ICCJ. Decizia nr. 378/2014. Penal. Traficul de influenţă (art.291 NCP). Apel
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 378/A/2014
Dosar nr. 4797/2/2014
Şedinţa publică din data de 14 noiembrie 2014
Deliberând asupra apelurilor de faţă,
În baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 274/F din 18 septembrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 291 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2002 cu referire la art. 396 alin. (1) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul C.B.P., avocat în cadrul Baroului Bucureşti, la o pedeapsă de 1 an şi 8 luni pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă.
A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de un an.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 91 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate inculpatului C.B.P. pe durata unui termen de încercare de 2 ani.
În baza art. 93 C. pen. a pus în vedere inculpatului să se supună următoarelor măsuri şi obligaţii de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de probaţiune Bucureşti, conform programului de supraveghere care va fi întocmit de această instituţie;
- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;
- să desfăşoare pe o perioadă de 60 zile o activitate neremunerată în folosul comunităţii la A.D.P. sector 4 Bucureşti.
În baza art. 404 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
A dedus arestarea preventivă de la data de 15 iulie 2014 la zi.
A dispus punerea deîndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A., secţia de combatere a corupţiei, din data de 22 iulie 2014, emis în Dosarul nr. 282/P/2014, a fost trimis în judecată, în stare de arest inculpatul C.B.P., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În fapt, s-a reţinut că inculpatul C.B.P., avocat în cadrul Baroului Bucureşti, în cursul lunilor iunie - iulie 2014, a pretins de la numiţii G.P., G.F.L. şi G.R. suma de 19.000 euro, sumă pe care a primit-o în integralitate la data de 15 iulie 2014 de la numiţii G.P. şi G.R. în schimbul influenţei pe care a lăsat să se creadă că o are asupra magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, învestiţi cu soluţionarea Dosarului penal nr. 26838/3/2013, promiţând că îi va determina pe aceştia să pronunţe o decizie favorabilă (o pedeapsă redusă ori cu suspendare) faţă de numitul G.F.L., condamnat în apel de Curtea de Apel Bucureşti la o pedeapsă de 8 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă: denunţurile formulate numiţii G.P., G.F.L. şi G.R.; declaraţiile inculpatului; procesul-verbal privind efectuarea unor verificări în evidenţele electronice ale Baroului Bucureşti; procesul-verbal privind predarea-primirea unor registratoare folosite de martorii denunţători; proces-verbal privind constatarea infracţiunii flagrante; proces-verbal de consemnare a seriilor bancnotelor pentru suma de 19.000 euro; planşe fotografice; declaraţiile martorilor G.P., L.V., G.I. şi G.R. şi înscrisurile ridicate de la inculpatul C.B.P.
În faza de judecată după ce i-au fost aduse la cunoştinţă inculpatului învinuirile ce i se aduc, drepturile pe care le are, acesta a arătat că doreşte să se judece potrivit procedurii simplificate, prev. de art. 374 alin. (4) şi art. 375 C. proc. pen. cu referire la art. 396 C. proc. pen., precizând că recunoaşte în totalitate acuzaţia ce i se aduce, îşi însuşeşte probele din faza de urmărire penală şi nu mai are de formulat alte probe pe situaţia de fapt.
Împotriva sus-menţionatei sentinţe au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. şi inculpatul C.B.P.
Procurorul a arătat că motivele formulate vizează pedeapsa, ca şi cuantum şi modalitate, în esenţă, solicitând majorarea acesteia şi executarea ei în regim privativ de libertate, considerând că recunoaşterea faptei de către inculpat se diminuează considerabil în contextul în care acesta a fost surprins în flagrant în timp ce primea suma de 19.000 euro.
