto, cu autocamionul SC S. SRL Sibiu, în scopul livrării către SC C.A. SRL Constanţa a unui număr de 75 saltele, în valoare de 197.699.044 ROL, cu plata prin filă cec.

La rândul său, martorul M.I. l-a recunoscut pe inculpatul G.V. ca fiind persoana care a reprezentat SC C.A. SRL Constanţa.

La sosirea în Municipiul Constanţa, martorul C.I.S. l-a contactat telefonic pe numitul P.C. pentru a stabili locaţia unde urmau să se întâlnească iar P.C. i-a indicat martorului că urma să se întâlnească cu administratorul SC C.A. SRL Constanţa.

G.V. l-a îndrumat, telefonic, pe martorul C.I.S. să se deplaseze la un depozit din zona C.E.T. Constanţa unde, acesta din urmă s-a şi întâlnit cu inculpatul. Cu ocazia livrării saltelelor, C.I.C. i-a înmânat inculpatului certificatul de calitate şi garanţie şi declaraţia de conformitate, ambele din 28 iunie 2004, G.V. a semnat pentru primirea documentelor şi a aplicat ştampila SC C.A. SRL Constanţa.

Pentru plata acestor mărfuri, G.V. i-a predat martorului fila cec trasă la Banca T. - Sucursala Constanţa, semnată, completată integral şi ştampilată, cu termen scadent la data de 19 iulie 2004.

La data de 29 iunie 2004, martorul C.I.S. a efectuat o nouă deplasare în Municipiul Constanţa, fiind livrate celelalte 60 de saltele, în valoare totală de 150.692.485 ROL, cu plata prin filă cec scadentă la 30 de zile. Pentru plata acestor mărfuri, inculpatul i-a predat martorului C.I.S. fila cec trasă la Banca T. - Sucursala Constanţa, semnată, completată integral şi ştampilată, cu termen scadent la data de 24 iulie 2004.

La data menţionată anterior, martorul C.I.S. s-a deplasat la Constanţa împreună cu martorul S.I.O., în calitate de conducător auto, angajat la SC S. SRL Sibiu. Deplasarea a fost efectuată cu autocamionul.

La datele scadente, instrumentele de plată care fuseseră primite de martorul C.I.S. de la inculpatul G.V., au fost introduse la plată dar au fost refuzate ca urmare a lipsei totale de disponibil bancar, cec emis de un trăgător aflat în interdicţie bancară şi cec aparţinând unui set de instrumente retras din circulaţie.

Potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică efectuat de I.P.J. Constanţa - Serviciul Criminalistic, semnăturile depuse pe cele două file cec primite de partea vătămată şi semnătura depusă pe una dintre facturile fiscale emise către SC S. SRL Sibiu aparţineau inculpatului G.V.

Semnătura de primire de pe factura fiscală din 29 iunie 2004, exemplarul roşu a fost executată de martorul S.I.O., conform declaraţiilor formulate de acesta.

La data de 20 iulie 2004, SC B.B. SRL Constanţa, prin administratorul C.M. a formulat plângere penală împotriva inculpatului G.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune prevăzută de dispoziţiile art. 215 C. pen., întrucât la data de 07 iulie 2004 partea vătămată a livrat către SC C.A. SRL Constanţa scule electrice marca B., în valoare totală de 88.500.003 ROL.

Pentru plata mărfii livrate, inculpatul G.V. a emis o filă cec care a fost refuzată la plată ca urmare a lipsei totale de disponibil.

La data de 07 iulie 2004 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare între SC B.B. SRL Constanţa şi SC C.A. SRL Constanţa, în calitate de cumpărător, reprezentată de inculpat. Obiectul contractului l-a constituit livrarea de scule electrice cu plata în numerar, cec, bilet la ordin sau ordin de plată în termen de 21 de zile de la data facturării.

La aceeaşi dată s-a încheiat, între aceleaşi părţi, contractul din 2004, valabil până la data de 30 iulie 2004, cu avans 0% şi plata prin filă cec la Banca T., în valoare de 88.500.003 ROL, scadent la data de 30 iulie 2004.

La data de 07 iulie 2004, SC B.B. SRL Constanţa a livrat către SC C.A. SRL Constanţa, pe baza unui număr de două facturi fiscale, mai multe scule electrice mărcile B. şi S. Pentru aceste mărfuri inculpatul a semnat de primire, iar pentru plata acestora a predat directorului C.M. fila cec în valoare de 88.500.003 ROL scadentă la data de 30 iulie 2004 care era semnată, completată la toate rubricile şi ştampilată.

Produsele livrate au fost ridicate de inculpatul G.V. cu autoturismul marca D., care aparţinea, la acea dată, SC A. SRL Constanţa (adresa din 01 august 2007 a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Constanţa). Conform declaraţiei martorei B.L., în calitate de administrator la SC A. SRL, autovehiculul a fost înstrăinat către fratele inculpatului, numitul G.I., la data de 07 iulie 2003.

Fila cec pe care reprezentantul SC B.B. SRL Constanţa, numitul C.M. a primit-o de la inculpatul G.V. a fost girată de partea vătămată către SC P. SRL Bucureşti, pentru plata unor debite anterioare. La data scadenţei, s-a constatat că trăgătorul, respectiv SC C.A. SRL Constanţa nu avea disponibilul bancar necesar pentru achitarea debitului.

Ulterior refuzului de plată, C.M. nu a mai reuşit să-l contacteze pe inculpatul G.V., iar SC P. SRL Bucureşti a restituit către SC B.B. SRL Constanţa fila cec. C.M. a fost obligat să efectueze plata către SC P. SRL Bucureşti prin alte mijloace de plată.

Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică efectuat de I.P.J. Constanţa - Serviciul Criminalistic, s-a stabilit că semnătura depusă la rubrica „semnătura trăgătorului” de pe fila cec primită de SC B.B. SRL Constanţa a fost executată de inculpatul G.V. Semnăturile de la rubrica „semnătura de primire” de pe facturile fiscale emise către SC B.B. SRL de SC C.A. SRL Constanţa au fost executate de inculpat.

Pentru stabilirea obligaţiilor de plată la bugetul consolidat al statului de către SC C.A. SRL Constanţa în perioada în care societatea comercială a fost administrată de inculpatul G.V., în prezenta cauză penală s-a procedat la efectuarea unei expertize judiciare tehnice-contabile.

S-a stabilit că, în perioada 10 martie - 10 iulie 2004 SC C.A. SRL Constanţa a încasat din vânzarea mărfurilor, suma totală de 6.439.093.560 ROL de la SC R. SRL Mangalia, SC S.P.S. SRL Turda, SC S.I. SRL, SC D.P.C. SRL, SC T.F. SRL, SC E.C.I.E. SRL şi SC T.N. SRL.

