ICCJ. Decizia nr. 43/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Apel

Decizii penale ICCJ 2014

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 43/A/2014

Dosar nr. 335/57/2013

Şedinţa publică din 5 martie 2014

Asupra apelului de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 101 din 2 august 2013 pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia, secţia penală, în dosarul nr. 335/57/2013 s-a dispus în baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., condamnarea inculpatului T.A.T., fiul lui Ş.T. şi M., născut în Sibiu, jud. Sibiu, domiciliat în Sibiu, Str. K.H., nr. 18, jud. Sibiu, la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni în formă continuată.

În temeiul art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul T.A.T. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului.

În temeiul art. 263 alin. (1) C. pen. a condamnat pe inculpatul T.A.T. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omisiunea sesizării organelor judiciare.

În temeiul art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. a condamnat pe inculpatul T.A.T. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri.

În temeiul art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului T.A.T. pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a), b) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele stabilite şi a aplicat inculpatului T.A.T. pedeapsa principală rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., ce va fi executată după executarea pedepsei principale, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripţia executării pedepsei.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.

În baza art. 357 C. proc. pen. raportat la 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 20 martie 2013 şi până la data de 02 august 2013.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului T.A.T.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat pe inculpatul T.A.T. să plătească suma de 3.050 RON cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut în fapt următoarele:

1. Prin rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - ST Alba-Iulia la data de 11 aprilie 2013 în dosar nr. 15/D/P/2013 a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul T.A.T. acuzat de săvârşirea infracţiunilor de:

- sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- favorizarea infractorului, faptă prev. de art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- omisiunea sesizării organelor judiciare, faptă prev. de art. 263 alin. (1) C. pen.;

- sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, faptă prev. de art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen.

Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) şi b) C. pen.

Acţiunea penală a fost pusă în mişcare în data de 20 martie 2013 când s-a dispus reţinerea inculpatului T.A. pe o perioadă de 24 de ore. Prin Încheierea nr. 9/MP din 20 martie 2013 Curtea de Apel Alba-Iulia a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru o perioadă de 29 de zile şi în continuare a menţinut stare de arest.

Din actul de sesizare al instanţei, rezultă următoarele:

1. N.A. a fost cercetat în dosarul 2/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T. - S.T. Alba-Iulia, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 din 08 februarie 2013, D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu a început urmărirea penală "in rem" cu privire la săvârşirea infracţiunilor de sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni prev de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. şi favorizarea infractorului, prev. de art. 264 alin. (1) C. pen., constând în aceea că o persoană neidentificată la acel moment, subcomisar în cadrul S.C.C.O. Sibiu, a sprijinit în mod continuat activitatea infracţională desfăşurată în Mun. Sibiu, pe linia traficului cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive, de către gruparea infracţională constituită din inculpaţii N.A., T.R.N., S.D.A., B.D.C. şi C.F.D.

Gruparea a fost destructurată în luna ianuarie 2013, în dosarul penal nr. 17/D/P/2102 al D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, reţinându-se faptul că, în perioada 2011 - 2013, membrii acesteia s-au constituit într-o grupare având ca scop desfăşurarea de activităţi pe linia traficului cu substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive, bine elaborată, cu interconexiuni între membrii grupării, pe care au căutat să o extindă teritorial, atât din perspectiva surselor de aprovizionare, cât şi prin prisma modalităţilor de distribuţie. Principalul furnizor al grupării s-a dovedit a fi numitul N.A.

S-a reţinut împrejurarea că inculpaţii intraseră iniţial în atenţia organelor de urmărire penală în anii anteriori efect al preocupări acestora pe linia traficului de droguri şi a traficului cu produse "etnobotanice"; în acest context N.A. şi-a desfăşurat activitatea de comercializare a drogurilor prin intermediul a două magazine situate pe str. G.C. şi pe str. D. din Mun. Sibiu.

N.A. şi-a închis magazinele, iar în vara anului 2011 a deschis un alt magazin, pe str. C.D. nr. 18, Sibiu. Magazinul a fost declarat punct de lucru a două dintre societăţile comerciale deţinute de acesta, respectiv - S.C. S. S.R.L. şi S.C. H.S. S.R.L., ambele din Sibiu.

Cercetările efectuate au dovedit faptul că, deşi magazinul nu funcţiona în mod legal, în fiecare zi în interior se aflau ceilalţi inculpaţi care vindeau produse "etnobotanice" contra cost, fiind foarte cunoscut în rândul consumatorilor din jud. Sibiu şi din judeţele limitrofe.

Începând cu luna mai 2012, activitatea inculpaţilor din dosarul penal nr. 17/D/P/2102 al D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, avea să se orienteze prioritar către servirea directă a consumatorilor, în diferite locaţii de întâlnire de pe raza mun. Sibiu, din cauza unui incident care a dus la sistarea activităţii desfăşurată prin magazinul de pe C.D.

2. Din cercetările efectuate în cauză au rezultat probe conform cărora gruparea infracţională a fost sprijinită în toată perioada de către inculpatul T.A.T., subcomisar în cadrul S.C.C.O. Sibiu, prin:

- furnizarea de informaţii membrilor grupării, legate iniţial de controalele care se preconizau la magazinul deţinut de aceştia pe str. C.D. nr. 18;

- sprijinirea evitării declanşării unor dosare penale, ca urmare a depistării în trafic a unora dintre membrii grupării, în timp ce deţineau în vederea comercializării diferite cantităţi de produse "etnobotanice".

2.1. La data de 20 aprilie 2012, la sediul S.C.C.O. Sibiu s-a prezentat numita B.C.A. care a reclamat faptul că, fiica sa numita B.S.M. consumă substanţe etnobotanice. Ulterior a declarat că a achiziţionat substanţe etnobotanice de la Spice Shop-ul de pe C.D. din mun. Sibiu (care aparţinea numitului N.A.), după o perioadă de timp fiindu-i trimise prin poştă colete cu astfel de substanţe de către o persoană numită D., angajat al aceluiaşi magazin ca şi vânzător, identificat ulterior în persoana martorului S.D.A.

În plus, numita B.S.M. a arătat că produsele care au fost găsite asupra sa provin de la acelaşi magazin anterior menţionat.

Sesizarea a fost înregistrată sub nr. 2277025 din 20 aprilie 2012 şi a fost repartizată în aceeaşi zi, inculpatului T.A. în vederea efectuării de verificări şi propunerii de măsuri legale, însă acesta a reţinut lucrarea fără a efectua vreun act legal timp de 3 luni, până în data de 17 iulie 2012 când lucrarea a fost preluată de un coleg al inculpatului, tot atunci fiind sesizat D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, întocmindu-se dosarul penal cu nr. 59/D/P/2012.

Obligaţia inculpatului T.A., în calitate de subcomisar în cadrul S.C.C.O. Sibiu, era aceea că, luând cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, respectiv cea prev. de art. 16 din Legea nr. 194/2011, acesta trebuia de îndată să sesizeze procurorul din cadrul D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, conform prevederilor legale, având obligaţia de a înainta de îndată lucrarea procurorului competent, potrivit art. 14 alin. (2) din Legea nr. 508/2004.

Inculpatul a reţinut timp de trei luni nejustificat lucrarea, fără a efectua actele procedurale necesare în astfel de situaţii, tergiversând soluţionarea acesteia, mai mult acesta anunţându-l ulterior pe numitul N.A. despre sesizarea menţionată, care îl viza pe unul dintre angajaţii săi pe nume S.D.A.

Ulterior, dosarul cu numărul 59/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu a fost conexat la dosarul nr. 17/D/P/2012 al aceleiaşi unităţi de parchet.

2.2. La data de 06 mai 2012, unul dintre membrii grupării, numitul T.R., a fost depistat de către un echipaj de jandarmi, în timp ce se deplasa pe str. M.V. din mun. Sibiu, cu un autoturism marca V., ocazie cu care asupra sa au fost identificate peste 100 de plicuri cu produse "etnobotanice" de diferite tipuri.

Inculpatului i-au fost indisponibilizate produsele iar procesul-verbal întocmit cu acest prilej, împreună cu declaraţii de martori şi cantitatea de plicuri depistată, au fost înaintate către S.C.C.O. Sibiu prin adresa nr. 2147050 din 07 mai 2012.

Martorul N.C., angajatul I.J.J. Sibiu, care a înaintat înscrisurile, a sunat la Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Sibiu, unde a luat legătura cu inculpatul T.A., subcomisar în cadrul acestei unităţi. Inculpatul T.A. i-a spus martorului să formuleze respectiva adresă, pe care să o lase la Poliţia Municipiului Sibiu, la lucrătorul de la poartă.

În aceste condiţii, lucrătorul I.J.J. Sibiu, s-a deplasat la Poliţia Municipiului Sibiu, unde la poartă era de serviciu agentul S.E. I-a spus acestuia că trebuia să lase respectivele înscrisuri pentru subcomisarul T.A., însă respectivul agent nu a vrut iniţial să le primească. Martorul N.C. i-a cerut în aceste condiţii să-l contacteze telefonic pe inc. T.A.. În urma discuţiei telefonice dintre cei doi, inc. T.A. i-a confirmat agentului S.E. faptul că înscrisurile sunt pentru el şi i-a cerut acestuia să primească bunurile, întrucât urma să se întoarcă în cursul aceleiaşi zile şi să le ia personal.

Ulterior ridicării bunurilor, inculpatul T.A. nu le-a dus la sediul S.C.C.O. Sibiu, cum era legal, ci le-a sustras, restituindu-le numitului N.A.. Mai mult înscrisurile depuse de către lucrătorii de la I.J.J. Sibiu, au fost distruse de către inculpatul T.A., fiind recuperate doar copiile acestora, existente la sediul I.J.J. Sibiu.

La data de 21 ianuarie 2013 a fost declanşat dosarul nr. 17/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, în care erau cercetaţi inculpaţii N.A., T.R.N., S.D.A., B.D.C. şi C.F.D., fiind solicitate în acest sens autorizaţii de efectuare a unor percheziţii domiciliare.

2.3. În seara zilei de 20 ianuarie 2013 numitul N.A. a fost înştiinţat de către inculpatul T.A., despre activităţile ce urmau să se deruleze, respectiv despre o acţiune a D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu ce urma să se deruleze a doua zi. N.A. şi-a închis brusc şi inexplicabil telefonul mobil şi a părăsit imobilul în care locuia împreună cu prietena sa (B.R.S.) şi unde a doua zi a fost efectuată o percheziţie domiciliară, situată în mun. Sibiu, str. P.V.C., înnoptând la hotelul R. din mun. Sibiu.

În aceeaşi seară, după ora 23,00, N.A. a trimis un apropiat de-al său, pe numitul L.A., la domiciliul martorului S.D.A., pentru a îl anunţa pe acesta în legătură cu acţiunea organelor judiciare de a doua zi. Imediat martorul S.D.A. a aruncat de la domiciliu aproximativ 60 plicuri de substanţe etnobotanice pe care le deţinea pentru consum propriu şi pentru comercializare.

2.4. O situaţie similară a avut loc şi în cursul anului 2011, când numitul N.A. făcea obiectul cercetărilor în dosarul 2/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T. - S.T. Alba-Iulia împreună cu alţi învinuiţi, faţă de acesta fiind începută urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 43/2000.

Şi la acel moment, există probe că inculpatul a fost atenţionat cu privire la percheziţia domiciliară ce se preconiza, situaţie ce a dus la imposibilitatea de valorificare a respectivului procedeu judiciar.

Astfel, din probatoriul administrat rezultă fără dubii faptul că înainte de percheziţiile ce urmau să se desfăşoare în cauză în data de 29 aprilie 2011, la adresele tuturor învinuiţilor cercetaţi în acel dosar, numitul N.A. a fost vizitat la magazinul său din Strada D., nr. 12, Sibiu, jud. Sibiu chiar de către inculpatul T.A., care i-a spus că este cercetat în respectiva cauză şi că a doua zi urmează să se efectueze percheziţii la domiciliul său şi la magazinele pe care le deţinea.

În acest context, numitul N.A. i-a anunţat pe ceilalţi învinuiţi cu privire la acest aspect, acesta plecând de la domiciliu, iar restul învinuiţilor reuşind între timp să scape de substanţele stupefiante pe care se presupunea că le-ar deţine în acel moment.

S-a apreciat că aceste aspecte sunt întărite şi de declaraţiile martorilor F.M. şi B.H., cercetaţi şi ei dosarul nr. 2/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T. - S.T. Alba-Iulia, primul declarând că a fost avertizat în seara zilei de 28 aprilie 2011 de către numitul N.A., acesta spunându-i să aibă grijă că există posibilitatea să fie verificat de poliţie, bănuind că există suspiciuni că s-ar ocupa cu traficul de stupefiante, deoarece călătoreşte des în Spania, iar cel de al doilea martor declară că F.M. i-a comunicat faptul că ştie de la N.A. că ambii sunt urmăriţi de organele de poliţie.

Aceste informaţii nu au putut fi furnizate acestor persoane, învinuiţi în dosarul menţionat, decât de cineva care le deţinea şi care îşi desfăşura activitatea în cadrul B.C.C.O Alba-Iulia, singurele persoane care la acea dată aveau cunoştinţă despre acţiunea ce urma să se deruleze a doua zi, respectiv în data de 29 aprilie 2011.

Fără a fi cunoscute la acea dată legăturile infracţionale dintre inculpatul T.A. şi N.A., la momentul respectiv, pentru a efectua percheziţiile domiciliare la cele trei locaţii aparţinând inc. N.A. a fost delegat, întâmplător, chiar inc. T.A.

La domiciliul numitului N.A. nu au fost găsite substanţe stupefiante, întrucât acesta anunţat fiind anterior, a reuşit să scape de ele, în schimb la cele două magazine ce aparţineau acestuia, percheziţiile nu au mai fost efectuate, motivându-se în două procese-verbale de către inc. T.A., că imobilele respective au uşile de acces blocate, fapt pentru care nu s-a putut pătrunde în interior.

Motivarea a fost apreciată ca fiind puerilă în contextul activităţilor reţinute în sarcina inculpatului T.A. şi descoperite ulterior, întrucât rostul percheziţiei este acela de a descoperi şi strânge probe în scopul justei soluţionări a unei cauze, în nenumărate situaţii pătrunderea într-un imobil efectuându-se forţat chiar dacă uşile de acces sunt blocate.

S-a opinat că cele două percheziţii nu s-au efectuat tocmai datorită relaţiilor infracţionale existente între inculpatul T.A. şi inc. N.A., proprietarul celor două locaţii.

3. Modus operandi: N.A. păstra legătura lunar cu inculpatul T.A. şi foloseau diferite cartele telefonice pe care le schimbau la intervale regulate de timp.

Numitul N.A. se ocupa de achiziţionarea cartelelor telefonice, atât pentru el cât şi pentru inculpatul T.A.. Aceştia schimbau cartelele în fiecare lună, le activau în aceeaşi zi şi le păstrau până la expirarea creditului de 30 de zile. După acest interval, N.A. cumpăra alte cartele şi la acel moment se întâlnea cu inculpatul T.A. căruia îi preda cartela şi discutau.

3.1. În data de 31 ianuarie 2013, în cauza penală nr. 17D/P/2012 a D.I.I.C.O.T. - BT Sibiu, au fost efectuate mai multe percheziţii informatice asupra sistemelor informatice şi mediilor de stocare a datelor informatice, ridicate de la numitul N.A., inculpat în acel dosar penal.

În agenda telefonului mobil marca N., cu codul IMEI X, cu cartela SIM O., cu seria X, ridicat de la numitul N.A., al cărei număr de telefon aferent a fost identificat ca fiind X1, a fost identificat contactul "W" cu numărul de telefon X2, care din probele administrate în cauză, rezultă că a aparţinut şi a fost folosit de către inculpatul T.A.

Indiferent de numerele folosite de cei doi, de fiecare dată când schimbau cartelele - aspect care se întâmpla destul de des, chiar lunar - numitul N.A. îl trecea în agenda telefonică pe inculpatul T.A. cu iniţiala "W".

În seara zilei de 20 ianuarie 2013, de pe ultima cartelă folosită, respectiv cea cu numărul de telefon X2, inculpatul T.A. a trimis un SMS către postul telefonic cu numărul X1 găsit în posesia numitului N.A. şi folosit de către acesta, fiind practic mesajul prin care cel din urmă era anunţat că a doua zi urmează să se întâmple ceva iar inc. N.A. să fie atent.

În dimineaţa zilei de 21 ianuarie 2013, când a fost declanşată acţiunea, în jurul orei 9,00, inculpatul T.A. i-a transmis numitul N.A. de la şi către aceleaşi posturi telefonice câteva mesaje, prin care îl anunţa că îl ridicaseră pe T.R., cei doi discutând despre ce ar trebui făcut.

Mesajele respective au fost descoperite ulterior în urma percheziţiei informatice efectuate asupra telefonului folosit de numitul N.A., acestea fiind redate pe larg în procesul verbal întocmit în data de 27 februarie 2013, în baza listingurilor telefonice obţinute de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

Cele două cartele telefonice folosite de către cei doi, în speţă cele cu numerele X2 (Prepaid) şi X1 (Prepaid), au numere de telefon apropiate, existând prezumţia că au fost cumpărate în acelaşi timp, mai mult cele două cartele telefonice fiind activate la aceiaşi dată, respectiv 12 ianuarie 2013.

Astfel, în urma verificării listingurilor telefonice obţinute în baza autorizaţiei emisă de instanţa de judecată, în perioada 12 ianuarie 2013 - 19 februarie 2013 cele două cartele au avut trafic doar între ele astfel:

- în data de 12 ianuarie 2013, cartela telefonică cu numărul X2 a fost activată la ora 17:57:28 primind un SMS de la X3 (centrul de mesaje O.) cel mai probabil un mesaj de activare a cartelei. Posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu Grupul Şcolar de Construcţii şi Arhitectura - str. P. nr. 7.

- în data de 12 ianuarie 2013 telefonică cu numărul X1 folosită de N.A. a fost activată la ora 17:58:01 primind un SMS de la X3 (centrul de mesaje O.) cel mai probabil un mesaj de activare a cartelei. Posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu Grupul Şcolar de Construcţii şi Arhitectură - str. P. nr. 7, aceeaşi ca şi la cartela cu numărul X2, semn că persoanele erau împreună.

Cele două cartele nu mai înregistrează trafic până în data de 20 ianuarie 2013 când sunt trimise două SMS-uri astfel:

- în data de 20 ianuarie 2013, seara precedentă acţiunii din dosarul penal 17/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T.-B.T. Sibiu, la ora 22:51:21, de la postul telefonic cu numărul X2 a fost trimis un SMS către postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 22:51:13 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu Str. S., nr. 28, bl. 39, sc. B. Această antenă preia convorbirile purtate de către clienţii O. din zona Şelimbăr, localitate de domiciliu a inculpatului T.A.T. Mesajul primit la numărul de telefon X1 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 22:51:17 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu, Intersecţia str. M.K. cu T.D.

- în data de 20 ianuarie 2013 seara dinaintea acţiunii din dosarul penal 17/D/P/2012, la ora 22:54:06, la postul telefonic cu numărul X2 a fost primit un SMS de la postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 22:53:57 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu Intersecţia str. M.K. cu T.D. Mesajul primit la numărul de telefon X2 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 22:54:01 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu Str. S., nr. 28, bl. 39, sc. B. Această antenă preia convorbirile purtate de către clienţii O. din zona Şelimbăr, localitate de domiciliu a numitului T.A.T.

Din ansamblul probator administrat în cauză, dar în special din declaraţiile martorilor Ş.D. (audiat cu identitate protejată) şi S.D.A., a rezultat fără echivoc, faptul că cele două mesaje, care au fost şterse de către numitul N.A., sunt mesajele prin care inculpatul T.A. l-a anunţat despre acţiunea ce urma să se desfăşoare în data de 21 ianuarie 2013.

În data de 21 ianuarie 2013, ziua efectuării percheziţiilor domiciliare în dosarul penal 17/D/P/2012 au fost trimise zece SMS-uri astfel:

- 1. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:01:51, de la postul telefonic cu numărul X2 a fost trimis un SMS către postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:01:42 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu str. C.D., jud. Sibiu, lângă Hotel C.. Această antenă preia convorbirile purtate de către clienţii O. aflaţi la sediul I.P.J. Sibiu, loc unde se afla la acea oră învinuitul T.A.T. după efectuarea percheziţiei la domiciliul inculpatului G.A.

Mesajul primit la numărul de telefon X1 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:01:46 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu Grupul Şcolar de Construcţii şi Arhitectura - str. P. nr. 7.

Mesajul a fost găsit la percheziţia informatică astfel - mesaj primit în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:01:51 de la postul telefonic X2 având următorul conţinut "L-au luat pe T.".

- 2. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:03:45, la postul telefonic cu numărul X2 a fost primit un SMS de la postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:03:36 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu stadion V.

Mesajul primit de numărul de telefon X2 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:03:40 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu str. C.D., jud. Sibiu, lângă Hotel C.