Totodată, a solicitat să fie avută în vedere şi calitatea în care inculpatul a săvârşit această faptă, aceea de avocat în Baroul Bucureşti, suma deosebit de mare pe care a solicitat-o şi a primit-o, 19.000 de euro, cât şi scopul pentru care a primit această sumă, acela de a trafica influenţa pe lângă judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea punerii în libertate a unui inculpat pe care înţelesese să îl reprezinte într-un alt dosar.
La termenul de judecată de astăzi, 14 noiembrie 2014, inculpatul C.B.P., personal şi prin apărătorul ales, a arătat că înţelege să îşi retragă apelul formulat.
Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Urmează a se lua act de retragerea apelului formulat de inculpatul C.B.P.
Analizând sentinţa atacată prin prisma motivului de apel invocat de Parchet în sensul majorării cuantumului aplicat şi executarea pedepsei în regim privativ de libertate, înalta Curte constată că instanţa de fond a făcut o justă individualizare a pedepsei sub toate aspectele.
Astfel, la stabilirea şi aplicarea pedepsei inculpatului s-au avut în vedere criteriile generale prev. de art. 74 C. pen., ţinându-se seama de gravitatea faptei, scopul urmărit, natura şi frecvenţa acestor fapte, dar şi de conduita inculpatului în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
În acelaşi timp, s-a avut în vedere faptul că inculpatul a recunoscut în totalitate acuzaţia ce i se aduce, astfel că a beneficiat de prevederile art. 396 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora limitele de pedeapsă se reduc cu o treime.
De asemenea, s-a ţinut cont că inculpatul a petrecut în arest o durată de la 15 iulie 2014 la 18 septembrie 2014.
Conform dispoziţiilor legale anterior menţionate, pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare. Cu toate că pedeapsa este întotdeauna o măsură cu caracter represiv, de natură să provoace infractorului o anumita suferinţă, atât de ordin moral, cât şi de ordin fizic, ea are în mod firesc şi un puternic rol şi efect educativ .
Realizarea scopului pedepsei include atât preîntâmpinarea săvârşirii de noi infracţiuni de către cel condamnat, cât şi de către alte persoane predispuse să săvârşească fapte penale.
În acelaşi timp însă, executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinţe fizice şi nici să înjosească persoana condamnatului.
Alături de alte funcţii, cum ar fi cele de constrângere sau represiune, de reeducare sau de eliminare, pedeapsa are şi o funcţie adiacentă de exemplaritate, care constă în influenţa pe care pedeapsa aplicată condamnatului o exercită asupra altor persoane.
În lumina tuturor argumentelor sus-menţionate, Înalta Curte are în vedere şi Decizia nr. 1587 din 12 august 2014, prin care Baroul Bucureşti, la cererea domnului avocat definitiv C.B.P., începând cu data de 15 iulie 2014 a aprobat suspendarea din profesie, la cerere, pe o perioadă nedeterminată - fila 19 din prezenta cauză.
Aşa fiind, tocmai în vederea realizării scopului pedepsei prevăzut de legiuitor, se constată că pedeapsa aplicată inculpatului C.B.P., ca şi cuantum şi modalitate de executare corespunde tuturor cerinţelor legale.
Prin urmare, pentru toate considerentele anterior expuse, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. fiind nefondat, Înalta Curte, în baza art. 421 alin. (1) lit. b), urmează a-l respinge ca atare.
În ceea ce priveşte apelul formulat de inculpatul C.B.P., cum potrivit disp. art. 415 alin. (1) rap. la art. 4251 C. proc. pen., „până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel, persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi pot retrage apelul declarat", Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea de voinţă a apelantului intimat inculpat C.B.P.
Văzând şi disp. art. art. 275 alin. (2) şi (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A., împotriva sentinţei penale nr. 274/F din 18 septembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Ia act de retragerea apelului declarat de inculpatul C.B.P. împotriva aceleiaşi sentinţe.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului declarat de parchet, rămân în sarcina statului.
Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 noiembrie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 363/2014. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 379/2014. Penal. Plângere soluţii de... → |
|---|