Expertiza contabilă a reţinut că patru beneficiari de mărfuri au achitat în plus către SC C.A. SRL Constanţa mărfuri care nu au fost facturate, în sumă totală de 1.501.322.700 ROL, iar de la un alt beneficiar de mărfuri s-au încasat sume de bani fără a fi facturate mărfuri în valoare de 551.024.530 ROL.

În aceeaşi perioadă, SC C.A. SRL Constanţa a efectuat plăţi în valoare totală de 522.276.000 ROL.

Întrucât, în perioada în care SC C.A. SRL Constanţa a fost administrată de inculpatul G.V., acesta nu a organizat şi nu a condus evidenţă contabilă astfel încât operaţiunile comerciale care au făcut obiectul cercetărilor penale, operaţiuni constând în achiziţii şi, ulterior în livrări de mărfuri, nu au fost evidenţiate din punct de vedere contabil, au fost drept consecinţă prejudicierea bugetului consolidat al statului cu suma de 1.028.065.678 ROL reprezentând taxă pe valoarea adăugată şi 81.165.418 ROL reprezentând impozit pe venitul microîntreprinderilor.

Impozitul pe venitul microîntreprinderilor s-a stabilit ca fiind datorat ca urmare a faptului că A.F.P. Constanţa a menţionat că la data de 31 decembrie 2003 SC C.A. SRL Constanţa s-a declarat plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor pentru ca, ulterior, să nu mai depună declaraţii de impozitare.

Niciunul din documentele de evidenţă primară contabilă, respectiv facturi fiscale, avize de însoţire a mărfii sau documente de evidenţă financiară, respectiv chitanţele în baza cărora SC C.A. SRL Constanţa a încasat sume de bani de la beneficiarii săi nu au fost înregistrate în evidenţele contabile ale SC C.A. SRL Constanţa.

Sumele de bani cu care au fost creditate conturile SC C.A. SRL Constanţa au fost retrase în numerar de inculpatul G.V.

Pentru retragerile în numerar de la A. Bank - Sucursala Constanţa, retrageri efectuate la datele de 28 mai 2004, 31 mai 2004 şi 22 iunie 2004, inculpatul a declarat că a întocmit şi a depus la bancă borderourile de achiziţie din 28 mai 2004, din 31 mai 2004 şi din 22 iunie 2004.

Aceste înscrisuri au fost contrafăcute întrucât inculpatul a menţionat, în cuprinsul lor, persoane fictive, în condiţiile în care seriile şi numerele actelor de identitate nu aparţineau persoanelor fizice în dreptul cărora au fost înscrise, iar pentru actele de identitate a consemnat câte două persoane cu nume diferite.

Referitor la depoziţiile date de către inculpat în cursul urmăririi penale, acesta nu a negat implicarea sa în activitatea infracţională, însă a încercat să justifice acţiunile prin prisma unor manopere efectuate de alte persoane, respectiv D.M. şi Ş.D., însă nu s-au probat în nici un mod aceste afirmaţii.

Pe parcursul judecăţii, inculpatul nu a putut fi identificat, deşi s-au efectuat numeroase demersuri în acest sens, astfel încât nu a putut fi audiat.

În drept:

Fapta inculpatului G.V. care, în calitate de administrator la SC C.A. SRL Constanţa, în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale, în perioada iunie - iulie 2004, a achiziţionat mărfuri de la SC M.T.R. SRL Bucureşti, SC S. SRL Sibiu, SC B.B. SRL Constanţa, în valoare totală de 6.342.070.419 ROL, mărfuri pentru plata cărora a emis file cec la banca trasă - Banca T. - Sucursala Constanţa deşi cunoştea că nu are disponibilul bancar necesar, în scopul obţinerii de foloase materiale injuste întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului G.V. care, în calitate de administrator la SC C.A. SRL Constanţa s-a sustras de la plata obligaţiilor către bugetul consolidat al statului cu suma de 1.028.065.678 ROL reprezentând taxă pe valoarea adăugată şi 81.165.418 ROL reprezentând impozit pe venitul microîntreprinderilor prin omisiunea înregistrării în evidenţele contabile ale SC C.A. SRL Constanţa a veniturilor realizate ca urmare a activităţii comerciale efectuate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Referitor la infracţiunea de spălare de bani reţinută prin rechizitoriu, Tribunalul a constatat că se impune schimbarea de încadrare juridică din infracţiunea prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

Potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 23 lit. b) din Legea nr. 656/2002, constituie infracţiunea de spălare de bani „ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni”. Lit. c) din acelaşi articol stabileşte varianta potrivit căreia „dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.”

Ori în speţă, inculpatul a comis infracţiunea de înşelăciune faţă de cele trei societăţi vătămate, respectiv SC B.B. SRL Constanţa, SC S. SRL Sibiu şi SC M. SA Târgovişte, faptă ce a determinat obţinerea de către SC C.A. SRL a unor foloase materiale injuste. Astfel, obţinând în mod ilicit bunurile livrate de către societăţile menţionate, inculpatul, prin intermediul SC C.A. SRL Constanţa al cărui administrator era, a înstrăinat aceste bunuri către alte societăţi, care au achitat sumele de bani în conturile bancare ale furnizoarei, conferindu-se aparenţa unor tranzacţii legale.

Pentru a dobândi sumele de bani aparţinând SC C.A. SRL Constanţa, în scopul ridicării şi însuşirii de sume de bani în numerar din conturile societăţii, inculpatul G.V. s-a folosit în mod repetat de înscrisuri falsificate, respectiv borderourile de achiziţie din 28 mai 2004, din 31 mai 2004 şi din 22 iunie 2004 emise de SC C.A. SRL depuse la A. Bank România SA - Sucursala Constanţa.

În consecinţă, inculpatul a comis infracţiunea de înşelăciune, determinând SC B.B. SRL Constanţa, SC S. SRL Sibiu şi SC M. SA Târgovişte să livreze către SC C.A. SRL Constanţa o cantitate mare de bunuri (un folos material injust), pe care ulterior inculpatul, prin intermediul aceleiaşi societăţi pe care o administra, le-a vândut altor persoane juridice, determinând obţinerea în conturile bancare ale SC C.A. SRL Constanţa a unor sume de bani (creând o aparenţă de legalitate a acestor sume), iar în vederea dobândirii, deţinerii şi folosirii acestor sume de bani, cunoscând că acestea provin din săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, a folosit în mod repetat borderouri de achiziţie falsificate.

Incriminarea din art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 este în deplină concordanţă cu cerinţele art. 6 parag. 1 lit. c) din Convenţia europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, încheiată la Strasbourg la 08 noiembrie 1990.

Dispoziţia cuprinsă în Convenţie statuează că fiecare stat adoptă măsurile pentru incriminarea, între altele, a faptei constând în „achiziţionarea, deţinerea sau folosirea bunurilor despre care cel care le achiziţionează, le deţine sau le foloseşte ştie, în momentul dobândirii lor, că acestea constituie produse.”