Mesajul a fost găsit la percheziţia informatică astfel - mesaj trimis în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:04:25 către postul telefonic X2 având următorul conţinut "Aualeu, ce zici sa fac? sa i trimit un avocat, sa i spun la frateso?".

Diferenţa de oră găsită între SMS-ul de la percheziţia informatică şi SMS-ul de la operator se datorează faptului că mesajele trimise de N.A. şi păstrate în telefon în folderul Sent au înregistrată ora setată pe telefon. În schimb cele primite salvează ora operatorului. De aici decalajul de aproximativ 1 minut.

- 3. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:07:38, de la postul telefonic cu numărul X2 a fost trimis un SMS către postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:07:30 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu str. C.D., jud. Sibiu, lângă Hotel C.

Această antenă preia convorbirile purtate de către clienţii O. aflaţi la sediul I.P.J. Sibiu, loc unde se afla la acea oră învinuitul T.A.T. după efectuarea percheziţiei la domiciliul inculpatului G.A.. Mesajul primit de numărul de telefon X1 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:07:33 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu, Str. C. nr. 16.

Mesajul a fost găsit la percheziţia informatică astfel - mesaj primit în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:07:38 de la postul telefonic X2 având următorul conţinut "A venit un avocat".

- 4. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:10:17, la postul telefonic cu numărul X2 a fost primit un SMS de la postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:10:08 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu, zona străzii V., bazinul de înot - pe coşul de fum ataşat sălii de sport, B-dul V., nr. 33 - 35. Mesajul primit la numărul de telefon X2 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:10:12 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu str. C.D., jud. Sibiu, lângă Hotel C.

Mesajul a fost găsit la percheziţia informatică astfel - mesaj trimis în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:10:57 către postul telefonic X2 având următorul conţinut "Din oficiu? Ce pot sa fac?".

- 5. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:12:15, de la postul telefonic cu numărul X2 a fost trimis un SMS către postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:12:06 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu str. C.D., jud. Sibiu, lângă Hotel C. Această antenă preia convorbirile purtate de către clienţii O. aflaţi la sediul I.P.J. Sibiu, loc unde se afla la acea oră învinuitul T.A.T. după efectuarea percheziţiei la domiciliul inculpatului G.A. Mesajul primit la numărul de telefon X1 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:12:10 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu Str. C. nr. 16.

Mesajul a fost găsit la percheziţia informatică astfel - mesaj primit în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:12:15 de la postul telefonic X2 având următorul conţinut "Stie sa nu spuna nimic de tine?".

- 6. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:14:50, la postul telefonic cu numărul X2 a fost primit un SMS de la postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A.. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:14:42 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu, stadion V. Mesajul primit la numărul de telefon X2 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:14:45 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu str. C.D., jud. Sibiu, lângă Hotel C.

Mesajul a fost găsit la percheziţia informatică astfel - mesaj trimis în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:15:30 către postul telefonic X2 având următorul conţinut "Stie, numai ca acolo nu mai stiu eu ce zice, il retine?".

- 7. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:15:58, de la postul telefonic cu numărul X2 a fost trimis un SMS către postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:15:49 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu str. C.D., jud. Sibiu, lângă Hotel C. Această antenă preia convorbirile purtate de către clienţii O. aflaţi la sediul I.P.J. Sibiu, loc unde se afla la acea oră învinuitul T.A.T. după efectuarea percheziţiei la domiciliul inculpatului G.A. Mesajul primit la numărul de telefon X1 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:15:53 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu, stadion V.

Mesajul a fost găsit la percheziţia informatică astfel - mesaj primit în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:15:58 de la postul telefonic X2 având următorul conţinut "Inca nu se stie".

- 8. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:21:45, la postul telefonic cu numărul X2 a fost primit un SMS de la postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:21:37 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu, stadion V. Mesajul primit la numărul de telefon X2 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:22:03 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu Bd. C.C. 2-4.

Mesajul a fost găsit la percheziţia informatică astfel - mesaj trimis în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:22:25 către postul telefonic X2 având următorul conţinut "Au fost si la mine acasa!".

- 9. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:25:22, de la postul telefonic cu numărul X2 a fost trimis un SMS către postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A.. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:25:14 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu str. C.D., jud. Sibiu, lângă Hotel C. Această antenă preia convorbirile purtate de către clienţii O. aflaţi la sediul I.P.J. Sibiu, loc unde se afla la acea oră învinuitul T.A.T. după efectuarea percheziţiei la domiciliul inculpatului G.A. Mesajul primit la numărul de telefon X1 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:25:17 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Str. B.E.A. Nr. 37, Sibiu.

Mesajul a fost găsit la percheziţia informatică astfel - mesaj primit în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:25:22 de la postul telefonic X2 având următorul conţinut "Ce au zis ai tai".

La acest mesaj nu s-a mai primit răspuns deoarece în acel moment, numitul N.A. a fost depistat în trafic şi imobilizat în Sibiu la intersecţia străzilor E.B. cu şoseaua Alba-Iulia, de către organele judiciare.

- 10. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:35:24, de la postul telefonic cu numărul X2 a fost trimis un SMS către postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:35:15 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu str. C.D., jud. Sibiu, lângă Hotel C. Această antenă preia convorbirile purtate de către clienţii O. aflaţi la sediul I.P.J. Sibiu, loc unde se afla la acea oră învinuitul T.A.T. după efectuarea percheziţiei la domiciliul inculpatului G.A. Mesajul primit la numărul de telefon X1 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:35:18 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu, str. C.D., jud. Sibiu, lângă Hotel C.

Mesajul a fost găsit la percheziţia informatică astfel - mesaj primit în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:35:24 de la postul telefonic X2 având următorul conţinut "Stie T. unde stai?".

La acest mesaj nu s-a mai primit răspuns deoarece în acel moment N.A. a fost deja adus la sediul IPJ Sibiu, lucru confirmat şi de faptul că cei doi aveau aceeaşi antenă O. de preluare şi transmisie a semnalului telefonic.

Aparatul telefonic cu numărul X2, nu a fost găsit cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată în data de 20 martie 2013, la domiciliul inculpatului T.A., la biroul de lucru al acestuia şi în autoturismul proprietatea sa, existând suspiciuni că acesta a fost ascuns sau aruncat de către inculpat, după ce s-a declanşat acţiunea în dosarul cu nr. 17D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - BT Sibiu, în care numitul N.A. a fost arestat preventiv.

3.2. Au fost ridicate de la domiciliul inculpatului T.A. 8 (opt) telefoane mobile, pe care acesta le deţinea, aparate care au fost folosite de către inculpat în cursul timpului.

În data de 04 aprilie 2013, în baza autorizaţiei de percheziţie a sistemelor informatice şi suporturilor de stocare a datelor, nr. 4 din 02 aprilie 2013 emisă de Curtea de Apel Alba-Iulia, s-a procedat, în prezenţa inculpatului T.A., la verificarea celor 8 (opt) suporturi de stocare a datelor.

S-a constatat că 7 (şapte) din cele 8 (opt) telefoane mobile nu au putut fi deschise din cauza defecţiunilor sau din cauza lipsei cartelelor SIM din acestea.

În agenda telefonului mobil N. 2330 C-2, cu seria IMEI X, cu cartela SIM seria X au fost identificate un număr de 1 contact de interes, astfel:

- N.T. - X3 - despre care inculpatul T.A.T. declară că este posibil să fie al tatălui numitului N.A. zis "A.F.".

Acest post telefonic aparţine într-adevăr numitului N.I.L., tatăl numitului N.A., acest lucru fiind evident din materialele rezultate din exploatarea Autorizaţiei nr. 5 din 18 ianuarie 2013, pentru interceptarea şi înregistrarea pe suport magnetic a convorbirilor şi comunicărilor telefonice purtate de la postul telefonic X3 folosit de N.A.

În folderul "Destinatari mesaje" apar două contacte astfel:

- "Yyxwm" în data de 06.01 ora 11:27 având următoarele numere de telefon salvate "X4 şi +4X4".

- "Ip" în data de 31.12 ora 20:28 având următorul număr de telefon salvat "X5" despre care inculpatul nu afirmă nimic.

Între literele folosite la salvarea contactului şi numărul de înmatriculare al autoturismului numitului N.A. există o asemănare izbitoare. Astfel, numitul N.A. deţine autoturismul marca B., număr de înmatriculare SB-XX-XXX, serie motor X, serie şasiu X, dobândit la 31 ianuarie 2012.

De asemenea, acesta a mai deţinut în perioada 04 octombrie 2010 - 23 martie 2012 un autoturism marca B.520 cu numărul de înmatriculare SB-YY-YYY.

În mesajele telefonului ridicat de la inc. T.A.T., în dosarul "Curier intrări", au fost identificate 19 mesaje de interes iar în dosarul "Articole expediate" au fost identificate un număr de 13 mesaje de interes, care aranjate în mod cronologic relevă următoarele convorbiri:

- mesaj trimis în data de 27 noiembrie 2011 ora 23:00:05 către contactul P.I. aflat la postul telefonic X5 având următorul conţinut "Du-l la spital si sa spuna ca merge si la medicul legist. Nu pot vorbi sunt la diicot la deva. Vorbim mîine".

Din mesaj rezultă modul în care inculpatul T.A.T. îi învăţa pe apropiaţii lui N.A. cum să procedeze pentru a evita declanşarea unor dosare penale.

Numărul de telefon X5 aparţine unei persoane neidentificate care este cunoştinţă comună atât a lui N.A. cât şi a inculpatului T.A.T. Acest lucru rezultă din faptul că acest post telefonic se afla salvat în agenda telefonului N. cu cartelă SIM O. cu seria X aparţinând numitului N.A., aşa cum rezultă din percheziţia informatică efectuată în dosarul 17/D/P/2012 - "I.2 - X5".

Acest "I." îşi schimba şi el des numărul de telefon, dar avea grijă să îl anunţe pe inculpatul T.A.T. de îndată despre acest lucru aşa cum rezultă din mesajul următor:

- mesaj primit în data de 29 noiembrie 2011 ora 11:03:16 de la postul telefonic X6 având următorul conţinut "Noul numar I.".

Apoi, seria mesajelor descoperite în telefonul inc. T. continuă astfel:

- mesaj primit în data de 04 decembrie 2011 ora 20:24:03 de la postul telefonic X7 având următorul conţinut "L a luat la pol pe D., de acolo din curte".

- mesaj trimis în data de 04 decembrie 2011 ora 20:26:36 către contactul Z. postul telefonic +4X7 având următorul conţinut "Cine? Stie ce sa spuna? Are ceva la el?".

- mesaj primit în data de 04 decembrie 2011 ora 20:31:48 de la postul telefonic X7 având următorul conţinut "Avea ca era in curte, ma gandesc ca va sti, eu am fost plecat si cred ca s-o turmentat putin".

- mesaj primit în data de 04 decembrie 2011 ora 20:33:36 de la postul telefonic X7 având următorul conţinut "Avea bani si plicuri la el, cred ca vecini au facut plangere sau ceva, el numai mi-a dat sms ca e la pol".

- mesaj trimis în data de 04 decembrie 2011 ora 20:36:11 către contactul Z. postul telefonic +4X7 având următorul conţinut "Nu sti cine l-a luat? Erau in uniforma? La mine la birou nu e nimeni?".

- mesaj primit în data de 04 decembrie 2011 ora 20:42:30 de la postul telefonic X7 având următorul conţinut "A zis ca i da drumul imediat, iti dau sms dupa ce iese".

- mesaj primit în data de 04 decembrie 2011 ora 21:15:39 de la postul telefonic X7 având următorul conţinut "D.N. a zis că il chema, l-a loat cu un L. cu pol pe el".

- mesaj primit în data de 04 decembrie 2011 ora 22:11:03 de la postul telefonic X6 având următorul conţinut "I_am trimis sms. E ceva grav? Eu trebuie sa/mi fac griji.?".

- mesaj primit în data de 04 decembrie 2011 ora 22:54:13 de la postul telefonic X7 având următorul conţinut" E ok, au tinut vreo 40 plicuri si nu au scris nimic, au zis ca le-au cumparat si ei, nu au scris decl".

Acest schimb de mesaje se referă la incidentul despre care a relatat martorul S.D.A. în declaraţia sa de la dosar, în care acesta a recunoscut că a fost şi el prins de către organele de poliţie şi i-au fost reţinute o parte din plicurile pe care le avea la el, iar ulterior nu au fost luate niciun fel de măsuri, N.A. asigurându-l că a rezolvat el.

De altfel mesajul din data de 04 decembrie 2011 ora 20:26:36 respectiv "Cine? Stie ce sa spuna? Are ceva la el?" seamănă izbitor cu cel primit în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:12:15 (data efectuării percheziţiilor domiciliare în dosarul penal 17/D/P/2012) de către N.A. pe telefonul mobil N. cod IMEI X cu cartelă SIM O. cu seria X cu nr. X1 de la postul telefonic X2 având următorul conţinut "Stie sa nu spuna nimic de tine?".

De aici rezultă modul în care inculpatul T.A.T. îl sprijinea pe N.A. învăţându-l de fiecare dată ce să facă şi cum să evite să fie prins sau tras la răspundere penală pentru faptele săvârşite. Protecţia oferită de inculpat este totală, indiferent care dintre locotenenţii lui N.A. ar fi fost prinşi cel mai important lucru era ca aceştia să nu declare nimic despre persoana care îi coordona, respectiv N.A.

- mesaj primit în data de 05 decembrie 2011 ora 21:33:56 de la postul telefonic X6 având următorul conţinut "I a dat drumul lui D.?".

Acest mesaj este încă o dovadă că persoana salvată ca fiind "I." este un apropiat al inculpatului T.A.T. şi a lui N.A., acesta aflând despre incidentul cu S.D.A. şi permiţându-şi să-l întrebe prin SMS pe inculpatul T.A.T. dacă împotriva lui S.D.A. s-a dispus vreo măsură legală.

De altfel, acesta ştia încă din data de 04 decembrie 2011 despre incident, fiind şi el printre protejaţii inculpatului T.A.T., fapt ce rezultă din mesajul trimis în data de 04 decembrie 2011 ora 22:11:03 de la postul telefonic X6 având următorul conţinut "I_am trimis sms. E ceva grav? Eu trebuie sa-mi fac griji?".

- mesaj trimis în data de 17 decembrie 2011 ora 00:20:12 către contactul Yyxwm postul telefonic X4 având următorul conţinut "Nu e nici o problema. Se pregatea ceva dar pana la urma a fost alarma falsa".

- mesaj trimis în data de 23 decembrie 2011 ora 12:02:27 către contactul Yyxwm postul telefonic X4 având următorul conţinut "Nu stiu ce si unde dar ai grija in 28 decembrie De la ora 6 pîna îţi dau telefon. Ok?".

Din aceste două mesaje rezultă fără echivoc modul în care inculpatul T.A.T. îl anunţa pe N.A. despre orice acţiune sau control care urma să aibă loc chiar dacă nu era sigur de desfăşurarea acestuia. Când acţiunea se amâna inculpatul T.A. îl anunţa pe N.A. că nu mai este nicio problemă.

Cel de al doilea mesaj poate fi asimilat cu mesajul trimis în data de 20 ianuarie 2013 de către inculpatul T.A. Ca şi atunci, inculpatul T.A. nu ştia exact despre ce acţiune este vorba, dar îl avertiza că vor urma percheziţii, făcând referire la ora 6, ora obişnuită pentru descinderile poliţiei.

Astfel, îl avertiza să nu fie pe acasă la începutul percheziţiilor urmând ca după ce percheziţiile vor fi în desfăşurare iar conspirativitatea acestora nu mai era o prioritate, să îl anunţe dacă e cazul să îşi mai facă probleme.

La fel a făcut şi în data de 21 ianuarie 201,3 când a început să îl avertizeze pe N.A. imediat după ce a văzut că acţiunea îl viza direct pe acesta şi pe T.R.N.

- mesaj primit în data de 23 decembrie 2011 ora 12:04:26 de la postul telefonic X4 având următorul conţinut "Ok".

Răspunsul la avertizare era unul simplu, arătând faptul că exista o înţelegere prealabilă, N.A. ştiind exact ce are de făcut în astfel de situaţii.

- mesaj primit în data de 23 decembrie 2011 ora 14:13:39 de la postul telefonic X4 având următorul conţinut "Noi deschidem pe la 8 seara".

- mesaj trimis în data de 31 decembrie 2011 ora 20:26:44 către contactul Yyxwm postul telefonic X4 având următorul conţinut "An nou fericit, sanatos si bogat. La multi ani".

- mesaj trimis în data de 31 decembrie 2011 ora 20:28:16 către contactul Ip aflat la postul telefonic X5 având următorul conţinut "An nou cu sanatate si belsug".

- mesaj primit în data de 31 decembrie 2011 ora 20:29:10 de la postul telefonic X4 având următorul conţinut "Mersi, un an nou fericit alaturi de cei dragi".

Din aceste mesaje rezultă fără dubii relaţiile existente între inculpat şi protejaţii săi, aceştia făcându-şi repetate urări de sărbători.

- mesaj primit în data de 02 ianuarie 2012 ora 16:16:15 de la postul telefonic X4 având următorul conţinut "E unu la pol ce i s-a facut rau de la un plic de ninja si i da sms la un ang de-al meu ca i trebuie un plic de ninja gol sa il arate, eu i-am spus sa nu mai rasp!".

- mesaj trimis în data de 02 ianuarie 2012 ora 16:16:29 către contactul Yyxwm postul telefonic +4X4 având următorul conţinut "Ok".

- mesaj trimis în data de 02 ianuarie 2012 ora 16:41:54 către contactul Yyxwm postul telefonic +4X4 având următorul conţinut "La cine e ăla la pol?".

- mesaj primit în data de 02 ianuarie 2012 ora 16:45:27 de la postul telefonic X4 având următorul conţinut "Nu stiu, e un tampit ce nu stie daca sunt legale din cauza ca i s-a facut rau si a mers acolo si i-a dat sms la asta sa mearga sa-i duca un plic".

- mesaj trimis în data de 02 ianuarie 2012 ora 16:46:56 către contactul Yyxwm postul telefonic +4X4 având următorul conţinut "Sa nu-i mai raspunda. I s-a făcut rău de la băutură".

- mesaj primit în data de 02 ianuarie 2012 ora 16:48:43 de la postul telefonic X4 având următorul conţinut "Pai da, ok".

Deşi în aceste mesaje cei doi se referă la o persoană căreia i s-a făcut rău în urma consumului de etnobotanice pe care le cumpărase de la magazinul numitului N.A., inculpatul T.A. îi sugerează numitului N.A. să nu mai răspundă solicitărilor unui lucrător de poliţie, care îi cerea mostre de substanţe şi chiar să ştie ce să declare atât el cât şi angajaţii magazinului în cazul în care situaţia ar degenera, respectiv să spună că respectivei persoane i s-a făcut rău de la băutură.

- mesaj primit în data de 04 ianuarie 2012 ora 13:49:42 de la postul telefonic X4 având următorul conţinut "Imi poti trimite nr. lui B. te rog, a fost in control, nu a gasit pe nimeni si vreau sa vb cu el".

- mesaj trimis în data de 04 ianuarie 2012 ora 13:50:13 către contactul Yyxwm postul telefonic +4X4 având următorul conţinut "X8".

- mesaj primit în data de 04 ianuarie 2012 ora 13:52:37 de la postul telefonic X4 având următorul conţinut "Mersi".

- mesaj primit în data de 04 ianuarie 2012 ora 19:41:41 de la postul telefonic X4 având următorul conţinut "Vreau sa ne vedem maine 2 min, nu e nici o prob!".

- mesaj primit în data de 05 ianuarie 2012 ora 23:11:32 de la postul telefonic X4 având următorul conţinut "Nu mai am tv acolo sus.".

- mesaj trimis în data de 05 ianuarie 2012 ora 23:11:41 către contactul Yyxwm postul telefonic +4X4 având următorul conţinut "Ne descurcăm noi".

- mesaj trimis în data de 06 ianuarie 2012 ora 11:27:01 către contactul Yyxwm postul telefonic X4 având următorul conţinut "Ai ajuns?".

Mesajul trebuie analizat în contextul declaraţiei martorului B.M., subcomisar în cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Sibiu, din care rezultă faptul că la începutul anului 2012 s-a întâlnit cu inculpatul T.A., pe care l-a întrebat dacă magazinul situat pe strada C.D. din Sibiu (ce aparţinea lui N.A.) este închis sau nu, deoarece lumea vorbea că elevii cumpără produse etnobotanice de la acest magazin.

Inculpatul i-a răspuns că este închis de mult, iar în aceiaşi zi, a fost sunat pe telefonul de serviciu cu numărul X8, de către o persoană care s-a recomandat a fi "băiatul cu magazinele de etnobotanice", acesta spunându-i că doreşte să îi înmâneze o factură.

Fiind sunat ulterior din nou de aceiaşi persoană, cei doi şi-au dat întâlnire pe str. N.I. din Sibiu, unde a apărut numitul N.A., care după ce a urcat în maşina martorului B.M., a încercat să îi ofere acestuia suma de 5000 RON, probabil pentru a-l determina pe acesta să nu mai desfăşoare activităţi specifice la magazinele sale.