Termenul de „produs” se referă la orice avantaj economic obţinut din infracţiuni astfel cum se stabileşte în art. 1 lit. a) din Convenţie, iar „bun” poate fi un bun de orice natură, corporal sau necorporal, mobil sau imobil etc.

Infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune aflată în conexiune cu o „infracţiune principală” în sensul art. 1 lit. e) din Convenţie, adică orice infracţiune în urma căreia produsele sunt rezultate şi susceptibile de a deveni obiectul unei infracţiuni de spălare a banilor. În speţă, inculpatul G.V. a comis infracţiunea principală de înşelăciune şi a efectuat actele materiale ulterioare pentru ca din folosul ilicit obţinut iniţial de societate al cărei administrator era (mărfurile obţinute), să obţină sumele de bani însuşite ulterior din conturile bancare ale societăţii, încercând să creeze o aparenţă de legalitate a operaţiunilor efectuate.

În consecinţă, în raport de cele expuse anterior, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

Sub aspectul laturii subiective, faptele s-au comis cu vinovăţie sub forma cerută de lege pentru existenţa acestora, respectiv intenţie directă, în sensul că inculpatul a urmărit producerea rezultatelor socialmente periculoase, respectiv prejudicierea părţilor vătămate - Statul Român, SC B.B. SRL Constanţa, SC S. SRL Sibiu şi SC M. SA Târgovişte şi obţinerea în folos propriu a unor beneficii ilicite.

Rezultatul socialmente periculos al faptei este reprezentat de prejudicierea SC B.B. SRL Constanţa, SC S. SRL Sibiu şi SC M. SA Târgovişte şi a bugetului de stat consolidat prin neplata taxelor, impozitelor şi altor contribuţii datorate pentru operaţiunile comerciale nedeclarate, precum şi de atingerea relaţiilor sociale prin care Statul apără circuitul legal (financiar, bancar, economic, comercial şi civil) al bunurilor.

În raport de întrunirea tuturor cerinţelor prevăzute de lege pentru ca acţiunile inculpatului să întrunească toate trăsăturile infracţiunilor expuse anterior, respectiv pericolul social, vinovăţia sub forma intenţiei şi prevederea în legea penală, instanţa a dispus condamnarea inculpatului G.V.

La stabilirea şi aplicarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen. şi anume: dispoziţiile din partea generală a Codului penal - referitoare la infracţiunea consumată; limitele de pedeapsă prevăzute în legile speciala; gradul de pericol social al faptelor comise, determinate de împrejurările şi modalităţile folosite - prin achiziţionarea de mărfuri pentru plata cărora a emis file cec deşi cunoştea că nu are disponibilul bancar necesar, în scopul obţinerii de foloase materiale injuste, neevidenţierea în contabilitate a veniturilor realizate din activităţile comerciale desfăşurate, eludând astfel plata către stat a taxelor şi impozitelor, din scopul urmărit - obţinerea de foloase materiale injuste prin prejudicierea unor persoane juridice, sustragerea de la plata către stat a taxelor şi impozitelor, din urmarea produsă - prejudiciul de valoare foarte mare cauzat atât statului cât şi unor persoane juridice de drept privat şi care nu a fost recuperat, din caracterul şi gravitatea urmărilor infracţiunii de evaziune fiscală care au drept consecinţă directă diminuarea veniturilor statului, cu repercusiuni grave asupra îndeplinirii funcţiilor de baza ale acestuia, atingerea relaţiilor sociale prin care Statul apără circuitul legal (financiar, bancar, economic, comercial şi civil) al bunurilor; persoana inculpatului, care a avut o atitudine de nesinceră, disimulată în faţa organelor judiciare, nefăcând nici un efort de a contribui la aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei şi nu şi-a asumat rezultatul socialmente periculos al faptelor sale - prejudiciul produs bugetului de stat şi în patrimoniul societăţilor comerciale induse în eroare, conform declaraţiei din faza de urmărire penală.

Pentru aceste motive în baza art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului G.V. la pedeapsa de 10 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) şi lit. c) (dreptul de a fi administrator) C. pen. pe o durată de 5 ani pentru infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

În baza art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., a dispus condamnarea inculpatului G.V. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) şi lit. c) (dreptul de a fi administrator) C. pen. pe o durată de 5 ani pentru infracţiunea de evaziune fiscală.

În baza art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen., a dispus condamnarea inculpatului G.V. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracţiunea de spălare a banilor.

Este de precizat că aplicarea pedepsei complementare alături de pedeapsa închisorii pentru infracţiunile prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen. şi art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 87/1994 s-a impus, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege atât cu privire la obligativitatea aplicării pedepsei interzicerii unor drepturi, cât şi cu privire la pedeapsa principală, care este mai mare de 2 ani, astfel cum impune art. 65 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele principale şi pedepsele complementare aplicate, urmând ca inculpatul G.V. să execute în final pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzute de 64 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice), lit. b) (dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) şi lit. c) (dreptul de a fi administrator), pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

Executarea pedepsei principale urmează a avea loc în regim de detenţie, urmărindu-se atât reeducarea inculpatului, cât şi prevenirea de noi infracţiuni, formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, ţinându-se seama de activitatea infracţională amplă desfăşurată de acesta, de prejudiciul considerabil creat, de atitudinea procesuală a acestuia, care s-a sustras cercetării judecătoreşti.

În conformitate cu art. 71 C. pen., s-au aplicat şi pedepse accesorii în sensul că s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b, c C. pen. pe durata executării pedepsei.

Sub aspectul laturii civile s-a constatat că partea civilă Statul Român - Ministerul Finanţelor Publice - A.N.A.F. - D.G.F.P. Constanţa a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 1.353.471.096 ROL), cu titlu de despăgubiri civile, la care s-au adăugat accesoriile bugetare calculate până la data plăţii efective a debitului principal.

Totodată s-au mai constituit părţi civile SC B.B. SRL Constanţa cu suma de 88.500.003 ROL, SC S. SRL Sibiu cu suma de 348.391.529 ROL şi SC M. SA Târgovişte cu suma de 6.905.178.887 ROL.

Potrivit prevederilor art. 998 C. civ., orice faptă a omului care a cauzat altuia un prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a cauzat, a-l repara, indiferent de forma de vinovăţie - intenţie sau culpă, iar despăgubirile acordate pentru pagube izvorând din fapte ilicite trebuie să reprezinte, întotdeauna, o reparare integrală a pagubei suferite.