Fiind repezit de martor, numitul N.A., a coborât din maşină ruşinat şi a plecat fără a-şi duce la îndeplinire misiunea.

Martorul B.M., arată că îl bănuieşte pe inculpatul T.A. ca fiind persoana care l-a trimis pe N.A., deoarece vorbise cu acesta cu o oră înainte, mai mult, nelăsând niciodată numărul său de telefon numitului N.A.

Bănuielile martorului B.M. sunt întemeiate şi se dovedesc fără echivoc din mesajele primite sau trimise de către inculpatul T.A., pe sau de pe telefonul mobil marca N., cu seria IMEI X, cu cartela SIM seria X, ce a fost găsit la domiciliul său.

Astfel, după cum rezultă din cele prezentate anterior, inculpatul T.A. a comunicat numărul de telefon al martorului B.M. către contactul Yyxwm, postul telefonic +4X4.

Având în vedere faptul că, ulterior acesta a fost contactat de către numitul N.A., precum şi similitudinea incredibilă dintre numerele de înmatriculare ale autoturismelor acestuia, care aveau iniţialele XWM şi contactul din telefonul inculpatului T.A., pe care trimitea mesaje sau de pe care primea mesaje, respectiv Yyxwm, rezultă fără echivoc faptul că persoana căreia inculpatul T.A. îi furniza informaţii şi pe care o proteja de rigorile legii, era N.A.

Aşadar, toate mesajele primite de la postul telefonic cu iniţialele de contact Yyxwm, căruia îi era asimilat numărul de telefon X4 ori trimise către acest post telefonic, îl aveau ca expeditor sau destinatar pe numitul N.A., protejatul inculpatului T.A.

Mai mult, numărul de telefon X8 se afla salvat în agenda telefonului mobil N. cod IMEI X fără cartelă, aparţinând numitului N.A., aşa cum rezultă din percheziţia informatică efectuată în dosarul 17/D/P/2012 - "E.B. - X8".

Astfel inculpatul T.A. furniza numitului N.A. orice fel de informaţii confidenţiale sau chiar secrete, fără a avea în niciun moment remuşcări faţă de rezultatul negativ pe care acest lucru l-ar putea declanşa.

După refuzul martorului B.M. de a accepta banii numitului N.A., acesta îl cheamă a doua zi la întâlnire pe inculpatul T.A. probabil pentru a stabili ce este de făcut, aspect care rezultă din mesajul primit de inculpat în data de 04 ianuarie 2012 ora 19:41:41 de la postul telefonic X4, adică acelaşi, având următorul conţinut "Vreau sa ne vedem maine 2 min, nu e nici o prob!".

Urmare indiciilor conform din care rezultă faptul că inculpatul T.A. primea de la numitul N.A. lunar o sumă de bani, respectiv 2500 RON, pentru a-i asigura acestuia protecţia operaţiunilor desfăşurate de acesta s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea acesteia în favoarea D.N.A. - Serviciul Teritorial Alba-Iulia, spre competentă soluţionare cu privire la infracţiunea de luare de mită, faptă prev. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Competenţa materială a curţii de apel:

Inculpatul T.A.T. are calitatea de inspector principal de poliţie numit prin Dispoziţia nr. 4140 din 11 aprilie 2005 a inspectorului general al Poliţiei Române în cadrul structurilor poliţiei judiciare.

Raportat la această calitate este incidentă dispoziţia specială din art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române referitor la infracţiunile săvârşite de poliţiştii care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare.

Potrivit dispoziţiilor art. 27 alin. (2) şi (3) lit. b) din Legea privind Organizarea şi Funcţionarea Poliţiei Române nr. 218/2002 modificată şi completată:

"(2) Urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror în cazul infracţiunilor săvârşite de poliţiştii care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare.

(3) Infracţiunile săvârşite de poliţiştii care au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare se judecă în primă instanţă de către:

b) curtea de apel, în cazul poliţiştilor prevăzuţi în art. 14 alin. (2) pct. I lit. e) - j) din Legea nr. 360/2002 (...)".

Analiza mijloacelor de probă:

1. Mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală sunt:

- Ordonanţa de declinare a competenţei de soluţionare a cauzei nr. 8D/P/2013 întocmită de D.I.I.C.O.T. B.T. Sibiu şi Rezoluţia de începere a urmăririi penale IN REM în aceeaşi cauză, prima datată 12 februarie 2012 şi a doua 08 februarie 2013;

- Rezoluţia de Î.U.P. nr. 36/2013 dispusă de D.I.I.C.O.T. ST Alba în dosar nr. 15D/P/2013 datată 19 februarie 2013;

- Procesul-verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii şi declaraţiile inculpatului T.A.;

- Ordonanţele de punere în mişcare a acţiunii penală faţă de inculpatul T.A. şi de reţinere a acestuia pentru o perioadă de 24 de ore pentru infracţiunile reţinute în sarcina sa;

- Procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 08 februarie 2013 încheiat de D.I.I.C.O.T. B.T. Sibiu, cu privire la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 C. pen. şi art. 264 alin. (1) C. pen.;

- Ordonanţa din data de 08 februarie 2013 întocmită de D.I.I.C.O.T. B.T. Sibiu, în dosarul penal nr. 8D/P/2013 prin care s-a dispus în temeiul art. 86¹ şi 86² C. pen., audierea în cauză a martorului cu identitatea protejată Ş.D.;

- Procesele-verbale de redare a conţinutului declaraţiei martorului Ş.D., audiat sub identitate protejată, datat 08 februarie 2013 şi 04 martie 2013.

- Declaraţia martorului S.D.A., fost vânzător la magazinele numitului N.A.;

- Declaraţia martorului N.C., lucrător în cadrul I.J.J. Sibiu;

- Declaraţia martorului D.C. - lucrător în cadrul I.J.J. Sibiu;

- Declaraţia martorei S.E.D., colegă cu inculpatul T.A.T. în cadrul SCCO Sibiu;

- Declaraţia martorei B.R.S., prietena numitului N.A.;

- Declaraţia martorului V.S.C. - şeful SCCO Sibiu;

- Declaraţia martorului S.E.D., angajat în cadrul Poliţiei mun. Sibiu;

- Declaraţiile martorilor F.M., L.A.P. şi B.H.;

- Declaraţia martorului B.M. - subcomisar de poliţie în cadrul IPJ Sibiu - Serviciul de Investigare a Criminalităţii Organizate;

- Copiile documentelor înaintate în data de 07 mai 2012 de lucrătorii IJJ Sibiu către SCCO Sibiu, documente întocmite cu ocazia contravenţiei din data de 06 mai 2012 comise de numitul T.R.;

- Copii ale unor declaraţii date de către numiţii T.R.N., N.T.D., B.R.I. şi M.R.M. în dosarul nr. 17D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. B.T. Sibiu cu privire la activităţile desfăşurate pe linia substanţelor etnobotanice, precum şi 2 planşe fotografice conţinând imagini ce reprezintă plicuri cu substanţe psihotrope ridicate de la numitul T.R.N. în datele de 06 mai 2012 şi respectiv 3 noiembrie 2012;

- Procesul-verbal de efectuare a unei percheziţii informatice asupra sistemelor informatice şi mediilor de stocare a datelor informatice ridicate de la numitul N.A. în data de 21 ianuarie 2013, datat 31 ianuarie 2013, împreună cu actele care autorizează efectuarea acesteia asupra telefonului mobil marca N. cod IMEI X cu nr. de telefon X1 aparţinând numitului N.A.;

- Procesul-verbal de recepţie şi distrugere a deşeurilor datat 24 februarie 2010;

- Copii ale declaraţiilor numitelor B.C.A. şi B.S.M. date în dosarul penal nr. 59D/P/2012 înregistrat la data de 17 iulie 2012 la D.I.I.C.O.T. BT Sibiu în contextul sesizării făcute de către numita B.C.A. în data de 20 aprilie 2012;

- Actele prin care s-a solicitat Curţii de Apel Alba-Iulia emiterea unor autorizaţii de interceptare telefonică, audio/video şi în mediu ambiental precum şi de aprobare a obţinerii de la furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului a unor date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor, plus actele prin care instanţa a autorizat respectivele cereri;

- Ordonanţa nr. 2D/P/2010 din data de 28 aprilie 2011 a D.I.I.C.O.T. ST Alba-Iulia prin care inculpatul T.A. era delegat să efectueze percheziţii domiciliare la domiciliul şi magazinele numitului N.A.; procesele-verbale încheiate cu ocazia efectuării percheziţiilor;

- Rechizitoriul nr. 17D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. BT Sibiu privind pe inculpaţii N.A., B.D.C., T.R.N., S.D.A., C.F.A. şi G.A., acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. şi art. 16¹ din Legea nr. 194/2011 şi identificat ca fiind grupul infracţional nestructurat pe care inculpatul T.A. l-a sprijinit atât înainte de declanşarea acţiunii în cursul lunii ianuarie 2013 cât şi anterior, prin furnizarea de informaţii numitului N.A.;

- Fişa de înregistrare la Hotelul R. Sibiu din data de 20 ianuarie 2013 pe numele B.R.;

- Solicitările făcute către C. România cu privire la comunicarea situaţiilor telefoanelor primite în perioada 1 martie 2013 - 07 martie 2013 la magazinele din mun. Sibiu, existând indicii că inculpatul T.A. ar fi predat telefonul cu nr. X2 pe care l-a folosit în corespondenţa purtată cu numitul N.A. în cursul lunii ianuarie 2013;

- Rapoartele trimise de către BCCO Alba-Iulia - SCCO Sibiu, datată 12 martie 2012 şi 15 martie 2012 precum şi rezoluţiile dispuse de către procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T. BT Sibiu;

- Procesele-verbale de redare a unor convorbiri telefonice purtate de către inculpatul T.A. cu diverse;

- Actele de solicitare a efectuării unor percheziţii domiciliare la domiciliul inculpatului şi autorizaţiile emise de instanţa de judecată;

- Procesele-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare întocmite la data de 20 martie 2013 precum şi ordonanţele de delegare a persoanelor abilitate să efectueze aceste percheziţii;

- Actele prin care s-a solicitat şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului T.A.;

- Actele de solicitare a efectuării unor percheziţii informatice supra sistemelor informatice sau mijloace de stocare a datelor informatice aparţinând inculpatului T.A. şi autorizaţiile emise de instanţa de judecată;

- Procesul-verbal de verificare a mediilor de stocare a datelor informatice ridicate de la domiciliul inculpatului T.A., din care rezultă faptul că din cele 8 telefoane mobile ridicate, doar unul singur a putut fi verificat (telefonul mobil N. cu seria IMEI X, cu cartela SIM seria X), restul neputând fi deschise fie din cauza defecţiunilor, fie din cauza lipsei cartelelor SIM;

- Procesul-verbal de analiză şi corelare a mesajelor rezultate în urma efectuării verificării telefonului mobil N. cu seria IMEI X, cu cartela SIM seria X aparţinând inculpatului T.A.;

- Planşa fotografică conţinând fotografii ce reprezintă mesajele găsite în urma controlului telefonului mobil N. cu seria IMEI X, cu cartela SIM seria X aparţinând inculpatului T.A.;

- Ordonanţa din data de 28 martie 2013 dispusă de procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T. BT Sibiu dispusă în dosarul penal 31D/P/2012 prin care inculpatului T.A. i se aplică o amendă judiciară în cuantum de 2000 RON în temeiul art. 198 alin. (4) lit. j) C. proc. pen., pentru neîndeplinirea dispoziţiilor procurorului în termenele prevăzute de acesta;

- Adresa prin care se comunică faptul că inculpatul T.A.T. a fost numit în funcţia de ofiţer principal I în cadrul SCCO Sibiu prin Dispoziţia S/248 din 15 martie 2007.

- Alte acte.

2. Probele administrate de acuzare în faza cercetării judecătoreşti

2.1.A Probe testimoniale propuse de acuzare - analiza

Pentru o corectă evidenţiere a contextului şi motivelor pentru care a fost reţinută starea de fapt expusă la pct. IV, vom prezenta conţinutul şi analiza probelor din cauza supusă judecăţii.

Cu prioritate trebuie precizat faptul că a fost audiat un martor cu identitate protejată, ale cărui declaraţii au fost date şi consemnate în raport de prevederile 86² C. proc. pen., conform menţiunilor din încheierea de şedinţă de la termenul din 11 iunie 2013.

1. Martorul cu identitate protejată Ş.D. - a fost audiat în ambele faze procesuale sub prestare de jurământ: în faza de urmărire penală declaraţiile au fost consemnate în procesele-verbale din 08 februarie 2013 şi 04 martie 2013, aflate la dosar, conform art. 86² alin. (2) C. proc. pen. Declaraţia dată la instanţa de judecată a fost consemnată în şedinţa publică din 11 iunie 2013.

La solicitarea instanţei, specifică faptul că a dat declaraţii în faza de urmărire penală în legătură cu modul în care era informat despre diferite controale care se efectuau la magazinele sale, unde vindea produse etnobotanice. Declaraţiile acestuia vor fi redate din perspectiva conţinutului acestora şi analizate în raport de datele puse la dispoziţie de acest martor în cele două faze procesual penale.

1. Acesta susţine că a fost proprietar al magazinului G.D. din mun. Sibiu, str. D. nr. 12 şi G.C. nr. 9 cu obiect de activitatea comercializarea produselor etnobotanice. Le-a închis în 2011 şi şi-a deschis alt magazin cu acelaşi nume pe C.D. nr. 18.

2. Martorul susţine că-l cunoaşte pe inculpat din anul 2009 şi că acesta i-a oferit protecţie şi promisiunea că-i va furniza informaţii cu privire la eventualele controale pe care le-ar putea efectua autorităţile la magazinele martorului, în schimbul colaborării cu el. Era informat dacă urmau atât controale ale poliţiei cât şi ale OPC-ului în perioada 2010 - 2012.

Susţine că a fost anunţat prin intermediul unor mesaje telefonice, inclusiv anterior momentului arestării martorului, când inculpatul i-a transmis că "s-ar putea să fie mâine percheziţie şi mare grijă".

În general, informaţiile îi erau transmise telefonic prin SMS-uri. Declară că aceste telefoane sunt în acest moment la poliţie, mai puţin două dintre ele pe care le-a aruncat în Cibin pentru a nu găsite dată fiind informaţia anterioară din care rezulta că ar putea urma o percheziţie. În afară de mesajele telefonice primea informaţii de la inculpat, fie se întâlneau la magazinul martorului, fie pe o stradă din apropierea şcolii nr. 4 din Sibiu. În general, martorul susţine că el ere cel care iniţia întâlnirile şi întreba prin mesaj dacă se pot întâlni.

3. Martorul susţine că în anul 2010, printr-un SMS, i-a spus că urma să fie un control, de asemenea inculpatul i-a transmis că un angajat de-al său a vândut produse etnobotanice, referindu-se la S.D. şi că inculpatul "s-a sesizat".

4. La sf. lunii aprilie 2011 a aflat de la inc.:

- că este cercetat penal ("mi-a adus la cunoştinţă despre existenţa dosarului")

- că a doua zi vor fi efectuate mai multe percheziţii la magazinele sale, la domiciliul său şi al părinţilor săi şi

- "a înţeles" de la inc. că trebuie să nu mai vorbească la telefon.

Inc. l-a întrebat dacă este prieten cu un anume F.M. şi numai în aceste condiţii să-i spună şi lui despre percheziţii, altfel să nu mai vorbească cu nimeni.

- susţine că i-a transmis lui F. mesajul.

- a doua zi s-a efectuat percheziţie la domiciliul său dar NU şi la magazinul de pe strada D.. Responsabil cu efectuarea percheziţiilor era inculpatul. Susţine că inculpatul nu a vrut să rupă uşa ca să nu o strice, iar magazinul ar fi rămas deschis şi nu a avut cu ce să o asigure (declaraţie instanţă).

- martorul nu i-a cerut să nu efectueze percheziţia, ci inculpatul T. a procedat astfel, din proprie iniţiativă.

4. Recunoaşte că i-a dat pentru informaţia referitoare la percheziţii suma de 3.000 RON, şi a procedat astfel din proprie iniţiativă pentru a se simţi în siguranţă.

Declară la instanţă că inculpatul a fost de acord să îi primească şi presupune că ştia de ce îi dă.

5. Recunoaşte că, ulterior, i-a dat inculpatului câte 2500 RON, lunar dar nu constant şi a fost sigur că nu i se poate întâmpla nimic. Banii îi preda în maşina acestuia sau în magazinul martorului, fără a fi alte persoane de faţă.

- a ţinut legătura cu inc. şi s-au folosit de cartele telefonice pe care el le schimba lunar şi le activau în acelaşi timp, deoarece se întâlneau.

- era avertizat din timp de inculpat dacă urma vreun control: de la Finanţe, ITM sau din altă parte.

- Inc. i-a restituit a doua zi lui pliculeţele de etnobotanice confiscate de jandarmi în 06 mai 2012 lui T.R., cu care este prieten. Martorul i-a solicitat ajutorul după ce a aflat de la T. de incidentul de pe C.D., susţinând în instanţă faptul că plicurile i-au fost restituite "din proprie iniţiativă", susţinând că "plicurile sunt legale".

- De la inc. a aflat de sesizarea numitei B.S., care-l viza pe un colaborator de-al său: S.D.A.

- Referitor la incidentul pe care T. l-a avut în data de 03 noiembrie 2012, când a fost depistat de jandarmi dar a fugit şi şi-a pierdut două telefoane, i-a cerut ajutorul inculpatului, care i-a spus că bunurile nu se află la BCCO dar să stea fără grijă că se ocupă el.

- Se întâlnea cu inc. într-un loc prestabilit, pe o stradă de lângă Şcoala nr. 4, unde inc. îl aştepta în maşină. Discutau în maşină.

- L-a menţionat în agenda telefonică cu indicativul "W".

- în data de 20 ianuarie 2013 a primit un mesaj de la inc. prin care îl anunţa că a doua zi urma să se întâmple ceva şi să fie atent. I-a spus că nu ştia ce anume. A închis telefonul pe care-l folosea.

- a schimbat la mijlocul lunii ianuarie atât tel său, cât şi al inc.; telefonul folosit de martor X9 iar al inc. X10 (telefoanele schimbate le-a lăsat în dulap şi, după primirea mesajului, le-a aruncat în Cibin ... pentru a nu fi descoperite la o eventuală percheziţie). Susţine că s-a hotărât ca în noaptea respectivă să nu doarmă acasă pentru a nu fi acolo când urma să se efectueze percheziţie.

- l-a anunţat doar pe S.D. prin intermediul lui L.A.

- în dimineaţa zilei de 21 ianuarie 2013 a primit un mesaj de la inc. prin care era anunţat că-l ridicaseră pe T. şi îl întreba dacă T. ştie să-şi ţină gura. A răspuns afirmativ. S-a interesat dacă să-i trimită avocat şi i-a zis că probabil îi vor da unul din oficiu, urmând să-l contacteze când va afla mai multe. Suplimentează informaţia în sensul că au dat mesaje tip sms, punct de vedere pe care-l susţine şi la instanţa de judecată.

Curtea apreciază ca sinceră declaraţia martorului în contextul în care datele puse la dispoziţia instanţei sunt similare celor prezentate organului de urmărire penală.

Declaraţiile acestui martor se coroborează cu conţinutul mesajelor tip SMS, identificate, pe de o parte, în conţinutul telefonului aparţinând numitului N.A. iar, pe de altă parte, cu conţinutul mesajelor şi datelor stocate de inc. T. în telefonul găsit la domiciliul său cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare.

De asemenea, declaraţia acestui martor demonstrează, în coroborare cu declaraţiile martorilor S.D.A., F.M. şi L.A., modalităţile în care inc. T. sprijinea gruparea din care făcea parte şi N.A.:

- iniţiativele acestuia în furnizarea unor informaţii despre procedurile judiciare pendinte pe rolul D.I.I.C.O.T. (controale efectuate de autorităţi, potenţiale percheziţii, neefectuarea unor acte procesuale atribuite de superiori în exercitarea atribuţiilor de serviciu, informări), despre actele întreprinse de unii angajaţi ai martorului surprinşi de autorităţi comercializând produse "etnobotanice";

- modul de operare în relaţia cu acest martor.

2. Martorul N.C. a fost audiat sub prestare de jurământ în ambele faze procesuale: în faza de urmărire penală declaraţia a fost consemnată la dosar în 08 februarie 2013; declaraţia dată la instanţa de judecată a fost consemnată în şedinţa publică din 11 iunie 2013.

Martorul este angajat al IPJ Sibiu în calitate de subofiţer în cadrul Compartimentului pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale.

- în data de 06 mai 2012 un echipaj de jandarmi a depistat pe C.D. un tânăr care comercializa plicuri cu produse etnobotanice. La controlul autoturismului au găsit 100 de plicuri, care împreună cu procesul-verbal de contravenţie, declaraţia contravenientului T.R. şi declaraţiile a doi martori i-au fost lui repartizate pentru a lua legătura cu lucrători ai SCCO Sibiu şi a le înainta acestora.

În data de 07 mai 2012 a întocmit adresa de înaintare, a telefonat la SCCO Sibiu unde a luat legătura cu inculpatul, care i-a spus că va veni personal să o ridice. Inculpatul i-a cerut să lase înscrisurile şi cantitatea de etnobotanice la Poliţia mun. Sibiu, lucrătorului de la Poartă. A acceptat, s-a deplasat la ag. S.E. care era de serviciu la poartă şi i-a spus că trebuie să lase respectivele înscrisuri pentru subcomisarul T. dar agentul nu a vrut iniţial să le primească. Le-a primit urmare discuţiei telefonice pe care a avut-o cu subcomisarul T., la solicitarea martorului. A predat pe bază de semnătură produsele confiscate şi documentele destinate subcomisarului T. În instanţă precizează că atunci când a dat declaraţie la urmărire penală cunoştea doar numele agentului ofiţer de serviciu, acesta fiind motivul pentru care a susţinut în faţa instanţei că numele acestuia i-a fost spus. Ofiţerul de serviciu a semnat pe adresa de înaintare a martorului faptul că a primit plicuri şi documente.

Curtea remarcă claritatea datelor puse la dispoziţie de martor şi precizia informaţiilor, lipsa oricăror elemente care să creeze suspiciuni cu privire la credibilitatea acestui martor.

Declaraţia acestui martor se coroborează cu declaraţiile martorilor S.E., a martorului cu identitate protejată Ş.D. În ceea ce priveşte modul în care inc. T. a acţionat pentru recuperarea documentelor emise de jandarmi şi a mărfii confiscate de la T.R., caracterul inedit al procedurii pe care a creat-o şi folosit-o inculpatul T. pentru a putea intra în posesia acestora fără să dea de bănuit că nu va acţiona conform legii şi că va ascunde de autorităţile competente datele de care a luat cunoştinţă.

Împrejurarea că a restituit lui N.A. pliculeţele confiscate de jandarmi de la T.R. îl poziţionează pe inculpat în sfera acţiunilor specifice infracţiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni.

3. Martorul S.E.D. a fost audiat sub prestare de jurământ în ambele faze procesuale: în faza de urmărire penală declaraţia acestuia a fost consemnată la dosar în 20 martie 2013; declaraţia dată la instanţa de judecată a fost consemnată la dosar în şedinţa publică din 28 iunie 2013.

Martorul este personal de serviciu în cadrul Pol. mun. Sibiu cu activitate de dispecer, distribuitor armament acces persoane.

Acesta menţionează faptul că în data de 07 mai 2012, în jurul orei 12,00 s-au prezentat la Pol. mun. Sibiu un echipaj de jandarmi din cadrul IJJ Sibiu şi care au intenţionat să-i înmâneze o pungă în care susţineau că se găsesc etnobotanice, ridicate de la o persoană.

Susţine că iniţial a refuzat primirea motivat de faptul că în opinia sa trebuia predată direct unui lucrător din structura respectivă dar jandarmii i-au spus că l-au contactat pe T.A., care le-a cerut să le lase la martor, el urmând să vină să le ridice.

Martorul a luat legătura telefonic cu T.A., care a afirmat acelaşi lucru. Susţine că a semnat de primire pe procesul-verbal fără să le inventariez.

Inc. T.A. a venit după aprox. 2 ore şi i-a cerut martorului să-i predea: punga de plastic cu substanţe etnobotanice, un proces-verbal încheiat de lucrătorii IJJ. Predarea s-a făcut în baza încrederii, nu pe proces-verbal sau semnătură în vreun document.

Martorul susţine că există o procedură internă care reglementează situaţia primirii unor documente dar nu s-a uzat de această procedură la momentul respectiv, deoarece erau persoane la punctul de lucru şi martorul a omis să noteze în registru produsele predate de jandarmi pentru T.A. Nici la predare nu a încheiat proces-verbal de predare deşi în mod uzual această procedură trebuia folosită.

Cunoaşte că produsele etnobotanice care i-au fost predate, au fost ridicate de jandarmi în urma unei acţiuni comune cu D.I.I.C.O.T..

Susţine că a fost prima dată când pe serviciul său s-au predat astfel de produse de către jandarmi, nefiind o regulă ca acestea să fie predate sau lăsate la poarta Poliţiei Mun. Sibiu.

Declaraţia martorului este în conexiune cu declaraţia anterioară din punct de vedere al procedurii create de inculpatul T. în eludarea celei legale pentru a intra, pe de o parte în posesia documentelor întocmite de jandarmi, şi, pe de altă parte, pentru a ascunde de autorităţi modul în care ajuta gruparea din care face parte numitul N.A.

Declaraţia este apreciată ca reflectând modul în care s-au consumat actele întreprinse pe de o parte de jandarmi şi, pe de altă parte, de inc. T. şi a fost avută în vedere la stabilirea stării de fapt.

4. Martorul F.M. a fost audiat sub prestare de jurământ în ambele faze procesuale: în faza de urmărire penală declaraţia a fost consemnată la dosarul de urmărire penală, iar declaraţia dată la instanţa de judecată a fost consemnată în şedinţa publică din 28 iunie 2013.

Martorul a dat declaraţii în legătură cu bănuielile sale referitor la faptul că era urmărit, care ulterior i-au fost comunicate şi de către N.A. şi care ulterior i s-au confirmat.

Acesta a constatat că de la aeroport prin Sibiu spre loc. Mag a fost urmărit de o dubiţă albă cu număr de Alba. Când a revenit în Sibiu s-a întâlnit cu B.H. la cafeneaua acestuia şi acolo a constat că un bărbat cu şapcă se uita peste gard la noi. S-au luat după el şi când acea persoană şi-a dat seama că se îndreptă spre el, a intrat într-o D.L. roşie.

Martorul afirmă că intenţiona să plece cu B. la mare în contextul menţionat în declaraţia de la urmărire penală.

În după masa aceleaşi zile s-a întâlnit cu N.A., care i-a transmis şi el bănuiala că se simte urmărit.

N. i-a transmis să aibă grijă pentru că poliţia întreabă de ei şi martorul a bănuit că se întâmplă acest lucru datorită faptului că face des drumuri în Spania.

A precizat faptul că atunci când a fost adus pentru audiere la Alba-Iulia în timpul urmăririi penale, domnul B.B. care l-a însoţit de acasă şi până la autorităţi mi-a spus în mod insistent că trebuie să scriu în declaraţie exact ce am vorbit cu N.A. Procurorul i-a menţionat numele lui T. dar martorul nu a fost de acord să-l treacă în declaraţie, pentru că nu îl cunoştea.

Declaraţia reprezintă o probă indirectă dar care se coroborează cu susţinerile martorilor Ş.D. şi S.D.A. (apreciate ca probe directe) în privinţa faptului că N.N.A. avea informaţii pe care le transmitea sub diferite forme membrilor grupării din care acesta din urmă face parte.

5. Martorul S.D.A. a fost audiat sub prestare de jurământ în ambele faze procesuale: în faza de urmărire penală declaraţiile au fost consemnate la dosar în 12 februarie 2013 şi 04 martie 2013; declaraţia dată la instanţa de judecată a fost consemnată în şedinţa publică din 11 iunie 2013.

Martorul relevă faptul că a fost cercetat în DP 17/D/P/2012 în perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012, alături de N.A.

Acesta a lucrat la magazinele situate pe C.D. nr. 18, str. D. şi G.C. aparţinând lui N.A.

Declară că îl cunoaşte pe inculpat, despre care susţine că venea deseori la magazin unde avea diferite discuţii confidenţiale cu N.A. Uneori N.A. îi cerea să plece din magazin pentru a rămâne cu inculpatul. Era apelat să se întoarcă atunci când îşi terminau discuţiile. În instanţă susţine că angajaţii magazinului plecau doar din proprie iniţiativă, când aveau ei de discutat.

Curtea apreciază ca irelevantă această informaţie şi o înlătură din ansamblul probator.

Susţine în instanţă că ştia de ce venea inculpatul la magazin, respectiv pentru că ridica produse etnobotanice din magazin şi lăsa procese-verbale. În acest context ei nu mai vindeau unele produse.

Susţine că are convingerea faptului că inculpatul îi furniza informaţii despre controalele care erau planificate la magazin din partea anumitor instituţii.

În ianuarie - februarie 2012 a fost depistat în trafic de poliţie cu mai multe tipuri de etnobotanice. În declaraţie a susţinut că le-a cumpărat de la o persoană necunoscută, (deşi la fila 36 completează şi susţine că le avea din magazinul lui N.A.). I-a relatat lui N.A. despre incident iar după câteva zile acesta i-a spus că primise plicurile înapoi şi că văzuse declaraţia dată poliţiei, chiar l-a felicitat şi l-a asigurat că nu se întâmpla nimic.

La instanţă precizează faptul că:

"N.A. mă anunţa când urma să fie controale la magazin şi mă refer la controale în general, nu doar cele făcute de domnul T. Tuturor angajaţilor N.A. ne cerea să închidem magazinul şi să plecăm. Controalele erau anunţate prin mesaje telefonice sau transmise direct verbal.

I-am relatat lui N.A. despre incidentul cu echipajul de poliţie când au fost descoperite asupra mea etnobotanice. Precizez că le cumpărasem de la o persoană necunoscută. Arăt că i-am povestit lui N.A. despre incident dar, nu corespunde realităţii că acesta ar fi primit înapoi plicurile, dar susţinerile că a văzut declaraţia că am declarat bine şi nu se va întâmpla nimic corespund realităţii.

Recunosc că am semnat declaraţia dată în 12 februarie 2013 fără să o citesc şi doar ca să scap."

Susţine că în noaptea de 20/21 ianuarie 2013 a fost trezit din somn de mama sa, care i-a spus că-l caută cineva din partea lui N.A., respectiv L.A., care i-a relatat să nu ţină nimic în casă nici pentru consum propriu, pentru că urmează să vină cineva. Este convins că informaţia provenea de la N.A. A aruncat atunci din casă 50 - 60 plicuri cu etnobotanice.

În primăvara anului 2012 înainte să plece în Germania, a fost anunţat de N.A. despre o reclamaţie depusă de mama lui B.S. în legătură cu nişte colete pe care el le trimisese lui P.F., prietenul fetei şi care conţineau N. (produse etnobotanice). Bănuieşte că informaţia o avea N.A. de la cineva din Poliţie.

Susţine în instanţă că, atunci când a dat prima declaraţie, era sub presiune psihică şi era convins că s-a consemnat exact ce am dat şi nu a mai citit declaraţia pe care a dat-o, a semnat doar ca să scape.

Această împrejurare nu determină înlăturarea declaraţiei din ansamblul probator avut în vedere la stabilirea stării de fapt, martorul asumându-şi prin gestul şi atitudinea adoptată conţinutul documentului pe care l-a semnat.

De asemenea, afirmă că declaraţia a fost luată în lipsa unui apărător.

Curtea menţionează faptul că, raportat la calitatea de martor, nu se impune potrivit normei procesual penale, asigurarea unui apărător, chiar şi din oficiu. Martorul însuşi a specificat că în această cauză a fost audiat în această calitate, fapt rezultat din conţinutul declaraţiei. Sub alt aspect, martorul îşi asumă responsabilitatea conţinutului declaraţiei date şi nu contestă semnătura.

Conţinutul acesteia este nesemnificativ modificat în instanţă, astfel încât nu există suficiente şi rezonabile motive pentru a fi înlăturată din ansamblul probator analizat chiar şi în raport de toate precizările aduse în instanţă relativ la circumstanţele audierii sale dacă datele furnizate de acest martor instanţei de judecată se coroborează cu informaţiile furnizate de alte probe administrate în cauză.

În ceea ce priveşte conţinutul declaraţiei martorului S., datele furnizate de martor coroborate cu mesajele de tip SMS identificate de autorităţi în telefonul lui N.A. şi al inc. T., cu declaraţiile anterior expuse şi analizate, constituie probe şi conturează modul de operare şi acţiunile concrete în care inc. T. a sprijinit gruparea din care face parte şi acest martor prin intermediul lui N.A. sau direct în calitatea sa de angajat al poliţiei judiciare.

6. Martorul L.A. a fost audiat sub prestare de jurământ în ambele faze procesuale: în faza de urmărire penală declaraţia a fost consemnată la dosarul de urmărire penală în 20 martie 2013, declaraţia dată la instanţa de judecată a fost consemnată în şedinţa publică din 28 iunie 2013.

Martorul precizează că este prieten din copilărie cu N.A. despre care cunoaşte că deţinea două magazine de etnobotanice.

Afirmă că în data de 20 ianuarie 2013 a fost vizitat de N.A. după ora 23,00, care l-a solicitat pentru a-l anunţa pe S.D. de urgenţă să arunce substanţele etnobotanice pe care le deţine deoarece a doua zi urma să se efectueze o percheziţie domiciliară. Nu i-a comunicat de unde avea informaţia.

Raportat la precizarea martorului în faţa instanţei de judecată în sensul că "nu am afirmat aspectele din alin. (2) din declaraţia dată la organele de urmărire penală în partea finală a frazei, respectiv că urma ca a doua zi urma să se efectueze o percheziţie domiciliară", Curtea înlătură această menţiune din ansamblul probator analizat .

Afirmă că N.A. nu s-a dus el însuşi la domiciliul lui S. deoarece bănuia că este urmărit de organele judiciare. Martorul afirmă că a ajuns la domiciliul lui S. la miezul nopţii, a deschis mama acestuia. După ce l-a trezit i-a spus lui S. cele comunicate de N., apoi a plecat acasă.

Declaraţia martorului prezintă modul de acţiune, pe de o parte al numitului N.A. la momentul care a fost informat prin SMS de către inc. T. că se pregăteşte ceva (fapt relevat în conţinutul declaraţiei martorului cu identitate protejată), dovedeşte că N.A. deţinea informaţii din interiorul poliţiei judiciare a D.I.I.C.O.T..

Aceasta constituie probă indirectă a faptului că lui N.A. i s-a pus la dispoziţie informaţie referitoare la o procedură judiciară pendinte pe rolul D.I.I.C.O.T., care se coroborează cu declaraţiile martorului cu identitate protejată şi ale martorului S.D.A.

7. Martorul B.H. a fost audiat sub prestare de jurământ în ambele faze procesuale: în faza de urmărire penală declaraţia a fost consemnată la dosarul de urmărire penală în 20 martie 2013, declaraţia dată la instanţa de judecată a fost consemnată în şedinţa publică din 28 iunie 2013.

Declară că îi cunoaşte pe N.A. şi F.M. de mult timp fiind prieten cu aceştia.

În data de 28 aprilie 2011 intenţiona să plece la mare cu F.M. şi două persoane de sex feminin. Aveau cazarea plătită şi totul planificat. Spre seară a venit la el F.M., care i-a spus că sunt urmăriţi şi a văzut pe cineva că-l tot urmăreşte. I-a relatat că s-a întâlnit anterior cu N.A. care i-a spus "că a văzut sau că a auzit că este urmărit".

Când a plecat F. de la cafenea, B. a văzut o persoană care s-a ridicat peste gard şi care se uita după ei.

Când a plecat din oraş a văzut o maşină care se ţinea după ei şi se oprea de câte ori se opreau ei.

Declaraţia reprezintă o probă indirectă, în conexiune cu datele furnizate de martorul F.M. şi care reflectă realitatea cunoaşterii de către N.A. a unor informaţii utile grupului din care acesta face parte, ce impun precauţie din punct de vedere al operaţiunilor desfăşurate de grup.

8. Martorul B.M. a fost audiat sub prestare de jurământ în ambele faze procesuale: în faza de urmărire penală declaraţia a fost consemnată în dosarul de urmărire penală în 01 aprilie 2013; declaraţia dată la instanţa de judecată a fost consemnată în şedinţa publică din 28 iunie 2013.

Acesta are grad de subcomisar de poliţie în cadrul Serviciului de investigare a fraudelor, coleg cu inc. T.A.

1. Susţine că la nivel naţional s-a hotărât formarea unor echipe mixte: angajaţi ai SCCO, Garda Financiară, DSV, OPC pentru efectuarea de controale la magazinele care comercializau substanţe etnobotanice.

Martorul a fost desemnat din partea Serviciului de investigare a fraudelor iar subcomisarul T.A. a fost desemnat din partea SCCO Sibiu.

2. Colegii din celelalte echipe l-au anunţat că magazinele de pe str. D. şi G.C., aparţinând lui N.A., erau închise la momentul acţiunii.

A raportat şefului serviciului său despre această problemă şi ulterior nu l-a mai anunţat pe T.A. despre acţiuni.

În discuţiile cu colegii care făceau parte din celelalte echipe a aflat că atunci când aceştia nu-l anunţau pe T. că urmează să efectueze controale găseau magazinele lui N.A. deschise.

La controalele efectuate împreună cu reprezentanţi ai OPC la mag. din C.D. nu au descoperit niciodată nereguli.

Nu a discutat despre N.A. cu inculpatul T.

3. La începutul anului 2012, după intrarea în vigoare a Legii nr. 194/2011, a efectuat două verificări la magazine, care erau închise la momentul acţiunilor.

4. Magazinul îl verificase în intervalul 2010 - 2012 împreună cu o echipă formată din angajaţi ai DSV, OPC, SCCO şi Garda Financiară. Din partea SCCO Sibiu, d-l T. a făcut o singură dată parte din echipa cu care au verificat magazinul lui N. pe strada D., nr. 22 mun. Sibiu; magazinul era deschis. D-l T.A. răspunde din partea SCCO Sibiu pe linia substanţelor etnobotanice. Arată că la aceste controale nu plecau reprezentanţi ai instituţiilor menţionate anterior în cadrul unei singure echipe ci se împărţeau şi acţionau concomitent în 6 puncte de lucru, fiind vorba de vizite inopinate.

Când găsea închis un magazin ce trebuia verificat susţine că întocmea un proces-verbal ce era semnat de toţi membrii echipei. Niciodată procesul-verbal nu era semnat doar de o singură persoană.

Când a verificat împreună cu T.A. magazinul lui N.A., îl anunţase pe inculpat despre această acţiune anterior desfăşurării ei.

Martorul relatează modul în care erau informaţi membrii echipei de control despre operaţiunile cu caracter inopinat ("Când făceam astfel de vizite inopinate regula era că eu anunţam membrii tuturor echipelor.").

5. În februarie 2012 s-a întâlnit cu T.A., pe care l-a întrebat dacă magazinul de pe C.D. este închis deoarece ştie că elevii cumpără etnobotanice din acel loc. T. i-a transmis că magazinul este închis de mult.

În aceeaşi zi a fost apelat pe telefonul de serviciu (X11) de băiatul cu magazinele etnobotanice şi care i-a spus că doreşte să-i aducă o factură. Martorul i-a transmis că nu mai are competenţă să-l verifice dar interlocutorul a insistat şi i-a propus să se întâlnească în oraş ca să i-o predea. În jurul orei 16 a fost din nou apelat telefonic de aceeaşi persoană, iar martorul a fixat locul întâlnirii. L-a aşteptat în maşină cu 10 minute înainte de timpul fixat. La întâlnire a venit N.A. care a urcat lângă martor în maşina pornită dar staţionată, şi i-a întins un pachet de culoare albă de mărimea unui plic şi i-a spus că are din partea lui 5.000 RON, pe care N. a vrut să îl introducă în torpedoul maşinii.

- l-a respins blocând intenţia evidentă a lui N. şi l-a admonestat.

- a anunţat incidentul superiorului său, Ţ.O., telefonic.

- a doua zi a discutat cu acesta din urmă şi cu subcomisarul V.L. despre acest incident.

- a avansat ideea că T. poate fi persoana care să-l fi trimis pe N. deoarece cu o oră înainte să fie sunat de N. vorbise cu T. despre el şi niciodată nu i-a dat nr. de tel. de serviciu lui N.

- s-a hotărât ca martorul să facă un denunţ dacă va mai fi contactat de N. dar nu a mai fost contactat de acesta şi nici T. nu a deschis vreo discuţie despre acest subiect.

Curtea remarcă coerenţa şi claritatea cu care martorul exprimă în faţa instanţei aceleaşi puncte de vedere menţionate şi în declaraţia dată la urmărire penală, chiar dacă subiectele au fost abordate prin întrebări încrucişate de către instanţă, fapt care formează convingerea exprimării unor situaţii reale, efectiv consumate.

Declaraţia martorului B. furnizează instanţei informaţii referitor la:

- modul de operare al echipelor de lucru din care făcea parte şi inc. T., ca reprezentant al instituţiei la care este angajat;

- suspiciunile ce i-au fost comunicate de către colegi în legătură cu magazinele lui N.A.;

- modul în care era întocmit procesul-verbal în care era consemnată situaţia imposibilităţii efectuării controlului dacă magazinul era închis, persoanele care semnau respectivul act procesual;

- suspiciunile generate de modul în care, ulterior discuţiei cu inc. T. despre magazinul lui N.A., a fost apelat de acesta din urmă care a încercat să-i ofere o sumă de bani şi concluzia la care a ajuns martorul relativ la faptul că N.A. nu avea telefonului de serviciu al martorului, dar l-a apelat la scurt timp după discuţia cu T. despre el. Această informaţie se coroborează cu împrejurarea că în telefonul ridicat de autorităţi de la N.A., percheziţionat informatic, pe de o parte a fost identificat mesajul primit de N.A. de pe numărul telefonului folosit de inc. T. prin care a fost transmis nr. de telefon al martorului iar, pe de altă parte acest număr a fost salvat şi este identificat în agenda telefonului lui N.A. sub numele "Ec. B.".