În prezenta cauză au fost întrunite condiţiile instituite de către legiuitor în art. 998-999 C. civ. ce reglementează răspunderea civilă delictuală şi anume: faptele ilicite - faptele inculpatului G.V. care, cu intenţie directă, având calitatea de administrator la SC C.A. SRL în perioada iunie - iulie 2004, a achiziţionat mărfuri de la SC M.T.R. SRL Bucureşti, SC S. SRL Sibiu, SC B.B. SRL Constanţa, în valoare totală de 6.342.070.419 ROL, mărfuri pentru plata cărora a emis file cec la banca trasă - Banca T. - Sucursala Constanţa deşi cunoştea că nu are disponibilul bancar necesar, în scopul obţinerii de foloase materiale injuste şi, în aceeaşi calitate, s-a sustras de la plata obligaţiilor către bugetul consolidat al statului cu suma de 1.028.065.678 ROL reprezentând taxă pe valoarea adăugată şi 81.165.418 ROL reprezentând impozit pe venitul microîntreprinderilor prin omisiunea înregistrării în evidenţele contabile ale SC C.A. SRL Constanţa a veniturilor realizate ca urmare a activităţii comerciale efectuate, cauzând un prejudiciu şi legătura de cauzalitate între faptele comise cu intenţie directă şi urmarea produsă.

Referitor la majorările de întârziere solicitate de partea civilă Statul Român, Tribunalul a considerat că şi în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală prejudiciul cauzat cuprinde atât paguba efectivă - damnum emergens, cât şi beneficiul nerealizat - lucrum cesans, acesta din urmă neputând fi acoperit decât prin perceperea majorărilor şi penalităţilor de întârziere care constituie o despăgubire a statului pentru încasarea cu întârziere a drepturilor sale care au fost reţinute şi utilizate pe nedrept de către debitor începând cu termenul de plată când se datorau bugetului.

În vederea reparării integrale, eficiente şi într-un timp cât mai scurt a pagubei produse prin evaziune fiscală, s-a impus obligarea inculpatului atât la plata despăgubirilor pentru paguba efectivă, cât şi la plata beneficiului nerealizat.

În consecinţă, în baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 998-999 C. civ. s-au admis acţiunile civile formulate în cauză şi l-a obligat pe inculpatul G.V. la plata sumei de 135.347 RON (1.353.471.096 ROL), cu titlu de despăgubiri civile, la care s-au adăugat accesoriile bugetare calculate până la data plăţii efective a debitului principal către partea civilă Statul Român - Ministerul Finanţelor Publice - A.N.A.F. - D.G.F.P. Constanţa, precum şi la plata sumelor de: 8.850 RON (88.500.003 ROL) către SC B.B. SRL Constanţa, 34.839 RON (348.391.529 ROL) către SC S. SRL Sibiu şi 690.517,88 RON (6.905.178.887 ROL) către SC M. SA Târgovişte

Din perspectiva înscrisurilor false folosite la însuşirea sumelor de bani, respectiv borderourile de achiziţie din 28 mai 2004, din 31 mai 2004 şi din 22 iunie 2004 emise de SC C.A. SRL depuse la A. Bank România SA - Sucursala Constanţa, în baza art. 14 alin. (3) lit. a) C. proc. pen. şi art. 445 C. proc. pen., acestea urmează a se declara ca fiind false şi s-a dispus desfiinţarea totală.

Împotriva sentinţei penale evocate a formulat, în termen legal, apel inculpatul G.V., aducând critici de nelegalitate şi netemeinicie.

În esenţă, inculpatul G.V. a susţinut, că citarea sa la judecata în fond nu a fost îndeplinită conform legii, ceea ce a condus la judecată în lipsa lui, încălcându-se dreptul la apărare, inclusiv sub aspectul imposibilităţii de a se prevala de dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen.

Drept urmare, apelantul inculpat a solicitat admiterea apelului său, desfiinţarea hotărârii apelate şi trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă de fond pentru rejudecare cu respectarea drepturilor sale procesuale.

O altă critică formulată de inculpatul G.V., s-a referit la împrejurarea că din probe nu rezultă cu certitudine că este autorul faptelor pentru care a fost trimis în judecată, în condiţiile în care organele judiciare nu au întreprins demersurile necesare identificării celor două persoane care l-au determinat să preia societatea şi să semneze actele de vehiculare a sumelor obţinute de societate, pe care le-au însuşit în majoritate „şantajându-l” apoi şi cerându-i să plece din ţară, ele fiind adevăraţii autori ai faptelor ce fac obiectul cauzei.

În această ordine de idei, inculpatul G.V. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în totalitate a hotărârii atacate şi, în rejudecare, să se dispună achitarea lui, în temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru toate infracţiunile în legătură cu care a fost trimis în judecată întrucât existenţa dubiului privind vinovăţia sa nu poate fi interpretat decât în favoarea celui acuzat.

Examinând sentinţa penală nr. 162 din 10 aprilie 2013 a Tribunalului Constanţa, raportat la criticile din apelul inculpatului G.V., la probatoriul administrat, cât şi din oficiu, în limitele prevederilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea a reţinut următoarele aspecte:

Analizând actele şi lucrările Dosarului nr. 7303/118/2012 al Tribunalului Constanţa, din perspectiva îndeplinirii procedurii de citare a inculpatului G.V., Curtea a constatat că judecata în primă instanţă s-a făcut în condiţiile legalei citări a inculpatului.

Astfel, pe parcursul cercetării judecătoreşti în fond, inculpatul G.V. a fost citat la toate domiciliile cunoscute.

Pentru termenul de judecată din 24 octombrie 2012 Tribunalul Constanţa, a emis pe numele inculpatului G.V. mandate de aducere cu însoţitor la toate cele trei domicilii cunoscute şi menţionate anterior, însă inculpatul nu a fost găsit pentru a fi adus la judecată.

În condiţiile arătate, Tribunalul a solicitat relaţii de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, referitor la identificarea inculpatului G.V. în una din unităţile subordonate, acestea comunicând cu adresele de la dosarul de fond că inculpatul G.V. nu se afla încarcerat sau deţinut pe teritoriul României.

Începând cu termenul din 14 noiembrie 2012, Tribunalul a procedat la citarea inculpatului G.V., în conformitate cu prevederile art. 177 alin. (4) C. proc. pen., respectiv prin afişare la sediul Consiliului Local în a cărui rază teritorială s-a săvârşit infracţiunea şi în continuare la cele trei domicilii cunoscute.

Tribunalul Constanţa a mai emis mandat de aducere cu însoţitor pe numele inculpatului G.V. şi pentru termenul de judecată din 05 decembrie 2012, fără a se reuşi depistarea acestuia şi aducerea la judecată.