Aceste împrejurări fac dovada conexiunilor dintre inc. şi N.A., modul în care îi punea acestuia din urmă la dispoziţie informaţii care nu aveau caracter public şi dovedesc conexiunile dintre mijloacele de probă aflate în dosarul de urmărire penală.

9. Martorul D.C. a fost audiat sub prestare de jurământ doar de instanţa de judecată, declaraţia acestuia a fost consemnată în şedinţa publică din 18 iulie 2013.

Acesta a făcut parte din echipa formată din comisar şef M.C. şi subcomisar T.A. care au efectuat percheziţie la imobilele aparţinând lui A.F. situate în mun. Sibiu. Percheziţia s-a efectuat în anul 2011 şi nu poate preciza cu exactitate locaţia şi nici numele persoanei percheziţionate, care lipsea de la domiciliu, în prezenţa părinţilor învinuitului efectuând percheziţia. La domiciliu învinuitului au găsit mai multe pliculeţe conţinând substanţe presupus etnobotanice şi întreaga procedură desfăşurată de noi a fost menţionată în procesul-verbal, ce are ataşată o schiţă a imobilului.

Instanţa a prezentat martorului filele 175 - 177 din dosar u.p., ce au fost recunoscute de acesta ca fiind actul procesual la care a făcut referire anterior, iar schiţa prezentată fiind cea întocmită la momentul percheziţiei.

La momentul la care echipa s-a deplasat la locuinţa ce urma să fie percheziţionată a fost lăsat un angajat în faţa unui magazin. Martorul nu poate explica scopul pentru care a rămas acolo, dar din practică, după ce efectuau percheziţia domiciliară iar persoana percheziţionată are şi magazine, efectuează percheziţii şi la magazinele acestuia.

La momentul la care au efectuat percheziţia la A.F. (despre care s-a demonstrat că este porecla numitului N.A.) martorul susţine că era angajat de aproximativ două săptămâni în cadrul compartimentului BCCO ce funcţionează la Alba-Iulia, şi nu-i cunoştea pe colegii din Sibiu. Nu poate preciza dacă s-a ţinut legătura telefonic sau în vreun alt fel cu vreo persoană aflată în grad ierarhic superior, cu o persoană din cadrul echipei.

Nu ţine minte detalii referitoare la efectuarea unor percheziţii de la magazin dar îşi aminteşte comportamentul exemplar, în afara oricărui dubiu al dl. T.A.

În ziua respectivă susţine că s-a efectuat o singură percheziţie menţionată în conţinutul acestei declaraţii după care s-au deplasat în faţa magazinului unde era colegul pe care l-au lăsat în faţa respectivului obiectiv. Nu-şi aminteşte dacă acel magazin trebuia percheziţionat.

Astfel cum s-a menţionat şi cu privire la declaraţia martorului M., martorul D. confirmă datele descrise în procesul-verbal de percheziţie. Nu poate fi valorificată declaraţia acestuia în legătură cu motivul neefectuării percheziţiei la magazinul numitului N.A.

10. Martorul V.S.C. a fost audiat sub prestare de jurământ în ambele faze procesuale: în faza de urmărire penală declaraţia au fost consemnată la dosar, iar declaraţia dată la instanţa de judecată a fost consemnată în şedinţa publică din 18 iulie 2013.

Acesta a prezentat procedura aplicată în calitate de şef serviciu BCCO Sibiu la momentul operativ al efectuării percheziţiilor.

Declară că în anul 2011 echipa formată din comisar şef M.C., subcomisar T.A. şi subinspector D.C. au efectuat o percheziţie la domiciliu învinuitului N.A. Echipa, prin dl. T., a ţinut legătura telefonică cu acesta. Telefonic i s-a comunicat să nu s-a intrat în magazin şi nu are cunoştinţă dacă s-a întocmit vreun act procesual pentru a justifica neefectuare percheziţiei, dar procesul-verbal de efectuare a percheziţiilor domiciliare a fost înaintat procurorului de caz. Nu-şi aduce aminte în acest moment conţinutul discuţiilor purtate în legătură cu percheziţionarea sau nu a magazinului.

Susţine că nu poate da dispoziţii prin care să oprească echipa să pătrundă într-o anumită incintă, acesta poate fi făcută doar de către procuror.

Exclude faptul că ar fi dat dispoziţie să nu pătrundă în magazin.

În ipoteza în care percheziţia nu se efectuează din diferite motive se întocmeşte un proces-verbal în care se prezintă situaţia, document care este semnat de toţi membrii echipei.

În speţa menţionată în această declaraţie, toate actele procesuale întocmite au fost centralizate la Alba-Iulia, sediul D.I.I.C.O.T..

Precizează că subcomisarul T.A. a ridicat de mai multe ori probe de la magazinele cu profil etnobotanic aparţinând lui N.A.. Acesta avea obligaţia să întocmească procese-verbale referitoare la ridicare respectivelor probe şi ulterior substanţele erau trimise la analiză. Fiecare proces-verbal de acest gen poartă rezoluţia martorului şi este menţionat într-un registru, primind în acest fel un număr de înregistrare. În registru se menţionează pe scurt conţinutul procesului-verbal, de exemplu: proces-verbal de ridicare substanţe. Uneori este menţionată persoana de la care este ridicată dar este indicat angajatul căruia îi este repartizată lucrarea. De obicei aceste lucrări erau repartizate lui T., care era responsabil pe linia etnobotanicelor.

Menţionează faptul că evidenţele operative care sunt ţinute la nivelul lor organizaţional nu permit identificarea unui act procesual efectuat de vreunul din angajaţii noştri în legătură cu un anume subiect care este supus atenţiei obiectului nostru de activitate.

La momentul la care a primit solicitarea Curţii de Apel Alba-Iulia declară că a verificat registrele în care apar menţionate procesele-verbale de ridicare de mostre întocmite de d-l T.A. şi nu este posibilă identificarea celor la care instanţa a făcut referire, respectiv a celor pretins a fi întocmite în relaţia cu N.A. dar nici cu societăţile aparţinând acestuia, deoarece în registru nu apar nici numele persoanelor fizice şi nici persoanelor juridice.

Martorul detaliază aspecte ce ţin de raportul profesional avut cu inc. T. şi comportamentul adoptat de inculpat, enumerând situaţii concrete în conţinutul declaraţiei sale, referitor la care, susţine acesta, nu influenţează asupra conţinutului declaraţiei sale şi nu reprezintă pentru martor o stare de duşmănie în relaţia cu inculpatul.

Afirmă că în mai multe rânduri i-a reproşat dlui. T. slaba prestaţie profesională, raportat la aşteptările pe care le-a avut faţă de acesta dar şi raportate la rezultate profesionale comparativ cu ceilalţi colegi.

În anul 2007 când s-a constituit echipa, inc. T. era unul din cei mai experimentaţi angajaţi ai acesteia. Martorul susţine că prima jumătate a anului a considerat-o o perioadă de acomodare iar în cadrul evaluărilor finale avea discuţii punctuale cu acesta referitor la rezultatele profesionale obţinute. Susţine că slaba prestaţie profesională a dl T. a creat animozităţi în cadrul echipei sale, situaţia acestuia fiind percepută negativ de către colegi deoarece nu suferea consecinţe ale lipsei de performanţă. Aceste împrejurări nu constituie o stare de duşmănie, în accepţiunea martorului.

Referitor la neefectuare percheziţiei la magazinul lui N.A., susţine că iniţial nu a fost atent analizată. La un moment dat au apărut suspiciuni în legătură cu operaţiunea desfăşurată, deoarece locurile unde desfăşuram operaţiuni erau "curate" deşi informaţiile pe care le deţineau prezentau o altă stare de fapt, această împrejurare i-a condus spre ipoteza unor scurgeri de informaţii din cadrul echipei. N.A. făcea parte din presupusa grupare care era ţinută de noi sub observaţie şi monitorizare.

Din punct de vedere informativ a rezultat faptul că o parte a membrilor grupării discutau despre faptul că se ştia că urmează a fi percheziţionaţi, informaţie pe care a primit-o ulterior desfăşurării acţiunii anterior menţionate.

A făcut legătura cu T.A. în momentul în care a citit în presă că persoana de la care fusese ridicate de către jandarmi pliculeţele cu etnobotanice şi care este în prezent inculpat în dosarul vizând grupare condusă de N.A., era la al doilea incident de acest gen, fapt care nu apărea în evidenţele serviciului nostru. A considerat că informaţia a ajuns la jurnalist din conţinutul buletinului de evenimente dat de jandarmerie, context în care au început să facă verificări şi au făcut legătura cu etnobotanicele ridicate de jandarm şi ulterior predate lui T.A. pe care acesta nu le-a evidenţiat.

A aflat de la un angajat al serviciului, ulterior ratării operaţiunii la care a făcut referire, că T.A. îi cunoaşte pe părinţii lui N.A.

În legătură cu ultima acţiune desfăşurată în legătură cu gruparea infracţională condusă de N.A., au fost informaţi despre operaţiunea ce urma să se desfăşoare lunea, dar nu cunoşteau cu privire la cine va fi această operaţiune, respectiv pe cine viza. Ulterior a aflat de la un angajat al serviciului nostru că T.A. s-a interesat dacă acesta ştie pe cine vizează acţiunea şi de când ştie de această acţiune. Menţionez că lucrătorul nu ştia care era subiectul vizat de acţiunea şi nici nu a comunicat lui T.A. vreun nume în contextul menţionat anterior. În cadrul acţiunii desfăşurate a doua zi nu a fost găsit N.A. la domiciliu său, dar au efectuat percheziţii şi filtre care au dus la succesul operaţiunii.

Cunoaşte că persoana care i-a relatat despre telefonul primit de la d-l T.A. este vecină cu acesta şi veneau împreună la serviciu, în general.

Despre momentul operativ în care urmau să fie prinşi în flagrant B. şi F., în anul 2010, au fost informaţi toţi membrii serviciului.

Susţine că au existat mai multe ipoteze de lucru, dar a fost aleasă cea stabilită în comun cu membrii echipei împreună cu procurorul.

Raportat la declaraţia acestui martor, se reţine faptul că este înlăturată presupunerea exprimată de martorul M.C. în sensul că martorul V., cu care inc. T. a ţinut legătura telefonic pe timpul desfăşurării operaţiunii de percheziţionare a domiciliului aparţinând lui N.A., ar fi recomandat să dispună ca magazinele acestuia din urmă să nu fie percheziţionate motivat de faptul că erau închise.

Declaraţia martorului V. se coroborează cu declaraţia martorului B. raportat la suspiciunile apărute în legătură cu eşecul unor operaţiuni derulate de Biroul BCCO Sibiu pe linia substanţelor susceptibile a avea efecte psihoactive.

Martorul descrie modul în care au ajuns la concluzia că inc. T. este persoana care facilita gruparea din care face parte N.A., cu referire expresă la momentul în care au aflat din presă despre numele persoanei de la care jandarmi au confiscat pliculeţele cu etnobotanice, aspect care ar fi trebuit să apară evidenţiate şi în documentele BCCO Sibiu şi care lipseau.

De asemenea, declaraţia sa se coroborează din punct de vedere al momentului şi cauzelor pentru care N.A. nu a mai putut răspunde SMS-urilor trimise de către inc. T., evidenţiate în procesele-verbale de efectuare a percheziţiilor informatice asupra telefoanelor celor doi comunicatori, cu conţinutul acestor acte procesuale efectuate de procurori în faza urmăririi penale.

Declaraţia relevă disfuncţionalităţile de ordin profesional ale inc. T., aspecte care se coroborează cu susţinerile acuzării din rechizitoriu, de la rubrica afectată caracterizării inculpatului T.

Justificare pentru care martorul nu a acordat atenţie unor situaţii consumate în timpul operaţiunilor desfăşurate de membrii BCCO Sibiu apare ca rezonabilă din punct de vedere al probităţii morale şi profesionale prezumate în mod obiectiv în legătură cu angajaţii din sistem.

2.1.B. Analiza comunicaţiilor telefonice de tip sms, probă a acuzării

Declaraţiile administrate în cele două faze procesual penale se coroborează cu datele informatice obţinute în urma valorificării percheziţiilor informatice asupra sistemelor informatice şi mediilor de stocare a datelor informatice ridicate de la N.A., inculpatul T.A.T. şi B.S.M. Percheziţiile informatice s-au efectuat în condiţii de legalitate iar acuzarea a depus la dosarul cauzei procesele verbale din care rezultă conţinutul mediilor informatice analizate.

Reţinem că din analiza listingurilor şi a mesajelor telefonice de tip SMS se dovedeşte:

- modalitatea de comunicare diversificată folosită de inc. T. în relaţia cu numitul N.A.;

- folosirea unor tehnici de mascare a comunicărilor, prin folosirea unor cartele schimbate lunar şi a mai multor telefoane; memorarea numelor celor doi utilizatori prin folosirea unor indicative (W pentru inc. T.A.T., identificat în telefonul mobil marca N. cod IMEI X cu nr. de telefon X1 aparţinând numitului N.A. şi Yyxwm pentru N.A., identificat în telefonul ridicat de la inc. T.A.T., prin asociere cu datele furnizate de martorul cu identitate protejată).

- împrejurarea că inc. T. furniza lui N.A. date specifice activităţilor derulate de BCCO Sibiu prin care, pe de o parte favoriza activitatea infracţională a acestuia iar pe de altă parte, sprijinea gruparea din care N.A. face parte, astfel încât aceştia să-şi ia măsuri pentru a nu fi descoperită activitatea de comercializare a substanţelor cu efect psihoactiv, să ştie că sunt supravegheaţi, să furnizeze autorităţilor relaţii de natură să nu existe suspiciuni cu privire la starea lor dintr-un anume moment sau să nu furnizeze relaţii autorităţilor blocând investigaţiile.

Probele care conduc spre aceste concluzii sunt conţinutul celor două telefoane ridicate de autorităţi de la N.A. şi de la inc. T., care se coroborează cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză. Trebuie menţionat faptul că inculpatul a acţionat astfel încât să ascundă pe de o parte legăturile care s-ar putea face între indicativele notate de el în telefonul găsit la domiciliul său şi alte telefoane folosite, să distrugă probe (telefonul cu nr. X2 nu a fost identificat de către autorităţi) şi să îngreuneze cercetările.

În urma efectuării percheziţiei informatice a rezultat că în agenda telefonului mobil marca N. cod IMEI X cu nr. de telefon X1 aparţinând numitului N.A. a fost identificat un contact cu iniţiala W având nr. de telefon X2, care ulterior s-a dovedit că a aparţinut şi folosit de către inculpatul T.A.

În mesajele aceluiaşi telefon mobil au fost identificate în dosarul Inbox un nr. de 6 mesaje primite de la numărul de telefon X2, din care rezultă faptul că în dimineaţa zile de 21 ianuarie 2013 între orele 9 şi 9,35 cele două persoane au corespondat prin intermediul mesajelor telefonice, inculpatul T.A. informându-l periodic pe N.A. despre activităţile ce se desfăşurau în incinta IPJ Sibiu, până când acesta a fost prins de către organele judiciare. Mai mult, în dosarul Sent items al aceluiaşi telefon au fost identificate un nr. de 4 mesaje trimise către postul telefonic cu nr. X2 folosit de către inculpatul T.A. ce vizau aceleaşi discuţii legate de activităţile de către organele de anchetă în acel moment. În agenda telefonului au fost descoperite două numere memorate de numitul N.A., respectiv X8 - aparţinând E.B. şi respectiv X12 aparţinând numitului I., un apropiat al numitului N.A.;

- Procesul-verbal de efectuare a unei percheziţii informatice în cauza penală cu nr. 59D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. BT Sibiu, datat 19 iulie 2012, prin care a fost percheziţionat telefonul numitei B.S.M., marca S. cod IMEI X, unde a fost identificată corespondenţa dintre aceasta şi numitul S.D.A. - vânzător la magazinele lui N.A., despre trimiterea unor colete cu substanţe etnobotanice şi modalitatea de plată.

- Procesele-verbale de verificare şi redare a conţinutului listingurilor telefonice obţinute în baza autorizaţiilor emise de către Curtea de Apel Alba-Iulia, aparţinând cartelelor telefonice cu nr. X2 şi respectiv X1, din care rezultă modul în care inculpatul T.A. şi numitul N.A. au comunicat în cursul lunii ianuarie 2013, aspecte care au fost redate pe larg şi în mod explicit în cuprinsul rechizitoriului.

- Procesele-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare întocmite la data de 20 martie 2013 precum şi ordonanţele de delegare a persoanelor abilitate să efectueze aceste percheziţii. Autorităţile au ridicat de la domiciliul inculpatului T. un nr. de 8 telefoane mobile.;

- Procesul-verbal de verificare a mediilor de stocare a datelor informatice ridicate de la domiciliul inculpatului T.A., din care rezultă faptul că din cele 8 telefoane mobile ridicate, doar unul singur a putut fi verificat, restul neputând fi deschise fie din cauza defecţiunilor, fie din cauza lipsei cartelelor SIM.

În mesajele telefonului mobil N. cu seria IMEI X, cu cartela SIM seria X în dosarul "Curier intrări" au fost identificate un nr. de 19 mesaje de interes, în dosarul "Ciorne" un nr. de 2 mesaje de interes, iar în dosarul "Articole expediate" un nr. de 13 mesaje ce dovedesc acţiunile inculpatului în relaţia cu N.A. şi gruparea din care acesta face parte.

Din analiza acestor mesaje rezultă fără faptul că inc. T. comunica date confidenţiale specifice muncii sale, care ajutau gruparea din care face parte numitul N.A. să se sustragă urmăririi penale şi implicit să zădărnicească aflarea adevărului;

- Procesul-verbal de analiză şi corelare a mesajelor rezultate în urma efectuării verificării telefonului mobil N. cu seria IMEI X, cu cartela SIM seria X aparţinând inculpatului T.A. din care rezultă aspectele menţionate anterior;

- Planşa fotografică ce conţine fotografii ce reprezintă mesajele găsite în urma controlului telefonului mobil N. cu seria IMEI X, cu cartela SIM seria X aparţinând inculpatului T.A.

Expunerea conţinutului acestor mesaje, momentul transmiterii lor şi locaţiile în care se aflau posesorii telefoanelor apar corect evidenţiate în actul de sesizare al instanţei iar conexiunile dintre rolul şi motivele pentru care a corespondat inculpatul T. cu N.A. rezultă din lecturarea acestora şi din analiza declaraţiilor acuzării, expuse la punctele anterioare din hotărâre.

Inculpatul nu a contestat conţinutului informaţiilor identificate de autorităţi în telefonul găsit cu ocazia efectuării percheziţiei informatice.

2.1.C. Analiza declaraţiilor inculpatului din ambele faze procesuale

Inculpatul T.A.T. a dat declaraţii exclusiv în faza urmăririi penale din care rezultă că nu se consideră vinovat de săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa şi nu doreşte administrarea de probe noi în cauză, sau readministrarea celor deja administrate.

În faţa instanţei de judecată s-a prevalat de dreptul la tăcere, recunoscut de dispoziţiile art. 70 C. proc. pen. cu privire la care s-au făcut menţiuni în conţinutul pct. V.1. al hotărârii.

2.1.D. Probe testimoniale propuse de apărare

1. Martorul M.C. a fost audiat sub prestare de jurământ doar de instanţa de judecată, declaraţia acestuia a fost consemnată în şedinţa publică din 28 iunie 2013.

Martorul a făcut parte din echipa ce urma să valorifice autorizaţia de percheziţie nr. 10 din 28 aprilie 2011 a Tribunalului Alba în dosar nr. 10/P/2011 (conform procesului-verbal şi anexei aflate la dosar) care impunea percheziţionarea unui imobil şi a altor 2 locaţii despre care acesta a înţeles că reprezintă spaţii în care se desfăşoară activităţii comerciale, respectiv se vindeau produse etnobotanice.

Echipa a fost condusă de T.A., care urma să îi conducă la toate cele 3 locaţii. Martorul nu am făcut parte din echipa care a instrumentat şi investigat cazul dar a asigurat suportul pe linie economică şi "ca efect al gradului mi-am sporit atenţia supra modului în care se desfăşura acţiunea".

Martorul descrie modul de desfăşurare a percheziţiei imobiliare a domiciliului numitului N.A., respectând cronologia desfăşurării evenimentelor, astfel cum apar prezentate şi în procesul-verbal anterior menţionat.

Susţine faptul că primul imobil în care au pătruns este situat în mun. Sibiu în apropiere de piaţa Cibin, unde se afla domiciliul persoanei ce trebuia percheziţionată. Au găsit doar pe părinţii acestuia. Acţiunea de la acest imobil a avut un caracter pur poliţienesc, martorul redactând ce a găsit la faţa locului. Acolo a văzut foarte multe etnobotanice care erau permise la acel moment, echipa căuta produse care nu erau permise prin lege.