În condiţiile în care inculpatul G.V. cunoştea faptul că era cercetat de organele de urmărire penală, avea obligaţia să încunoştinţeze despre faptul plecării sale în străinătate şi să indice un domiciliu la care să fie îndeplinite actele de procedură faţă de el. Neîndeplinirea obligaţiei de a face cunoscut organelor judiciare domiciliul de către inculpatul G.V., coroborată cu împrejurarea că instanţa de fond l-a citat în mod legal la toate domiciliile cunoscute, inclusiv conform prevederilor art. 177 alin. (2) C. proc. pen., au impus concluzia că citarea inculpatului la judecata pe fond a fost îndeplinită în condiţiile de legalitate, nefiindu-i încălcat dreptul la apărare din această perspectivă.

Pe cale de consecinţă, constatând netemeinicia criticii privind nelegala citare la instanţa de fond, formulată de apelantul inculpat G.V., Curtea a respins ca neîntemeiată solicitarea acestuia de admitere a apelului, de desfiinţare în totalitate a hotărârii primei instanţe şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, respectiv Tribunalului Constanţa.

Analiza probatoriului administrat în cauză a relevat împrejurarea că prima instanţă a reţinut temeinic situaţia de fapt căreia i-a dat o încadrare juridică legală, stabilind corect faptul că au fost îndeplinite cerinţele art. 345 alin. (2) C. proc. pen., pentru angajarea răspunderii penale a inculpatului G.V. în raport de toate infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată.

Astfel prin actul adiţional din 10 martie 2004, inculpatul G.V. a dobândit calitatea de unic asociat şi administrator al SC C.A. SRL Constanţa, actul menţionat fiind înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului Constanţa prin încheierea nr. 19876 din 13 martie 2004 a judecătorului delegat.

Începând cu data de 09 iulie 2004 SC C.A. SRL Constanţa, a fost înregistrată la centrala incidentelor de plăţi cu un număr de 14 incidente de plată cu cecuri transmise de Banca T. - Sucursala Constanţa şi două incidente cu bilete la ordin transmise de aceeaşi bancă.

Prin adresa din 27 octombrie 2004 a Băncii Naţionale a României s-a comunicat I.P.J Constanţa că SC C.A. SRL Constanţa a înregistrat în perioada 09 iulie 2004 - 06 august 2005 nu număr de 18 incidente de plată din care 16 incidente de plată cu cecuri şi două incidente de plată cu bilete la ordin, toate incidentele de plată fiind transmise de Banca T. - Sucursala Constanţa.

Incidentele de plată au fost determinate de emiterea de către inculpatul G.V. a mai multor file cec fără a avea disponibilul necesar în contul bancar pentru plata beneficiarilor SC M.T.R. SRL Bucureşti (10 file cec), SC S. SRL Sibiu (2 file cec), SC A. SRL Timişoara (1 filă cec), SC P. SA Bucureşti (1 filă cec) şi SC D.S. SRL Băicoi, judeţul Prahova.

La datele de 01 aprilie 2004 şi 06 mai 2004 inculpatul G.V. a solicitat R. Bank - Sucursala Constanţa şi Băncii T. - Sucursala Constanţa, deschiderea unui cont bancar pe seama SC C.A. SRL Constanţa, depunând specimenul de semnătură, devenind astfel singura persoană cu dreptul de a derula operaţiuni bancare în numele şi pe seama societăţii amintite.

Conform extraselor de cont, inculpatul G.V. a ridicat din conturile societăţii pe care o administra diferite sume în numerar.

La datele de 27 mai 2004, 15 iunie 2004 şi 29 iunie 2004 inculpatul G.V. a ridicat de la Banca T. - Sucursala Constanţa 3 file cec barat, 10 file cec barat şi 10 file cec barat.

La datele de 06 mai 2004 şi 26 mai 2004 inculpatul G.V. a deschis conturi curente, în numele SC C.A. SRL Constanţa, depunând şi specimen de semnătură la Banca R.D. - Sucursala Constanţa şi la A. Bank - Sucursala Constanţa, fiind singura persoană împuternicită să deruleze operaţiuni bancare pentru cele două conturi în RON.

Prin adresa din 23 august 2004 a A.F.P. Constanţa, SC C.A. SRL Constanţa, a depus bilanţ contabil la 31 decembrie 2003 şi nu figura cu declaraţii privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi deconturi T.V.A. depuse pentru anul 2004.

În plângerea penală formulată la data de 09 august 2004 partea civilă SC M.T.R. SRL Bucureşti a solicitat efectuarea de cercetări penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune în convenţii cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen., de către reprezentanţii SC C.A. SRL Constanţa, întrucât cu ocazia executării contractului comercial de vânzare-cumpărare din 2004 a livrat beneficiarei SC C.A. SRL Constanţa, oţel beton în valoare totală de 7.566.078.887 ROL, iar pentru respectiva marfă a fost efectuată numai o plată parţială, în final prejudiciul cauzat fiind de 6.905.178.887 ROL.

Atât contractul de vânzare-cumpărare, cât şi cele 10 file cec trase de Banca T. - Sucursala Constanţa, folosite ca instrumente de plată au fost semnate şi emise de inculpatul G.V., aşa cum s-a stabilit prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 10 noiembrie 2004 a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

Împrejurarea că inculpatul G.V. a fost singurul reprezentant al SC C.A. SRL Constanţa, în relaţia comercială perfectată cu SC M.T.R. SRL Bucureşti, a mai fost probată şi cu declaraţiile martorilor F.R.E., O.N. şi B.D.

Oţelul beton achiziţionat de la SC M.T.R. SRL Bucureşti a fost înstrăinat de inculpatul G.V. în numele şi pe seama SC C.A. SRL Constanţa, către SC D.P.C. SRL Bucureşti.

Implicarea inculpatului G.V. în relaţiile comerciale perfectate cu SC R. SRL Mangalia a fost probată fără echivoc prin constatările raportului tehnico-ştiinţific grafoscopic al Serviciului Criminalistic din cadrul I.P.J Constanţa care au stabilit că semnăturile şi ştampila furnizorului de pe facturile fiscale, emise de SC R. SRL Mangalia au fost executate de inculpatul G.V. şi tot acesta a executat semnăturile de la rubrica „vânzător” a contractului de vânzare-cumpărare din 10 iunie 2004, încheiat cu SC R. SRL Mangalia, de la rubrica „vânzător” a anexelor de contract, semnătura de pe împuternicirea de reprezentare în relaţia cu SC R. SRL Mangalia, semnăturile furnizorului de pe facturile proforma emise de SC R. SRL Mangalia şi semnăturile de la rubrica „casier” de pe chitanţele fiscale prin care s-a încasat contravaloarea oţelului beton livrat de SC C.A. SRL Constanţa, către SC R. SRL Mangalia.

Şi în relaţiile comerciale perfectate de SC C.A. SRL Constanţa, cu SC S.P.S. SRL Turda, implicarea inculpatului G.V. a fost demonstrată dincolo de orice dubiu cu factura fiscală din 17 iunie 2004, în baza căreia inculpatul G.V. a livrat în numele SC C.A. SRL Constanţa, cantitatea de 37.411 kg oţel beton din două sortimente, la preţul total de 756.824.530 ROL către SC S.P.S. SRL Turda, judeţul Cluj, cu raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafologică al Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti, care a stabilit că semnătura furnizorului de pe factura fiscală emisă de SC S.P.S. SRL Turda a fost executată de inculpatul G.V. şi cu declaraţiile martorului C.M.