Conform dispoziţiei primite, după încheierea acestei percheziţii trebuiau ca împreună cu persoana a cărui domiciliu l-au vizitat, să se deplasam la celelalte două locaţii. Deoarece persoana căutată nu se afla la domiciliu, s-au deplasat doar membrii echipei, care s-a întregit cu doi reprezentanţi ai Gărzii Financiare.

Primul chioşc era pustiu şi semăna cu un chioşc de ziare. A avut convingerea faptului că aici trebuia să găsim un agent comercial/vânzător. Al doilea chioşc nu l-au mai vizitat deoarece d-l T. a arătat că situaţia este similară celei găsite la primul chioşc; acesta era la o distanţă apropiată de primul. Susţinerile lui au fost confirmate de cei doi reprezentanţi ai Gărzii Financiare care efectuase o vizită pe linie de serviciu cu două, trei zile înainte.

Pe tot parcursul desfăşurării operaţiunilor s-a ţinut legătura cu d-l V.S. în legătură cu fiecare situaţie şi decizie luată de membrii echipei.

D-l T. urma să încheie un document din care să rezulte starea de fapt de la cele două locaţii (chioşcuri).

Martorul susţine că nu se impunea ca acest document să fie semnat de toţi membrii echipei, valoarea lui probantă fiind aceeaşi indiferent câte persoane l-ar fi semnat.

S-a adus la cunoştinţă d-l V. că nu au găsit pe nimeni la cele 2 locaţii şi "ne-a cerut să venim la sediu, unde am predat procesele-verbale".

Menţionez faptul că atunci când am găsit chioşcul închis l-am informat pe d-l V., care nu ne-a cerut nimic în legătură cu acest spaţiu, nici să intrăm, nici să rămânem afară, iar noi acţionăm doar în baza dispoziţiilor date de superiori. Personal opinez în sensul că am fi intrat degeaba, deoarece din exterior, prin geam, se vedea doar un raft răsturnat şi nimic care să ne atragă atenţia, nici măcar hârtii. Martorul susţine că are convingerea că l-a anunţat d-l T. deşi nu l-a auzit.

În situaţia în care un imobil ce trebuie percheziţionat este evident închis prin mijloace care blochează accesul se poate dispune intrarea prin forţă dacă cazul o cere.

Declaraţia martorului este în contradicţie cu punctul de vedere exprimat de martorul B. referitor la procedura urmată în situaţia nevalorificării unei autorizaţii de percheziţie, respectiv persoana/persoanele care semnează procesul-verbal unde se consemnează situaţia aceasta. Raportat la fondul cauzei şi elementele laturii obiective ale infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, Curtea apreciază ca lipsită de elocvenţă chestiune de natură procesual penală, ce reprezintă o împrejurare ce trebuie lămurită din punct de vedere al practicii în interiorul D.I.I.C.O.T..

Sub alt aspect, susţinerile martorului referitor la momentul percheziţionării imobilului situat adm. în mun. Sibiu aparţinând lui N.A. este conformă Ordonanţei nr. 2D/P/2010 din data de 28 aprilie 2011 a D.I.I.C.O.T. ST Alba-Iulia prin care inculpatul T.A. era delegat să efectueze percheziţii domiciliare la domiciliul şi magazinele numitului N.A.; procesele-verbale încheiate cu ocazia efectuării percheziţiilor, din care rezultă faptul că la două dintre magazinele numitului N.A., respectiv cele situate în Sibiu, str. G.C. nr. 9 şi str. D. nr. 12, percheziţia nu a putut fi efectuată din cauză că "magazinele nu funcţionau, uşile fiind blocate", procesele-verbale fiind întocmite doar de inculpatul T.A., cererea adresată Tribunalului Alba de efectuare a unor percheziţii domiciliare în data de 29 aprilie 2011, printre care şi la domiciliul şi magazinele numitului N.A.

2. Martorul G.D.I. a fost audiat sub prestare de jurământ doar de instanţa de judecată, declaraţia acestuia a fost consemnată în şedinţa publică din 28 iunie 2013.

Martorul evidenţiază existenţa unor conflicte în cadrul desfăşurării raporturilor profesionale de la D.I.I.C.O.T.-BT Sibiu, consumate între acest martor, inc. T. şi şeful SCCO Sibiu. Martorul punctează împrejurări care au generat tensionarea raporturilor de serviciu între el în asociere cu inc. T. şi şeful SCCO Sibiu, pe fondul cărora susţine că a solicitat mutarea din departamentul în care a lucrat, în prezent funcţionând în cadrul Poliţiei mun. Sibiu pe o poziţie inferioară celei avute la SCCO Sibiu. Susţine că experienţa profesională a inc. T. a fost ignorată de superiori, pe care îi acuză de management defectuos.

Susţine că, deşi în cadrul activităţii profesionale desfăşurate, d-l T. ar fi avut suficiente situaţii atractive din punct de vedere financiar, acesta niciodată nu şi-a încălcat normele de conduită profesională. "Poate doar să-i imput că este un pic delăsător.".

Susţine că printre alte cazuri, d-l T. investiga şi pe cel cu privire la N.A. deoarece comercializa produse etnobotanice. Inclusiv în cadrul serviciului se discutau aspecte cu privire la activitatea lui N.A.

Nu are cunoştinţă despre lucrarea ce a fost repartizată d-lui T. în legătura cu numita B., dar amândoi efectuau verificări în legătură cu fiica acesteia încă din anul 2011 deoarece fiica era consumatoare. Atât ea, cât şi familia, au refuzat colaborarea cu noi.

Cunoştea că d-l T. a folosit un singur telefon.

2.1.E. Mijloace de probă scrise propuse de apărare, administrate în cursul cercetării judecătoreşti:

1. Au fost încuviinţate cererile de comunicare de către IPJ Sibiu şi IGPR - Laboratorul central de analiză şi profil a drogurilor a răspunsurilor relativ la împrejurarea dacă există probe de ridicare de mostre de către inc. T.A.T. de la numitul N.A./respectiv de la societăţile comerciale administrate de acesta: S.C. S. S.R.L. şi S.C. H.S. S.R.L., ambele din mun. Sibiu şi dacă acestea erau însoţite de adrese de înaintare, respectiv sesizările din oficiu provenind de la inc. T. în legătură cu acte şi fapte de competenţa D.I.I.C.O.T..

Din conţinutul adresei nr. 30489cjco din 04 iunie 2013 rezultă faptul că în intervalul 2010 - 2012 inc. T. s-a sesizat din oficiu în opt situaţii, înregistrate distinct în cadrul IPJ Sibiu, într-una dintre aceste situaţii fiind menţionat numele lui N.A.

Răspunsurile solicitate cu privire la primul aspect menţionat anterior sunt inserate, pe de o parte în adresa indicată anterior - partea finală, coroborat cu răspunsul transmis prin intermediul D.I.I.C.O.T.-ST Alba-Iulia (170-171), adresa nr. 709700 din 15 iulie 2013 a MAI - IPGR - DCCO şi răspunsurile date de martorul V.S.C. Din analiza acestor probe rezultă faptul evidenţiat de martorul V. că inc. T. a ridicat de mai multe ori probe de la magazinul aparţinând lui N.A., ce erau trimise la analize iar evidenţele operative de la nivelul D.I.I.C.O.T.-BT Sibiu nu permit identificarea actelor procesuale după criteriile solicitate de inculpat.

Laboratorul central de analiză şi profil a drogurilor din cadrul IGPR a comunicat instanţei un răspuns ineficient din punct de vedere al tezei probatorii pentru care s-a încuviinţat această probă inc. T., respectiv împrejurarea că acestei instituţii i se comunică doar procesul-verbal de primire-predare a probelor care urmează să fie analizate sau care au fost deja analizate şi trebuie predate organului judiciar.

2. Inculpatul T. a depus fotocopia raportului din 03 aprilie 2012 referitor la activităţile desfăşurate în perioada 01 ianuarie 2011 - 31 martie 2012 în care sunt menţionate dosarele şi tipul lucrărilor efectuate în cauzele nominalizate în conţinutul acestui raport şi deficienţe constatate de acesta în funcţionarea serviciului din care face parte. Raportul nu are număr de înregistrare al instituţiei căreia îi este adresat.

3. Inc. T.A.T. a depus certificate de căsătorie şi de naştere a minorului, document medical din care rezultă starea sănătăţii acestuia precum şi memorii şi caracterizări semnate de lucrători ai Biroului de investigaţii criminale Sibiu pentru a caracteriza şi oferi suport în legătură cu caracteristicile morale şi profesionale ale colegului lor, inculpat în această cauză. Acestea vor fi avute în vedere de către instanţă la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate.

IV. Starea de fapt rezultată în urma derulării procedurilor judiciare de către instanţa de judecată

Probele administrate în faza urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti demonstrează faptul că inculpatul T.A.T. cunoaşte, prin natura muncii sale, persoanele care se ocupă cu comercializarea produselor susceptibile a avea efecte psihoactive. Sub alt aspect, numărul de telefon identificat în agenda telefonului său relevă faptul că inculpatul are legături cu tatăl unuia dintre proprietarii magazinelor care comercializează astfel de produse, respectiv cunoaşte pe tatăl numitului N.A., ce a fost suspectat de autorităţi de desfăşurarea unor activităţi pe linia traficului cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive.

Intervalul 2010 - 2012 inculpatul T.A.T. a fost desemnat să participe din partea SCCO Sibiu la verificări inopinate ale magazinelor care comercializau produse sau substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive. Din această echipă au făcut parte reprezentanţi ai Direcţiei Sanitar Veterinare, Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor, Serviciul pentru Combaterea Crimei Organizate şi Garda Financiară (martor B.).

Conform declaraţiei martorului V. echipa SCCO s-a constituit în anul 2007 iar inc. T.A.T. a fost considerat unul dintre cei mai experimentaţi angajaţi.

1. Cu privire la N.A., inc. T. s-a autosesizat conform datelor comunicate de IPJ Sibiu prin adresa nr. 30489cjco din 4 iunie 2013 coroborat cu probele aflate în dosarul de U.P (rezoluţia nr. 2D/P/2010 din data de 28 aprilie 2012 prin care s-a început urmărirea penală în cauză printre alţii şi faţă de numitul N.A. pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000; ordonanţa de S.U.P. dispusă în cauză în data de 25 iulie 2011).

2. La data de 08 februarie 2013, D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu a început urmărirea penală "in rem" cu privire la săvârşirea infracţiunilor de sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. şi favorizarea infractorului, prev. de art. 264 alin. (1) C. pen., constând în aceea că o persoană neidentificată a sprijinit în mod continuat activitatea infracţională desfăşurată în Mun. Sibiu, pe linia traficului cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive, de către gruparea infracţională constituită din N.A., T.R.N., S.D.A., B.D.C. şi C.F.D.

Persoanele anterior menţionate au fost trimise în judecată sub acuzaţia săvârşirii infracţiunilor de iniţiere, constituire, aderare sau sprijinirea sub orice formă a unui grup infracţional, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., şi a infracţiunii de efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a avea autorizaţie eliberată în condiţiile legii în formă continuată, prev. de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen.

În primă instanţă s-a pronunţat Sentinţa penală nr. 170 din 22 martie 2013 în dosar penal nr. 2214/306/2013 al Judecătoriei Sibiu, care nu are caracter definitiv. Inculpaţii au solicitat aplicarea procedurii simplificate în contextul în care au recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală (conform prevederilor art. 320¹ C. proc. pen.).

3. La data de 20 aprilie 2012, la sediul S.C.C.O. Sibiu s-a prezentat numita B.C.A. care a reclamat faptul că, fiica sa numita B.S.M. consumă substanţe etnobotanice. Sesizarea a fost înregistrată sub nr. 2277025 din 20 aprilie 2012 şi a fost repartizată în aceeaşi zi inculpatului T.A. în vederea efectuării de verificări şi propunerii de măsuri legale. Acesta a reţinut lucrarea fără să efectueze vreun act legal timp de 3 luni, până în data de 17 iulie 2012, când lucrarea a fost preluată de un coleg al inculpatului, ocazie cu care a fost sesizat D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu şi s-a întocmit dosarul penal cu nr. 59/D/P/2012. Dosarul cu numărul 59/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu a fost conexat la dosarul nr. 17/D/P/2012 al aceleiaşi unităţi de parchet.

Inculpatul a încălcat obligaţiile prev. de art. 16 din Legea nr. 194/2011, care impun sesizarea de îndată a procurorului din cadrul D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, potrivit art. 14 alin. (2) din Legea nr. 508/2004.

Conform declaraţiilor martorului cu identitate protejată Ş.D. şi a martorului S.D.A., inculpatul T. l-a anunţat pe N.A. despre conţinutul sesizării deoarece aceasta îl viza pe unul dintre angajaţii săi - S.D.A.

4. Fiind informat, efect al calităţii sale de angajat al Poliţiei Judiciare din cadrul BCCO Sibiu, în legătură cu aplicarea unei sancţiuni contravenţionale numitului T.R. de către un echipaj al I.J.J. Sibiu de către numitul N.C., inculpatul T.A.T. a recomandat formularea unei adrese care, împreună cu înscrisurile întocmite de către jandarmi şi plicurile cu produse etnobotanice confiscate de la contravenient să fie "lăsate" la poarta Poliţiei mun. Sibiu.

În data de 07 mai 2012 a ridicat produsele şi documentele lăsate la agentul S.E. şi a omis să le înregistreze la sediu BCCO Sibiu cum se impunea. Acestea au rămas în posesia inculpatului iar cele 100 de plicuri cu produse etnobotanice le-a restituit lui N.A., în contextul în care persoana de la care au fost confiscate avea calitatea de angajat al magazinului în care se comercializau astfel de produse, proprietatea lui N.A.

Angajaţii BCCO Sibiu au aflat despre produsele confiscate de jandarmi de la T.R. efect al buletinului informativ al I.J.J. Sibiu citat de presa locală (conform declaraţiei martorului V.S.C.).

5. În data de 20 ianuarie 2013 inculpatul T.A.T. l-a anunţat prin două mesaje tip SMS pe N.A. în legătură cu acţiunea D.I.I.C.O.T.- BT Sibiu care urma să se deruleze în cursul celei de-a doua zi. Din percheziţia informatică efectuată asupra telefoanelor identificate la cele două persoane coroborat cu declaraţia martorului cu identitate protejată Ş.D. rezultă în mod evident împrejurarea că N.A. a fost înştiinţat de către N.A. despre acţiunea D.I.I.C.O.T.-BT Sibiu şi, ulterior, mesajele au fost şterse, telefonul mobil închis iar N.A. a părăsit imobilul în care locuia împreună cu prietena sa B.R.S. şi s-a cazat pentru o noapte la hotelul R. din mun. Sibiu. Totodată N.A. l-a trimis pe L.A. la domiciliul lui S.D.A. pentru a-l anunţa în legătură cu acţiunea autorităţilor de a două zi recomandându-i să arunce substanţele etnobotanice pe care le deţine. Conform declaraţiei martorului S.D.A., L. s-ar fi exprimat "să nu ţină nimic în casă nici pentru consum propriu, pentru că urmează să vină cineva". Efect al acestei informări S. a aruncat 50 - 60 plicuri cu etnobotanice.

În cursul zilei următoare inculpatul T. a ţinut legătura cu N.A. prin intermediu mesajelor telefonice, pe care l-a informat în mod constant în legătura cu acţiunea desfăşurată de D.I.I.C.O.T., de persoanele care erau ridicate de către autorităţi, chiar şi-a luat măsuri de precauţie pentru ca persoana reţinută să nu vorbească despre N.A.

Analiza succesivă a mesajelor telefonice schimbate între cei doi corespondenţi, pe telefoane care s-au dovedit că aparţin inc. T. şi lui N.A. cu declaraţia martorului cu identitate protejată fac dovada deplină, în afara oricărui dubiu, a împrejurării că inculpatul T. a furnizat informaţii confidenţiale, specifice activităţii judiciare pe care ar fi trebuit să o desfăşoare în condiţii de legalitate, prin care pe de o parte l-a favorizat pe N.A. iar pe de altă parte a sprijinit gruparea din care acesta din urmă făcea parte.

6. Similar în cursul anului 2011 inculpatul T.A.T. a transmis numitului N.A. date referitoare la:

- percheziţia domiciliară care trebuia efectuată la domiciliul său şi la cele două magazine, oferindu-i acestuia din urmă posibilitatea de a scăpa de elemente compromiţătoare şi de a părăsi domiciliul. Conform martorului cu identitate protejată informaţiile au fost transmise prin sms. Instanţa remarcă acelaşi modus operandi ca şi în cazul acţiunii descrise la pct. 5. Suplimentar acestor împrejurări pentru considerente ce ţin de suportul asigurat de inculpat lui N.A., acesta a indus colegilor ideea că nu se impune percheziţionarea magazinelor şi lăsând impresia că superiorul său i-a dat dispoziţie în acest sens (declaraţie M.C. versus declaraţie V.S.C.). Nu are relevanţă împrejurarea că a întocmit procesul-verbal în care a consemnat motivul neefectuării percheziţiilor la magazinele lui N.A., într-o formă necorespunzătoare, în contextul în care martorul V. a precizat că acest document a fost transmis direct procurorului de caz de la acel moment şi nu a fost apreciat ca fiind neconform sau ar ascunde un act fraudulos. Ajutorul dat lui N.A. nu rezidă din modul în care s-a întocmi procesul-verbal privind neefectuarea percheziţiilor la magazine, ci din informarea pe care i-a făcut-o acestuia anterior şi care i-au permis lui N.A. dar şi grupului din care acesta făcea parte să "cureţe" zona.

- anunţarea momentelor când magazinul lui N.A. urma să primească echipaje inopinate ale echipelor constituite în vederea efectuării de verificări magazinelor care vindeau produse etnobotanice. Această împrejurare rezultă din coroborarea declaraţiilor martorului cu identitate protejată, a lui S.D.A. şi L.A. coroborate cu declaraţia dată de B.M. referitor la momentul în care a fost informat de către colegi că magazinele lui N. erau închise în momentul acţiunii şi suspiciunile colegilor create de acelaşi gen de împrejurări constate de ei.

Suplimentar, declaraţia martorului B.A. se coroborează cu conţinutul rezultatului percheziţiei informatice a telefonului lui N.A. în care a fost identificat numărul telefonului de serviciu al acestui martor, transmis prin SMS de la postul telefonic care a aparţinut inc. T., transmisiune care se coroborează cu abordarea telefonică a acestui martor de către N.A., ulterior discuţiei dintre B. cu inc. T.

Exploatarea acestor probe a permis autorităţilor judiciare înţelegerea contextului în care a acţionat inc. T. în relaţia cu N.A., modul de operare, postul telefonic de la care a transmis inculpatul (care nu a fost găsit la percheziţia domiciliară).

În telefonul ridicat de la N.A. au fost identificate:

- nr. de telefon atribuit postului folosit de către inc. T., constant menţionat sub indicativul "W" şi despre care martorul cu identitate protejată confirmă că a aparţinut inculpatului;

- mesajele trimise şi primite în cursul lunii ianuarie 2013 afectate operaţiunii D.I.I.C.O.T. deconspirate de inculpat şi care privesc date ce fac legătura cu un angajat al BCCO Sibiu.

În telefonul ridicat de la T.A. au fost identificate:

- indicativul atribuit lui N.A. şi nr. postului telefonic folosit în intervalul 2011 - 2012 în contextul transmiterii unor informaţii confirmate de probele testimoniale administrate în cauză (ex. solicitarea de a i se comunica nr. telefonului lui B.).

Datele identificate în telefonul lui N.A. şi datele rezultate din telefonul ridicat de la inc. T.A. (N., seria IMEI X, cartelă SIM seria X) conduc spre concluzia că:

- cei doi comunicatori aveau un cerc comun de persoane cu care corespondau telefonic;

- inc. T. transmitea informaţii unei persoane aflată în relaţie directă cu N.A. (menţionat sub numele P.I.), persoana a cărui nr. de telefon s-a găsit şi în telefonul lui N.A. sub numele de I.2;

- în cursul anului 2011 inc. T. a primit şi transmis informaţii unor contacte menţionate sub indicativele "Z." (post telefonic X7), prin care inculpatul îşi manifestă îngrijorarea pentru informaţiile în care sunt implicate cunoştinţe comune legate de traficul cu produse succesibile a avea efecte psihoactive şi "Yyxwm" (atribuit lui N.A.) prin care îi semnaliza acestuia despre potenţiale acţiuni;

- în cursul anului 2012 în corespondenţă cu contactul "Yyxwm" îl învaţă ce trebuie să declare unei persoane din cercul comun pentru ca să disimuleze consumul de substanţe etnobotanice în faţa autorităţilor judiciare (transmisiunea din 2 ianuarie 2012, ora 16:46:56 cu conţinutul "să nu-i mai răspundă. I s-a făcut rău de la băutură." Aceasta trebuie interpretată în succesiunea mesajelor primite de postul telefonic identificat la inc. T. începând cu ora 16:16:15 şi redate în conţinutul acestei hotărâri).