Livrarea cantităţii de 19.658 kg de oţel beton de către SC C.A. SRL Constanţa, către A.F. F.V. Poiana Lacului, pe baza avizului de însoţire a mărfii din 16 iunie 2004, s-a făcut la indicaţiile inculpatului G.V., aspect dovedit prin declaraţiile martorului I.V. şi procesul-verbal de recunoaştere după fotografie judiciară, martorul declarând că în calitate de conducător auto, care a transportat oţelul beton a primit de la inculpatul G.V. indicaţiile despre destinatarul mărfii.

Martorii T.A., G.V., P.Ş., A.N.P., O.P., T.G. şi P.D.L., în calitate de conducători auto, care au transportat cantitatea de oţel beton achiziţionate de SC C.A. SRL Constanţa, de la partea civilă SC M.T.R. SRL Bucureşti au declarat, că inculpatul G.V. a asistat la încărcarea mărfii în autovehicule, le-a înmânat documentele de transport şi le-a indicat societatea comercială destinatară. Mai mult, uneori inculpatul G.V. a însoţit personal transportul de la depozitul părţii civile SC M.T.R. SRL Bucureşti la societăţile comerciale cumpărătoare.

Prin plângerea din 30 iulie 2004, formulată de partea vătămată SC S. SRL Sibiu şi adresată Poliţiei Municipiului Constanţa, s-a solicitat efectuarea de cercetări faţă de inculpatul G.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) C. pen.

Constatările efectuate au evidenţiat că în baza relaţiilor comerciale stabilite între SC C.A. SRL Constanţa, şi SC S. SRL Sibiu, prima societate a primit de la cea de a doua 135 bucăţi saltele, cu facturile fiscale emise la datele de 28 iunie 2004 - 29 iunie 2004, iar pentru plata mărfii primite inculpatul G.V. a completat pe numele şi pe seama SC C.A. SRL Constanţa, două file cec, care au fost refuzate la plată de Banca T. (banca trasă) pentru lipsă de disponibil în cont.

Implicarea directă a inculpatului G.V. în stabilirea şi derularea relaţiilor contractuale dintre SC C.A. SRL Constanţa, şi SC S. SRL Sibiu, a fost probată cu certitudine prin comanda din 2004, facturile fiscale emise de SC S. SRL Sibiu la 28 şi 29 iunie 2004, filele cec emise pentru plata mărfii primite de la SC S. SRL Sibiu de către SC C.A. SRL Constanţa, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafologică al I.P.J. Constanţa coroborate cu declarațiile martorilor C.I.S., M.I. şi S.I.O..

La data de 20 iulie 2004 SC B.B. SRL Constanţa, prin administratorul C.M., a formulat plângere penală împotriva inculpatului G.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 C. pen., întrucât pe baza contractului de vânzare-cumpărare din 07 iulie 2004 a livrat SC C.A. SRL Constanţa, mărfuri (scule electrice) în valoare totală de 88.500.003 ROL, iar fila cec primită de la inculpatul G.V. pentru plata preţului mărfii livrate a fost refuzată la plată pentru lipsă de disponibil în cont.

Probatoriul care face dovada indubitabilă că inculpatul G.V. s-a implicat direct în perfectarea şi derularea relaţiilor contractuale cu partea civilă SC B.B. SRL Constanţa, a constat în contractul de vânzare-cumpărare din 07 iulie 2004, contractul de vânzare-cumpărare din 07 iulie 2004, fila cec scadentă la 30 iulie 2004 în valoare de 88.500.003 ROL, declaraţiile martorilor B.L. şi C.M., raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafologică al I.P.J. Constanţa şi declaraţiile martorului C.M.

Raportul de expertiză contabilă a stabilit că, în perioada în care SC C.A. SRL Constanţa, a fost administrată de inculpatul G.V., societatea a încasat din vânzări mărfuri suma totală de 6.439.093.560 ROL de la SC R. SRL Mangalia, SC S.P.S. SRL Turda, S.C. S.I. SRL, SC D.P.C. SRL, SC T.F. SRL, SC E.C.I.E. SRL şi SC T.N. SRL, de la patru beneficiari a încasat suma de 1.501.322.700 ROL fără facturare, iar de la un beneficiar a încasat, tot fără facturare, suma de 551.024.530 ROL.

Acelaşi raport de expertiză contabilă a stabilit, că în perioada în care SC C.A. SRL Constanţa, a fost administrată de inculpatul G.V., nu a fost organizată şi condusă evidenţa contabilă, ceea ce a condus la prejudicierea bugetului consolidat al statului cu suma de 1.028.065.678 ROL, reprezentând T.V.A şi cu suma de 81.165.418 ROL, reprezentând impozit pe venitul microîntreprinderilor.

Impozitul pe venitul microîntreprinderilor s-a stabilit a fi datorat urmare declaraţiei din 31 decembrie 2003 a SC C.A. SRL Constanţa, prin care aceasta s-a declarat plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor.

Niciunul din documentele de evidenţă primară contabilă nu a fost înregistrat în evidenţele contabile ale SC C.A. SRL Constanţa, iar sumele de bani intrate în conturile societăţii menţionate au fost retrase în numerar de inculpatul G.V.

Borderourile de achiziţie din 26 mai 2004, din 31 mai 2004 şi din 22 iunie 2004, ce au constituit acte justificative pentru retragerile în numerar de la A. Bank - Sucursala Constanţa efectuate de inculpatul G.V. s-au dovedit a fi contrafăcute, în condiţiile în care în cuprinsul lor au fost menţionate persoane fictive, seriile şi numerele actelor de identitate neaparţinând persoanelor fizice în dreptul cărora erau înscrise.

Pentru considerentele menţionate Curtea, constatând că nu există nici un dubiu în privinţa săvârşirii de către inculpatul G.V. a faptelor reţinute în sarcina sa, a respins ca neîntemeiată critica privind nedovedirea cu certitudine a activităţii infracţionale.

Aşa cum s-a arătat în precedent, din probe a rezultat cu evidenţă faptul că inculpatul G.V. s-a implicat în mod direct în activitatea infracţională, situaţie în care nu a putut fi primită apărarea sa referitoare la implicarea numiţilor D.M. şi Ş.D. în administrarea SC C.A. SRL Constanţa şi încasarea sumelor retrase în numerar din conturile societăţii de către el, pentru că nu există probe care să o susţină, iar cele existente o contrazic.

Faptele inculpatului G.V. de a achiziţiona în calitate de administrator al SC C.A. SRL Constanţa, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii unice, în perioada 01 iunie - iulie 2004, mărfuri de la SC M.T.R. SRL Bucureşti, SC S. SRL Sibiu şi SC B.B. SRL Constanţa, în valoare totală de 6.342.070,419 ROL, pentru plata cărora a emis file cec la banca trasă - Banca T. - Sucursala Constanţa, deşi cunoştea că nu are în contul bancar disponibilul necesar, cu scopul dobândirii de foloase materiale injuste în dauna părţilor vătămate menţionate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în convenţii cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului G.V., care în calitate de administrator al SC C.A. SRL Constanţa, s-a sustras repetat şi în baza unei rezoluţii unice de la plata obligaţiilor datorate bugetului de stat cu titlu de T.V.A., în sumă de 1.028.065.678 ROL şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în sumă de 81.165.418 ROL, prin omisiunea înregistrării în evidenţele contabile ale societăţii amintite a veniturilor realizate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Potrivit situaţiei de fapt rezultată din probe, inculpatul G.V., după ce a obţinut alimentarea conturilor societăţii pe care o administra cu sumele rezultate din activitatea ilicită de înşelare a părţilor vătămate, în scopul folosirii acestora pentru sine şi a crea o aparenţă de legalitate operaţiunii de retragere în numerar a respectivelor sume a folosit în mod repetat şi în baza unei rezoluţii unice borderouri de achiziţie falsificate, astfel că faptele sale întrunesc în drept elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani în formă continuată, prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Rezultă, deci că prima instanţă a făcut în mod temeinic aplicarea art. 334 C. proc. pen. referitor la infracţiunea de spălare de bani, schimbând încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi a art. 13 C. pen. referitor la aplicarea legii penale mai favorabile care este reglementarea veche, în vigoare înainte de adoptarea Legii nr. 656/2002.

Constatând că au fost îndeplinite cerinţele art. 345 alin. (2) C. pen., faţă de toate faptele reţinute în sarcina inculpatului G.V., Curtea a considerat, că este legală şi temeinică angajarea răspunderii penale a acestuia.

Examinând pedepsele aplicate de prima instanţă, inculpatului G.V. din perspectiva criteriilor prev. de art. 72 C. pen. şi cu precădere natura şi consecinţele faptelor ilicite dar şi forma continuată de săvârşire a acestora, Curtea a apreciat că au fost corect individualizate, atât în cuantum cât şi ca modalitate de executare, fiind în măsură să asigure îndeplinirea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.

În privinţa modului de soluţionare a acţiunii civile formulate în cauză de partea civilă Statul Român prin A.N.A.F Bucureşti şi Ministerul Finanţelor reprezentat de D.G.F.P Constanţa, Curtea a constatat că temeiul acesteia îl constituie prevederile răspunderii civile delictuale prevăzut de art. 998-999 C. civ. în referire la prevederile art. 14 C. proc. pen. şi al art. 346 C. proc. pen.

Normele legale ce reglementează răspunderea civilă delictuală au stabilit faptul că despăgubirile acordate trebuie să acopere atât prejudiciul propriu-zis cauzat, cât şi folosul nerealizat.

Răspunderea civilă delictuală fiind una distinctă de răspunderea fiscală a contribuabililor, Curtea a considerat, că în mod eronat inculpatul G.V. a fost obligat să plătească părţii civile Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi A.N.A.F, reprezentat de D.G.F.P. Constanţa accesoriile bugetare fiscale aferente despăgubirilor civile întrucât accesoriile bugetare exced naturii şi conţinutului răspunderii civile delictuale aplicabilă în speţă.

În consecinţă, instanţa de prim control judiciar a pronunţat decizia penală nr. 133/P din 13 noiembrie 2013 prin care s-a admis apelul formulat de apelantul inculpat G.V. împotriva sentinţei penale nr. 162 din 10 aprilie 2013 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 7303/118/2012.

S-a desfiinţat, în parte, sentinţa penală nr. 162 din 10 aprilie 2013 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 7303/118/2012, numai sub aspectul laturii civile şi rejudecând s-a dispus:

S-a înlăturat obligarea inculpatului G.V. la plata către partea civilă Ministerul Finanţelor Publice, prin A.N.A.F. Bucureşti, a obligaţiilor fiscale accesorii potrivit C. proc. fisc.

A fost obligat inculpatul G.V. la plata către partea civilă Statul Român, prin A.N.A.F. Bucureşti, a dobânzii legale aferente sumei de 135.347 RON până la achitarea efectivă a debitului.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu sunt contrare prezentei decizii.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 189 C. proc. pen., onorariul parţial avocat oficiu în cuantum de 50 RON urmează a se avansa din fondurile Ministerului Justiţiei în favoarea avocat B.E.

Împotriva acestei decizii a formulat în termen legal recurs inculpatul G.V., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În cauză au declarat recursuri şi recurentele părţi civile Ministerul Finanţelor Publice prin A.N.A.F. Bucureşti şi Statul Român prin A.N.A.F. reprezentată prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, însă calea de atac exercitată urmează a fi respinsă ca tardivă, în considerarea faptului că formularea cererilor de recurs s-a realizat cu depăşirea termenului de 10 zile prevăzut de lege.

În motivarea recursului, inculpatul solicită aplicarea legii penale mai favorabile, prin prisma art. 5 din noul C. pen. şi în raport cu infracţiunile deduse judecăţii susţine că în cazul înşelăciunii, mai favorabile sunt dispoziţiile noului Cod, în virtutea cărora pentru această infracţiune s-ar impune încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului prescripţiei speciale a răspunderii penale.

Apărarea a considerat că şi în cazul celorlalte două infracţiuni deduse judecăţii operează cauza de încetare a procesului penal - prescripţia specială a răspunderii penale, invocând în acest sens că durata termenelor speciale prelungite se calculează de la data săvârşirii infracţiunilor şi nu de la momentul ultimei întreruperi care a avut loc.

În prezenta cauză sunt incidente dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2000 privind C. proc. pen. şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale în contextul procesual în care recursurile declarate se aflau în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, iar ele erau declarate împotriva unei hotărâri supuse apelului potrivit legii vechi, determinând rămânerea în competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi judecarea potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs.

Examinând decizia penală atacată prin raportare la motivele de recurs invocate, circumscrise în esenţă aplicării legii penale mai favorabile şi efectuând propriul demers analitic, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie expune:

Prealabil analizării chestiunii legii penale mai favorabile, se impune precizarea că în stabilirea limitelor analizării recursului se au în vedere modificările legislative aduse prin Legea nr. 2/2013 cazurilor de casare şi Legea nr. 255/2013, respectiv art. 12, evocat în precedent.

Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că de la data pronunţării deciziei în apel - 13 noiembrie 2013 şi până la soluţionarea recursului formulat de inculpat, a intrat în vigoare Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., care impune o analiză a incidenţei dispoziţiilor privind aplicarea legii penale mai favorabile.

Potrivit dispoziţiilor art. 5 C. pen., în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea penală mai favorabilă, iar pentru a determina legea penală incidentă se impune a analiza dacă fapta mai este incriminată de legea penală nouă şi aceasta poate retroactiva, în sensul că este mai favorabilă cu privire la încadrarea juridică; caracterul unitar al dispoziţiilor referitoare la pedeapsă şi circumstanţele de individualizare în raport cu încadrarea juridică la momentul săvârşirii faptei şi la data judecării recursului şi instituţiile incidente faţă de incriminare sau sancţiune.

Referitor la infracţiunea de înşelăciune - art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) C. pen. anterior cu reţinerea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat se constată că în lumina noilor dispoziţii de drept substanţial aceasta se regăseşte în dispoziţiile art. 244 alin. (1), (2) C. pen., iar procedând la analiza comparativă a textelor de incriminare, din perspectiva legii mai favorabile, se observă că legea nouă este mai blândă.

Fără a se putea susţine argumentat că, în urma incidenţei noilor dispoziţii de drept penal, infracţiunea de înşelăciune (art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) C. pen. anterior) s-ar regăsi în dispoziţiile art. 244 alin. (1), (2) C. pen. şi ale art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, atâta vreme cât conţinutul constitutiv al infracţiunii de înşelăciune în varianta săvârşirii prin mijloace frauduloase este consacrat de noul C. pen. prin art. 224 alin. (2), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că susţinerea apărării cu privire la intervenirea termenului prescripţiei speciale a răspunderii penale pentru săvârşirea acestei infracţiuni - este întemeiată.

Prin urmare, procedând la descontopirea pedepsei rezultante aplicate inculpatului G.V. în pedepsele componente şi la repunerea acestora în individualitatea lor, se va dispune încetarea procesului penal în sensul art. 16 alin. (2) C. pen. - art. 16 lit. f) teza a II-a C. proc. pen., în considerarea art. 5 C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 244 alin. (1), (2) C. pen.

Privitor la celelalte două infracţiuni ce fac obiectul judecăţii, respectiv cele prev. de art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 87/1994 cu art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu art. 41 alin. (2) C. pen. anterior se impun următoarele precizări:

Referitor la infracţiunea de spălare a banilor prevăzută în art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C. pen. (anterior art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţinând dispoziţiile art. 111 pct. 2 şi art. 247 din Legea nr. 187/2012, va menţine pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată, în condiţiile în care modificările legislative nu au adus schimbări conţinutului constitutiv al infracţiunii, ci a menţinut modalităţile alternative de comitere a faptei.

În raport cu infracţiunea prev. de art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 87/1994, cu art. 41 alin. (2) C. pen. anterior - se constată că în virtutea modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 textele de lege care incriminează faptele inculpatului se regăsesc în dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. a) şi ale art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 87/1994, iar în virtutea aplicării globale a legii mai favorabile, în raport cu noile dispoziţii penale ce statuează cu privire la infracţiunea continuată, devin incidente dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. pen.

Desigur, în cauză, în considerarea aceluiaşi principiu al aplicării globale a legii penale mai favorabile devin incidente dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. cu referire la concursul de infracţiuni.

În virtutea considerentelor expuse, Înalta Curte va admite recursul declarat de recurentul inculpat G.V. împotriva deciziei penale nr. 133/P din data de 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

Va casa în parte decizia penală nr. 133/P din data de 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, şi va fi atacată şi în parte sentinţa penală nr. 162 din data de 10 aprilie 2013 a Tribunalului Constanţa, secţia penală.

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. anterior în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor, astfel:

- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. anterior;

- 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) C. pen. anterior şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. anterior;

- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 87/1994 cu art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. anterior.

În baza art. 17 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 16 lit. f) teza a II-a C. proc. pen. va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului G.V. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 244 alin. (1), (2) C. pen. cu reţinerea art. 5 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale.

În baza art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 5 C. pen. va condamna inculpatul G.V. la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 87/1994 va condamna acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 87/1994 va condamna acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. va dispune ca inculpatul G.V. să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare la care se va adăuga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, urmând ca în final să execute pedeapsa de 8 ani şi 4 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 60 C. pen. va dispune ca inculpatul G.V. să execute pedeapsa în regim de detenţie.

Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate dacă nu sunt contrare prezentei decizii.

Va respinge, ca tardive, recursurile declarate de Ministerul Finanţelor Publice prin A.N.A.F. Bucureşti şi Statul Român, prin A.N.A.F., reprezentată prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa împotriva aceleiaşi decizii penale.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de suma de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Va obliga recurentele părţi civile Ministerul Finanţelor Publice prin A.N.A.F. Bucureşti şi Statul Român, prin A.N.A.F. reprezentată prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul inculpat G.V. împotriva deciziei penale nr. 133/P din data de 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

Casează în parte decizia penală nr. 133/P din data de 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, şi atacată şi în parte sentinţa penală nr. 162 din data de 10 aprilie 2013 a Tribunalului Constanţa, secţia penală.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. anterior în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, astfel:

- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. anterior;

- 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) C. pen. anterior şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. anterior;

- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 87/1994 cu art. 41 alin. (2) şi art. 13 C. pen. şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. anterior.

În baza art. 17 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 16 lit. f) teza a II-a C. proc. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului G.V. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 244 alin. (1), (2) C. pen. cu reţinerea art. 5 C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale.

În baza art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul G.V. la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 87/1994 condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 87/1994 condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. dispune ca inculpatul G.V. să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, urmând ca în final să execute pedeapsa de 8 ani şi 4 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 65 interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 60 C. pen. dispune ca inculpatul G.V. să execute pedeapsa în regim de detenţie.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate dacă nu sunt contrare prezentei decizii.

Respinge, ca tardive, recursurile declarate de Ministerul Finanţelor Publice, prin A.N.A.F. Bucureşti şi Statul Român prin A.N.A.F. reprezentată prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa împotriva aceleiaşi decizii penale.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de suma de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentele părţi civile Ministerul Finanţelor Publice, prin A.N.A.F. Bucureşti şi Statul Român prin A.N.A.F., reprezentată prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 21 noiembrie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 3152/2014. Penal. Furtul calificat (art. 209...		ICCJ. Decizia nr. 294/2014. Penal. Plângere împotriva... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 294/2014. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Apel ICCJ. Decizia nr. 2983/2014. Penal. Traficul de minori (art.211 NCP). Contestaţie în anulare - Recurs ICCJ. Decizia nr. 3152/2014. Penal. Furtul calificat (art. 209 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 316/2014. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Apel ICCJ. Decizia nr. 317/2014. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Apel