S-a dovedit că N.A. şi inculpatul foloseau cartele diferite, activate în aceeaşi perioadă de timp şi schimbate lunar, fapt rezultat din declaraţia martorului cu identitate protejată.

V. Încadrarea juridică atribuită de instanţa de judecată actelor şi faptelor săvârşite de către inculpat, dreptul intern aplicabil şi individualizarea judiciară a pedepsei

În conformitate cu art. 6 §2 din Convenţia europeană, art. 48 §1 din Cartă si art. 14 §2 din Pact, orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până la momentul stabilirii vinovăţiei sale potrivit legii.

Prezumţia de nevinovăţie este garantată tuturor persoanelor faţă de care s-a formulat o acuzaţie în materie penală, în sensul art. 6 § I din Convenţia europeană, fiind un element al procesului echitabil; garanţia dreptului la un proces echitabil funcţionează de la primul moment în care se formulează acuzaţiile şi până la pronunţarea unei hotărâri definitive (cauzele Marziano versus Italia, Bernard versus Franţa).

Prezumţia de nevinovăţie este strâns legată şi de dreptul la tăcere şi de privilegiul contra autoincriminării (cauzele Heaney şi McGuiness versus Irlanda, Telfner versus Austria). Inculpatul T.A.T. s-a prevalat de aceste drepturi, uzând de dreptul la tăcere reglementat de disp. art. 70 C. proc. pen., singurele declaraţii date de acesta fiind consemnate în faza urmăririi penale, declaraţii care se găsesc la dosar.

În ceea ce priveşte incidenţa dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. în cursul procedurilor judiciare raportat la momentul procesual stabilit de către legiuitor pentru a aplica procedura simplificată, instanţa, în baza rolului activ, a explicat şi întrebat inculpatul dacă înţelege să se prevaleze de acest drept. Răspunsul acestuia a fost negativ şi este consemnat în încheierea de şedinţă din data de 28 mai 2013.

Sub alt aspect, Curtea a explicat inculpatului faptul că încadrarea juridică atribuită actelor materiale descrise în actul de sesizare este atributul instanţei iar pronunţarea asupra cererii de schimbare a încadrării juridice nu poate fi condiţionată de potenţiala asumare de către inculpat a faptelor descrise în rechizitoriu, în raport de circumstanţele prev. de art. 320¹ C. proc. pen. Toate aceste împrejurări sunt menţionate în încheierea de şedinţă de la termenul anterior menţionat.

Inculpatul nu a solicitat aplicarea dispoziţiilor procedurii simplificate, reglementată de art. 320¹ C. proc. pen.

Nu există o ordine de preferinţă referitoare la forţa probantă, sens în care instanţa a analizat, în cazul unor nepotriviri sau contradicţii, fiecare declaraţie şi act administrat în contextul tuturor probelor, care trebuie coroborate, reţinând ca reprezentând adevărul judiciar numai aspectele confirmate de martori şi listingurile telefoanelor ridicate de la inculpat şi N.A.

Faţă de toate aceste probe, instanţa urmează a da eficienţă prevederilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., conform cărora probele nu au valoare mai dinainte stabilită iar aprecierea fiecărei probe s-a făcut în urma analizării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului, probe care au fost expuse în considerentele acestei hotărâri.

V.1. Încadrarea juridică rezultată din cercetarea judecătorească prin coroborarea probelor administrate în cauză:

1. Fapta inculpatului T.A.T. care în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în mod continuu începând cu anul 2011 şi până în ianuarie 2013 a exercitat acte concrete şi a furnizat informaţii confidenţiale specifice activităţii desfăşurare în cadrul poliţiei judiciare grupului infracţional nestructurat din care fac parte N.A., T.R.N., S.D.A., prin intermediul numitului N.A., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În concret, acţiunile inculpatului T. în sensul infracţiunii anterior menţionate constau în:

- anunţarea momentelor când magazinul lui N.A. urma să primească echipaje inopinate ale echipelor constituite în vederea efectuării de verificări magazinelor care vindeau produse etnobotanice;

- transmiterea operaţiunilor derulate în legătură cu dosarul în care este inculpat N.A. (fapt rezultat din analiza mesajelor de tip SMS găsite în aparatele telefonice ridicate de către autorităţi de la inc. T. şi de la N.A.);

- transmiterea unor date membrilor grupului ce fac obiectul dosarului penal nr. 2214/306/2013 al Judecătoriei Sibiu (prin N.A. pe filiera L.A.- S.M.; informarea făcută de inculpat numitului N.A. în legătură cu existenţa unei sesizări formulate de B.C.A. referitor la consumul de produse etnobotanice de fiica acesteia);

- restituirea de către inculpatul T. numitului N.A. a pliculeţelor cu etnobotanice ridicate de jandarmi de la T.R.;

- mesajele de tip SMS furnizate persoanelor menţionate în agenda telefonului ridicat de autorităţi de la inc. T. dar şi de la N.A. (în dosarul 17/D/P2012 sub indicativul P.I., "I.2", respectiv "Z.";

- oferirea unor variante de răspuns persoanelor din cadrul grupului infracţional prin care acestea să fie absolvite de sub orice potenţială acuzare, transmise prin intermediul lui N.A. (notat în telefonul inc. T. cu indicativul Yyxwm post telefonic: X4).

2. Fapta aceluiaşi inculpat care în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi în acelaşi interval temporar (2011 - 2013), în mod continuu a transmis informaţii numitului N.A. privitoare la proceduri judiciare sau activităţi specifice BCCO Sibiu care îl priveau în mod direct pe acesta, având ca efecte zădărnicirea urmăriri penale întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de favorizarea infractorului, faptă prev. de art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Concret actele materiale exercitate în legătură directă cu această faptă constau în:

- transmiterea unor mesaje pentru a-l preveni în legătură cu potenţiala percheziţie ce urma să se desfăşoare în data de 21 ianuarie 2013 la N.A;

- date referitoare la controale la magazinul lui N.A., pe parcursul anilor 2011 - 2013, în circumstanţele în care acesta din urmă efectua acte de comerţ cu substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, ce sunt interzise de lege;

- restituirea pliculeţelor cu etnobotanice numitului N.A., deşi nu au fost confiscate de către jandarmi de la acesta dar privesc o persoană aflată în legătură directă cu N.A., zădărnicind în acest fel şi chiar anulând acţiunile de prevenţie şi sancţiune, exercitate de către alte autorităţi ale statului pe linia combaterii consumului şi traficului cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive.

3. În sarcina aceluiaşi inculpat s-a dovedit că a reţinut în mod nejustificat o sesizare efectuată de o persoană în legătură cu o potenţială infracţiune o perioadă ce depăşeşte o limită rezonabil acceptată (ce este calculată în raport de gravitate faptei reclamate - potenţial consum de substanţe cu efecte psihoactive, de specificul activităţii BCCO, de potenţialul pericol pe care îl prezintă pentru comunitate consumul de produse reclamate raportat la imperativul textului art. 14 alin. (2) din Legea nr. 508/2004, care impune sesizarea de îndată a procurorului din cadrul D.I.I.C.O.T.), în concret lucrarea a fost înregistrată la data de 20 aprilie 2012 şi până la data de 17 iulie 2012 s-a omis efectuarea vreunui act procesual obligatoriu de natura celui prevăzut de art. 16 din Legea nr. 194/2011.

Fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omisiunea sesizării organelor judiciare, faptă prev. de art. 263 alin. (1) C. pen.

4. Fapta aceluiaşi inculpat, care, în data de 07 mai 2012, a ridicat înscrisurile întocmite şi produsele etnobotanice ridicate de către lucrătorii I.J.J. Sibiu la data de 06 mai 2012 de la numitul T.R. şi, în loc să înregistreze lucrare penală sau intrarea lor în unitate, conform prevederilor legale, a sustras şi distrus înscrisurile, iar bunurile ridicate (100 de pliculeţe cu produse etnobotanice de diferite tipuri) le-a restituit lui N.A., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, faptă prev. de art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen.

V.2. Cadru legislativ aplicabil stării de fapt:

Reglementare:

1. Art. 8 din Legea nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate reglementează: "Iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracţional organizat, se pedepseşte, după caz, potrivit art. 167 sau 323 C. pen.".

În acest context se impune redarea conţinutului art. 323 C. pen., care reglementează: Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, definind-o drept:

"(1) Fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, altele decât cele arătate în art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea ce intră în scopul asocierii.

(2) Dacă fapta de asociere a fost urmată de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică celor care au săvârşit infracţiunea respectivă pedeapsa pentru acea infracţiune, în concurs cu pedeapsa prevăzută în alin. (1).

(3) Nu se pedepsesc persoanele prevăzute în alin. (1), care denunţă autorităţilor asocierea mai înainte de a fi fost descoperită şi de a se fi început săvârşirea infracţiunii care intră în scopul asocierii."

2. Art. 264 C. pen. reglementează infracţiunea de favorizarea infractorului în sensul:

"Ajutorul dat unui infractor fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunii, pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 7 ani."

Infracţiunile de la pct. 2 şi 3 fac parte din grupul infracţiunilor care împiedica înfăptuirea justiţiei, aşezate în cap. II al titlului VI C. pen.

3. Art. 263 C. pen. reglementează infracţiunea de omisiune a sesizării organelor judiciare:

"Fapta funcţionarului public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a procurorului sau a organului de urmărire penală, potrivit legii de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani.".

4. Art. 242 C. pen. reglementează infracţiunea de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri:

"(1) Sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt înscris care se află în păstrarea ori în deţinerea unui organ sau unei instituţii de stat ori a unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani.

(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi (2) sunt săvârşite de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, maximul pedepselor prevăzute în aceste alineate se majorează cu un an.".

V.3. Analiza comparativă raportat la cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 263 alin. (1) C. pen. şi art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. în infracţiunea de sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni în formă continuată, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respinsă de instanţă ca neîntemeiată:

1. Fără a diminua sau înlătura eficienţa dispoziţiilor art. 70 C. proc. pen. şi respectând dreptul inculpatului T.A.T. la tăcere şi prezumţia de nevinovăţie aplicabilă întregii perioade a derulării procedurilor judiciare, Curtea remarcă faptul că între punctul de vedere exprimat de inculpat în mod constant pe parcursul derulării procedurilor judiciare când a fost acordat ultimul cuvânt în cadrul verificării măsurii preventive dispuse în legătură cu acesta şi opinia exprimată de apărătorul inculpatului în cadrul susţinerilor pentru cererea de schimbare a încadrării juridice, exprimată oral şi în cadrul concluziilor scrise depuse la dosar. Apărarea exprimă opinii ce susţin asumarea vinovăţiei inculpatului T.A.T. cu privire la săvârşirea infracţiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni în formă continuată, opinii acceptate de către inculpat atâta timp cât nu neagă susţinerile apărării.

Referitor la infracţiunea de favorizarea infractorului, reţinută de către instanţă în sarcina sa, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice raportat la împrejurarea că actele materiale ce sunt reţinute de acuzare ca făcând parte din elementele constitutive ale acestei infracţiuni sunt absorbite în conţinutul infracţiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni în formă continuată, făcând parte din elementele laturii obiective ale acestei infracţiuni pentru considerentul că, în esenţă, nu poate exista o dublă incriminare pentru aceleaşi acte materiale.

Nu împărtăşim opinia exprimată de apărare pentru următoarele considerente, pe care le vom expune punctual:

- Conform art. 264 C. pen., favorizarea infractorului reprezintă ajutorul dat unui infractor fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunii, pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracţiunii şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 7 ani.

Conform normei de incriminare, infracţiunea de favorizare a infractorului presupune, ca situaţie premisă, o infracţiune comisă anterior iar ca element material al laturii obiective, un ajutor dat unui infractor (o persoană care a săvârşit o infracţiune), în scopul de a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a-i asigura acestuia folosul sau produsul infracţiunii comise.

În speţă, inculpatul T.A.T. a acţionat în perioada aprilie 2011 - ianuarie 2013, prin oferirea de informaţii cu privire la activităţile penale care îl vizau direct pe N.A., cercetat penal atât el cât şi grupul cu care acţiona pe linia operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

În speţă, faptele săvârşite de numitul N.A. au făcut obiectul dosarului nr. 17/D/2012 al PICCJ - D.I.I.C.O.T.-ST Alba-Iulia, ce a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sibiu sub nr. 2214/306/2013.

Trebuie subliniat faptul că în dosarul anterior menţionat N.A. a fost trimis în judecată sub acuzaţia săvârşirii infracţiunilor de iniţiere, constituire, aderare sau sprijinirea sub orice formă a unui grup infracţional, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., şi a infracţiunii de efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a avea autorizaţie eliberată în condiţiile legii în formă continuată, prev. de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen.

În faţa instanţei de judecată N.A. şi celelalte persoane cu care acesta a fost trimis în judecată, inclusiv numiţii S.D.A. şi T.R.N., au solicitat aplicarea procedurii simplificate în contextul în care au recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Judecătorul fondului cauzei a reţinut existenţa faptelor pentru care aceştia au fost judecaţi, a stabilit că ele constituie infracţiuni, că au fost săvârşite de persoanele trimise în judecată şi a aplicat pedepse care, la momentul pronunţării în cauza care are ca obiect presupusele fapte reţinute în sarcina inc. T., respectiv data de 02 august 2013, nu aveau caracter definitiv.

Chiar dacă Sentinţa penală nr. 170 din 22 martie 2013 în dosarul penal nr. 2214/306/2013 al Judecătoriei Sibiu, nu are caracter definitiv, recunoaşterea săvârşirii faptelor de către inculpaţii din dosarul în legătură cu care este această cauză are caracter irevocabil.

Actele materiale descrise de judecătorul fondului în dosarul nr. 2214/306/2013 al Judecătoriei Sibiu vizează şi acţiuni ce sunt în legătură directă cu acuzaţiile reţinute în sarcina inc. T. şi care îndreptăţesc autorităţile judiciare să reţină întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de favorizare a infractorului în sarcina acestuia.

Potrivit jurisprudenţei ICCJ, exprimată în cadrul Deciziei penale nr. 2345 din 02 iulie 2012 "Noţiunea de infractor, folosită în textul incriminator în vigoare, nu poate primi, printr-un asemenea procedeu, un alt înţeles decât (...) cel de persoană care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, chiar dacă aceasta nu constituie infracţiune.".

Sub alt aspect, existenţa unei hotărâri de condamnare, chiar şi nedefinitivă, dată de un tribunal independent constituie un temei justificat pentru recunoaşterea vinovăţiei inculpaţilor condamnaţi în primă instanţă.

De asemenea, dacă actele materiale exercitate de o persoană constituie elemente ale laturii obiective ale unei fapte incriminate de legea penală ca fiind infracţiune, suntem în prezenţa unei infracţiuni distincte, aflate în concurs real.

Nu în ultimul rând, trebuie menţionată şi împrejurarea că acţiunea de sprijinire a unui grup infracţional a presupus acte distincte de cele ale infracţiunilor reţinute distinct în sarcina inculpatului T., respectiv oferirea de informaţii confidenţiale, ce ţin de specificul muncii operative desfăşurate de inculpat sau la care acesta avea acces direct efect al calităţii sale de inspector principal de poliţie în cadrul poliţiei judiciare din cadrul SCCO Sibiu, ce sprijineau desfăşurarea de către grupul din care face parte N.A. a unor activităţi cu caracter infracţional, respectiv:

- anunţarea momentelor când magazinul lui N.A. urma să primească echipaje inopinate ale echipelor constituite în vederea efectuării de verificări magazinelor care vindeau produse etnobotanice;

- transmiterea unor date membrilor grupului ce fac obiectul dosarului penal nr. 2214/306/2013 al Judecătoriei Sibiu (pe filiera L.A.- S.M., informarea făcută de inculpat numitului N.A. în legătură cu existenţa unei sesizări formulate de B.C.A. referitor la consumul de produse etnobotanice de fiica acesteia);

- restituirea de către inculpatul T. numitului N.A. a pliculeţelor cu etnobotanice ridicate de jandarmi de la T.R.;

- mesajele de tip SMS furnizate persoanelor menţionate în agenda telefonului ridicat de autorităţi de la inc. T. dar şi de la N.A. (în dosarul 17/D/P2012) sub indicativul P.I., "I. 2", respectiv "Z.";

Activităţile concrete de sprijinire a numitului N.A. sunt distincte de cele ale grupului din care acesta face parte şi vitează exclusiv persoana acestuia. Împrejurarea că N.A. a acţionat protejând grupul cu care acţiona reprezintă o situaţie distinctă. ce justifică reţinerea caracterului de grup nestructurat în relaţie cu persoanele cu care N.A. a acţionat.

Obiectul probaţiunii îl constituie faptele principale şi faptele probatorii. Faptele principale pot conduce singure la rezolvarea unei cauze penale, la stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei unei persoane iar faptele probatorii sunt cele care conduc pe cale indirectă la stabilirea faptelor principale.

În consecinţă, în cursul procesului penal faptele şi împrejurările esenţiale pot fi dovedite nu doar cu probe directe, ci şi cu probe indirecte, ultimele fiind deosebit de importante în lipsa probelor directe şi nu pot fi ignorate de instanţă.

Pe baza acestor aprecieri, coroborând materialul probator al cauzei de faţă, aşa cum a fost expus la capitolele anterioare, instanţa reţine că în intervalul 2011 - 2013 inculpatul T.A.T. a transmis informaţii confidenţiale, specifice activităţii operative pe care ar fi trebuit să o desfăşoare în calitate de inspector principal de poliţie în cadrul poliţiei judiciare, prin care a sprijinit persoane ce fac parte din grupuri infracţionale nestructurate anchetate în dosarele nr. 2D/P/2012 al D.I.I.C.O.T.-ST Alba-Iulia şi respectiv, 17D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - BT Sibiu.

Actele materiale exercitate de inc. T.A.T., anterior prezentate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

2. Infracţiunea de favorizarea infractorului, analizată comparativ de către instanţă anterior în explicitarea cauzelor pentru care a fost respinsă cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice rezultă din actele materiale săvârşite de către inc. T.A.T. de oferire a unor informaţii confidenţiale numitului N.A. în legătură cu operaţiuni care-l vizau distinct pe acesta, dar şi în legătură cu gruparea din care acesta făcea parte.

Exemplu:

- transmiterea unor mesaje pentru a-l preveni în legătură cu potenţiala percheziţie ce urma să se desfăşoare în data de 21 ianuarie 2013 la N.A.;

Din punct de vedere al imperativelor art. 17 C. pen. Curtea reţine că fapta există în materialitatea sa, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inc. T., având elemente distincte de infracţiunea analizată anterior.

Infracţiunea de favorizarea infractorului se află în concurs ideal (art. 33 lit. b) C. pen.) cu infracţiunea de sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni, deoarece acţiunile inc. T. datorită împrejurărilor în care au avut loc şi urmărilor produse, întrunesc elementele constitutive ale mai multor infracţiuni.

3. Reţinem împrejurarea că, în calitatea sa, de subcomisar în cadrul S.C.C.O. Sibiu, inculpatului T. i-a fost repartizată lucrarea înregistrată sub nr. 2277025 din 20 aprilie 2012, reprezentând plângerea ce a fost formulată de către B.C.A., care a reclamat faptul că, fiica sa numita B.S.M. consumă substanţe etnobotanice.

Ulterior momentului formulării acestei sesizări, din declaraţie dată de B.S.M. autorităţilor judiciare rezultă faptul că aceasta:

- a achiziţionat substanţe etnobotanice de la Spice Shop-ul de pe C.D. din mun. Sibiu (proprietatea aceluiaşi N.A.);

- a primit prin poştă colete cu astfel de substanţe trimise de către o persoană numită D., angajat al aceluiaşi magazin ca şi vânzător (identificat ulterior în persoana martorului S.D.A.);

- a fost surprinsă cu astfel de produse asupra sa, care ar proveni de la acelaşi magazin.

Aceste împrejurări rezultă din declaraţiile date iniţial de către numitele B.C.A., B.S.M., cât şi din declaraţiile martorului S.D.A., vânzător la magazinele numitului N.A.

Inculpatul T. a reţinut lucrarea şi nu a efectuat vreun act legal timp de 3 luni, până în data de 17 iulie 2012 când lucrarea a fost preluată de un coleg al inculpatului, tot atunci fiind sesizat D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, întocmindu-se dosarul penal cu nr. 59/D/P/2012.

Apărarea inculpatului referitoare la volumul mare de lucrări şi activităţi pe care-l avea de efectuat nu justifică omisiunea sa de a-şi informa superiorul în legătură cu existenţa unor cauze subiective care-l împiedică să-şi desfăşoare activitatea, în contextul în care faptele sesizate sunt de maximă gravitate în raport cu segmentul de vârstă al persoanelor implicate în consumul unor astfel de substanţe şi efectele acestora asupra consumatorilor.

În contextul în care una dintre sarcinile inculpatului era de prevenire a săvârşirii unor infracţiunii pe linia traficului cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive, se impunea, în raport de prevederile art. 16 din Legea nr. 194/2011 să sesizeze procurorul din cadrul D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, conform prevederilor legale şi să înainteze de îndată lucrarea procurorului competent, potrivit art. 14 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 (art. 14 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism: "Dacă în cursul efectuării activităţilor specifice de investigare organele de poliţie constată că fapta care formează obiectul cauzei este una dintre infracţiunile atribuite prin prezenta lege în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, acestea au obligaţia de a înainta de îndată lucrarea procurorului competent".)

Tergiversarea soluţionării acestei lucrări este justificată doar de raporturile pe care inc. T. s-a dovedit că le are cu numitul N.A. şi gruparea acestuia şi a protecţiei pe care acesta o asigura.

Din declaraţia martorului cu identitate protejată Ş.D. şi a martorului S.D.A. rezultă faptul că pe filiera lui N.A., inc. T. a furnizat informaţii despre conţinutul acestei sesizări, formulată de numita B.C.A., fapt ce dovedeşte că avea reprezentarea gravităţii actelor sesizate şi în mod deliberat nu a întreprins niciun act material de deconspirare a activităţii grupării infracţionale.

Sesizarea este în legătură cu dosarul nr. 59/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, ce a fost conexat la dosarul nr. 17/D/P/2012 al aceleiaşi unităţi de parchet, înregistrat la Judecătoria Sibiu sub nr. 2214/306/2013 şi în care s-a pronunţat Sentinţa penală nr. 170 din 22 martie 2013, nedefinitivă la data pronunţării hotărârii penale în dosarul în care este incriminat inc. T.A.T. şi în care se face referire explicită la conţinutul acestui act procesual.

Starea de fapt reţinută în sarcina inc. T. cu privire la această infracţiune rezultă din declaraţiile anterior menţionate, care se coroborează cu procesul-verbal de efectuare a percheziţiei informatice în cauza penală cu nr. 59D/P/2012.

În contextul pericolului pe care-l prezintă consumul, respectiv traficul cu astfel de substanţe, a conştientizării de către inc. T. a consecinţelor derulării procedurilor judiciare în legătură cu sesizarea efectuată de B.C.A. pentru persoana favorizată N.A. şi gruparea din care acesta face parte, infracţiunea inc. T. prezintă componentele infr. de omisiune a sesizării organelor judiciare, faptă prev. de art. 263 alin. (1) C. pen.

Infracţiunea împiedică înfăptuirea justiţiei şi generează o stare de pericol în contextul responsabilităţilor specifice activităţii desfăşurate de către inc. T., de subcomisar în cadrul S.C.C.O. Sibiu.

4. Referitor la infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, faptă prev. de art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen., se impun a fi menţionate următoarele împrejurări:

Acuzarea reţine ca stare de fapt împrejurarea că: "inculpatul T.A.T., în data de 07 mai 2012, primind înscrisurile întocmite şi produsele etnobotanice ridicate de către lucrătorii I.J.J. Sibiu în data de 06 mai 2012 de la numitul T.R., în loc să înregistreze lucrare penală sau intrarea lor în unitate, conform prevederilor legale, a sustras şi distrus înscrisurile, iar bunurile ridicate le-a restituit numitului N.A."

Potrivit disp. art. 1 din Legea nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul poliţistului:

"Poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special (...)", fapt care determină aplicarea dispoziţiilor agravate ale art. art. 242 alin. (3) C. pen.

S-a reţinut urmare cercetării judecătoreşti efectuate în cauză împrejurarea că numitul T.R., membru al grupării din care se susţine că face parte şi numitul N.A., a fost depistat în data de 06 mai 2012 de către un echipaj de jandarmi deţinând asupra sa peste 100 de plicuri cu produse "etnobotanice" de diferite tipuri.

Jandarmii din cadrul IJJ Sibiu au întocmit procesul-verbal şi au confiscat pliculeţele deţinute de T.R. Cu aceeaşi ocazie s-au consemnat declaraţii ale unor martori şi toate aceste documente însoţite de marfa confiscată au fost predate ofiţerului de serviciu de la IPJ Sibiu cu, agentul S.E., însoţite de adresa nr. 2147050 din 07 mai 2012, la solicitarea inculpatului T., contactat telefonic de către martorul N.C., angajat al I.J.J. Sibiu.

Inc. T.A. a fost contactat telefonic de S.E. la recomandarea martorului N., deoarece iniţial agentul de poliţie nu a vrut să primească bunurile, neexistând o practică în acest sens între cele trei instituţii. În urma discuţiei telefonice dintre cei doi, inc. T.A. i-a confirmat agentului S.E. faptul că înscrisurile sunt pentru el şi i-a cerut acestuia să primească bunurile, întrucât urma să se întoarcă în cursul aceleiaşi zile şi să le ia personal.

Bunurile au fost predate inc. T. fără o descărcare pe bază de registru. Ulterior ridicării bunurilor, inculpatul T.A. nu le-a dus la sediul B.C.C.O. Sibiu, ci parţial le-a distrus iar marfa confiscată de jandarmi de la T.R. a înmânat-o lui N.A. Autorităţile au recuperat doar copiile acestora, existente la sediul I.J.J. Sibiu. Traseul pe care aceste înscrisuri ar fi trebuit să le aibă ulterior ridicării acestora de către inc. T. de la ofiţerul de serviciu din cadrul IPJ Sibiu, ar fi fost în mod legitim înregistrarea acestora la instituţia competentă să efectueze acte de cercetare penală, respectiv la sediul S.C.C.O. Sibiu, ulterior impunându-se sesizarea D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, în vederea declanşării urmăririi penale.

Starea de fapt este dovedită cu declaraţia martorului cu identitate protejată Ş.D., declaraţiile martorilor N.C. şi D.C., ambii angajaţi ai I.J.J. Sibiu, S.E. - personal de serviciu în cadrul Poliţiei Municipiului Sibiu, S.D.A., coroborate cu copiile înscrisurilor distruse de către inculpatul T.

Infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri are două modalităţi alternative prin care se poate realiza: sustragere sau distrugere. În speţă, inc. T. a săvârşit fapta prin distrugerea documentelor ridicate de la autorităţi, lezând prin acţiunea sa autoritatea organelor judiciar penale al căror rol este de prevenire a săvârşirii de infracţiuni şi de efectuare a cercetărilor penale în legătură cu acte şi fapte ce intră în competenţele acestora, ce are în speţă calitatea de obiect juridic lezat de acţiunea inculpatului.

Obiectul material îl constituie documentele ridicate de la ofiţerul de serviciu de la sediul IPJ Sibiu, întocmite de către reprezentanţii IJJ Sibiu.

Actele materiale descrise anterior, exercitate de către inc. T. în calitatea sa de "funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu" întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri, faptă prev. de art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen., aflată în concurs real, prev. de art. 33 lit. a) C. pen., cu infracţiunile 2 şi 3 şi în concurs ideal cu infracţiunea de sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni, fapte reţinute în sarcina inculpatului T.A.T.

Nu este acceptabilă teoria avansată de apărare în sensul că actele materiale efectuate de inc. T., anterior prezentate, intră în conţinutul laturii obiective a infracţiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni, în circumstanţele în care, prin ele acţiunile exercitate de acest inculpat întrunesc elementele constitutive ale altei infracţiuni, consecinţă a împrejurărilor în care au avut loc şi urmărilor produse.

Cu privire la individualizarea pedepselor principale aplicate inc. T.A.T. în raport de infracţiunile reţinute în sarcina sa, instanţa precizează faptul că prin specificul activităţilor pe care trebuia să-l îndeplinească în mod normal, prin natura profesiei şi funcţiei deţinute în cadrul sistemului judiciar, prin pregătirea de specialitate, prin măsurile de precauţie pentru a nu putea fi uşor depistate şi dovedite acţiunile sau inacţiunile sale, acesta demonstrează un grad sporit de pericol social, care trebuie analizat în raport de celelalte criterii de individualizare judiciară a pedepselor şi care trebuie să se reflecte proporţional în cuantumul pedepselor aplicate. De asemenea, activitatea infracţională generează inevitabil lipsa de încredere în autorităţile statului din perspectiva profesiei şi funcţiei inc. T.A.T. de la data comiterii faptelor, împrejurarea care nu poate fi omisă la stabilirea cuantumului pedepselor aplicate. De asemenea, instanţa a avut în vedere la alegerea cuantumului pedepselor şi atitudinea de nerecunoaştere a comiterii faptelor, manifestată constant de inculpat în cursul procesului în circumstanţele descrise în considerentele acestei hotărâri.

Concursul de infracţiuni reprezintă o circumstanţă de agravare a limitelor pedepselor aplicate.

De asemenea, se vor avea în vedere scopurile pedepselor penale instituite în art. 52 C. pen., în contextul în care pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a persoanei cu privire la care se pronunţă hotărârea de condamnare. În aplicarea pedepselor, instanţa va urmări păstrarea unui echilibru, atât sub aspectul naturii acestora, cât şi al cuantumului şi modalităţii de executare, perspectivă faţă de care va avea în vedere şi lipsa antecedentelor penale ale inculpatului anterior comiterii acestor fapte. Raportat la circumstanţele factuale, considerăm că lipsa antecedentelor penale pe fondul unui comportament în limitele impuse de normele sociale nu reprezintă prin ele însele un motiv de reţinere a circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. Un comportament normal reprezintă o regulă de viaţă şi nu o calitate specială a unei persoane.

Se impune evaluarea comportamentului inculpatului şi din perspectiva Ordonanţei din data de 28 martie 2013 dispusă de procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T. BT Sibiu în dosarul penal 31D/P/2012 prin care inculpatului T.A. i se aplică o amendă judiciară în cuantum de 2.000 RON în temeiul art. 198 alin. (4) lit. j) C. proc. pen., pentru neîndeplinirea dispoziţiilor procurorului în termenele prevăzute de acesta, dar şi de aspectele menţionate de superiorul acestuia audiat de instanţă în calitate de martor (V.S.C.) analizate prin comparaţie cu înscrisurile în circumstanţiere depuse de către inculpat, din care rezultă că inculpatul are o reputaţie bună în rândul colegilor care îi descriu activitatea desfăşurată pe linie profesională în termeni favorabili, chiar elogioşi.

Aceste circumstanţe de natură personală, reprezentând criterii subiective de apreciere, justifică, raportat la celelalte împrejurări enumerate de către instanţă, circumstanţe în baza cărora s-au stabilit pedepse orientate spre mediul special.

În concluzie, la individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului pentru fiecare dintre faptele reţinute de Curte în sarcina sa, astfel cum au fost expuse, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispoziţiile generale ale C. pen., limitele de pedeapsă fixate de legea specială şi partea generală a C. pen., gradul de pericol social al faptelor, persoana inculpatului (respectiv lipsa antecedentelor penale, atitudinea procesuală manifestată în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti, care se va reflecta în limita pedepselor principale) şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală (fapte care au grad mediu de pericol social dat de responsabilitatea funcţiei deţinute în moment comiterii infracţiunilor de către inculpat).

Pentru considerentele invocare anterior, instanţa, în temeiul art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., va condamna inculpatul T.A.T. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional în vederea săvârşirii de infracţiuni în formă continuată.

În temeiul art. 65 C. pen. va aplica inculpatului T.A.T. pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. va condamna inculpatul T.A.T. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului.

În temeiul art. 263 alin. (1) C. pen. va condamna inculpatul T.A.T. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omisiunea sesizării organelor judiciare.

În temeiul art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen. va condamna inculpatul T.A.T. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri.

Curtea reţine în considerarea argumentelor expuse că faptele au fost comise în concurs real şi ideal, împrejurarea faţă de care în baza art. 33 lit. a), b) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. va contopi pedepsele stabilite şi aplică inculpatului T.A.T. pedeapsa principală rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., ce urmează a fi executată după executarea pedepsei principale, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripţia executării pedepsei.

În ce priveşte individualizarea pedepselor complementare şi accesorii având în vedere natura faptelor comise şi urmările acestora, coroborat cu crearea unei stări de pericol şi nesiguranţă şi neîncredere în autorităţile statului, Curtea apreciază că îi sunt incidente disp. art. 65 C. pen. în baza căruia aplică inculpatului T.A.T. pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani (pentru considerente de simetrie a argumentelor din perspectiva pedepselor accesorii aplicate şi de proporţionalitate în raport de cuantumul pedepselor principale stabilite de către instanţă).

De asemenea, inculpatului îi sunt incidente în condiţiile prev. de art 71 C. pen., cu aplicarea directă şi prioritară a dispoziţiilor art. 3 din Protocolul 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea dată în cauza Hirst vs. Regatul Unit), văzând şi Decizia LXXI (71)/2007 dată în interesul legii de Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, sens în care îi vor fi interzise inculpatului condamnat, pe perioada executării pedepselor, cu titlu de pedeapsă accesorie, doar drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. (respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii), apreciind că interzicerea dreptului la vot nu se impune.

În baza art. 357 C. proc. pen. raportat la 88 C. pen. deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 20 martie 2013 şi până la data de 02 august 2013.

Inculpatul T.A.T. a fost reţinut prin Ordonanţa din data de 20 martie 2013 pentru 24 de ore.

Prin Încheierea penală nr. 9 din 20 martie 2013 pronunţată de Curtea de apel Alba-Iulia în dosar penal nr. 237/57/2013, definitivă prin Încheierea penală nr. 1065 din 27 martie 2013 pronunţată de ICCJ - Secţia penală, inculpatul T.A.T. a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 29 de zile.

Prin Încheierea penală din 15 aprilie 2013 pronunţată de Curtea de apel Alba-Iulia ulterior investirii instanţei cu rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - ST Alba-Iulia a fost menţinută starea de arest preventiv a inculpatului T. în baza art. 300¹ C. proc. pen. raportat la art. 160 C. proc. pen., definitivă prin Decizia penală nr. 1382 din 22 aprilie 2013 pronunţată de ICCJ în dosar penal nr. 335/57/2013/a1.

Măsura arestării preventive a fost menţinută în baza art. 300² C. proc. pen. raportat la art. 160^b C. proc. pen. prin Încheierea penală din 11 iunie 2013 a Curţii de apel Alba-Iulia.

Din analiza probelor administrate în cauză instanţa a reţinut starea de vinovăţie a inculpatului T.A.T. cu privire la infracţiunile menţionate în conţinutul acestei hotărâri. Arestarea preventivă dispusă faţă de inculpat este legală iar temeiurile care au determinat-o se menţin şi în prezent.

Instanţa reţine că lăsarea în libertate a acestuia, raportat la calitatea acestuia la data săvârşirii faptelor reţinute în sarcina sa, coroborat cu gravitatea faptelor, va genera un sentiment de insecuritate socială, având în vedere natura infracţiunilor săvârşite de inc. T.

Privarea în continuare de libertate a inculpatul T.A.T. este o măsură necesară apărării ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentare a membrilor societăţii, precum şi pentru desfăşurarea procesului în bune condiţii. Pe de altă parte, lăsarea în libertate a unei persoane cu privire la care instanţa a reţinut prin hotărâre că a săvârşit fapte penale de o asemenea gravitate ar avea ca efect nerealizarea scopului măsurii arestării preventive.

Suplimentar, existenţa unei hotărâri de condamnare, chiar şi nedefinitivă, dată de un tribunal independent constituie un temei justificat pentru menţinerea stării de arest preventiv.

Raportat la aceste împrejurări factuale, în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. Curtea va menţine măsura arestării preventive a inculpatului T.A.T.

Împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de fond a declarat recurs inculpatul T.A.T. solicitând casarea acesteia şi în rejudecare achitarea în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

În motivele scrise şi în susţinerea orală, recurentul inculpat - prin apărătorul său - a susţinut că hotărârea de condamnare nu se bazează pe probe certe de vinovăţie ci exclusiv pe probe indirecte, prezumţia de nevinovăţie nefiind înlăturată.

Cu privire la declaraţiile martorilor s-a făcut referire la jurisprudenţa Curţii Europene, astfel că martorii audiaţi în cauză se aflau în stare de arest preventiv şi ca atare depoziţiile acestora creează dubiu asupra verosimilităţii lor. Mai mult i s-a atribuit calitatea de martor cu identitate protejată unei persoane care nu a solicitat acest lucru.

Cu privire la infracţiunea de favorizarea infractorului, recurentul inculpat a invocat faptul că prin natura profesiei sale - subcomisar în cadrul B.C.C.O. Sibiu - era obligat să utilizeze informaţiile obţinute de la persoanele din mediul infracţional cărora trebuia să le creeze aparenţa obţinerii unui beneficiu.

Nici infracţiunea de omisiunea sesizării organelor judiciare nu poate fi reţinută, neefectuarea cercetării penale în dosar datorându-se numărului mare de lucrări pe care le avea de efectuat.

În fine, cu privire la infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri s-a invocat faptul că nu există probe certe din care să rezulte că inculpatul a sustras plicurile şi le-ar fi restituit martorului N.A.

În subsidiar s-a solicitat a se reţine, în favoarea inculpatului, circumstanţe judiciare atenuante, reducerea pedepsei şi executarea acesteia în regim neprivativ de libertate.

Cu privire la legea penală mai favorabilă a solicitat achitarea inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 fapta fiind dezincriminată, iar cu privire la celelalte infracţiuni, a apreciat că legea mai favorabilă este legea nouă, stabilind limite de pedeapsă mai reduse.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie examinând calea de atac formulată prin prisma criticilor formulate cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept reţine următoarele:

Din probele administrate în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti se constată că starea de fapt reţinută în cauză este corectă, iar încadrarea juridică atribuită faptelor este legală.

În esenţă, faptele inculpatului T.A.T. constau în aceea că, în calitate de subcomisar în cadrul B.C.C.O. Sibiu, în perioada 2011 - 2013, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a furnizat informaţii confidenţiale specifice activităţii desfăşurate în cadrul poliţiei judiciare, grupului infracţional nestructurat din care făceau parte N.A., T.R.N. şi S.D.A., prin intermediul numitului N.A. cu privire la care organele de poliţie efectuau cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri.

Acelaşi inculpat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a transmis numitului N.A. informaţii privitoare la procedurile judiciare care îl priveau în mod direct, pe acesta din urmă, îngreunând astfel cercetarea penală aflată în desfăşurare.

Totodată, inculpatul T.A.T. a reţinut în mod nejustificat o sesizare efectuată de o persoană în legătură cu o potenţială infracţiune o perioadă care depăşeşte o limită rezonabilă. Lucrarea în cauză avea ca obiect săvârşirea unei infracţiuni privind consumul de substanţe cu efecte psihoactive astfel că, în raport cu dispoziţiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 508/2004, se impunea sesizarea de îndată a procurorului din cadrul D.I.I.C.O.T.

Lucrarea a fost înregistrată la data de 20 aprilie 2012 şi până la 17 iulie 2012 s-a omis efectuarea vreunui act procesual obligatoriu conform art. 16 din Legea nr. 194/2011.

În fine, inculpatul T.A.T., în data de 17 mai 2012 a luat mai multe înscrisuri întocmite, precum şi produse etnobotanice ridicate de către lucrătorii I.J.P. Sibiu la data de 6 mai 2012 de la numitul T.R. şi în loc să înregistreze lucrarea penală sau intrarea acestor înscrisuri la unitatea de poliţie, le-a sustras, iar produsele etnobotanice (100 pliculeţe cu produse etnobotanice de diferite tipuri) le-a restituit numitului N.A.

Cu privire la infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 Înalta Curte, în raport de modificările legislative survenite prin intrarea în vigoare a Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, apreciază că se impune a fi făcute următoarele observaţii:

Potrivit dispoziţiilor art. 126 din Legea nr. 187/2012, Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, se modifică după cum urmează:

1. "La articolul 2, literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:

a) grup infracţional organizat - grupul definit la art. 367 alin. (6) din Codul penal;

b) infracţiune gravă - infracţiunea pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii al cari maxim special este de cel puţin 4 ani."

2. Articolele 7 - 10 şi 13 se abrogă.

3. În tot cuprinsul legii, trimiterile la art. 7 se vor considera făcute la art. 367 C. pen."

Anterior modificărilor arătate, dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 39/2003 incriminau iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, ori aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.

Totodată, dispoziţiile art. 8 din aceeaşi lege, incriminau iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracţional organizat.

Având în vedere incriminările anterioare şi modificările survenite prin Legea nr. 187/2012, în care se arată că articolele 7 - 10 şi 13 se abrogă, precum şi menţiunea expresă, cuprinsă în art. 3 din aceeaşi lege, potrivit căreia, în tot cuprinsul legii, trimiterile la art. 7 se vor considera ca fiind făcute la art. 367 C. pen., se pune problema dacă fapta circumscrisă dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 39/2003 mai este sau nu prevăzută de legea penală.

Ieşirea din vigoare a unei legi penale poate avea loc şi prin abrogare.

Abrogarea reprezintă procedeul juridic de scoatere din vigoare, printr-o lege nouă, a unei legi penale anterioare (abrogare totală) sau a anumitor dispoziţii penale dintr-o lege anterioară (abrogare parţială).

Abrogarea poate fi expresă, atunci când într-un act normativ se arată în mod expres că o anumită lege sau o dispoziţie dintr-o lege anterioară se abrogă.

Abrogarea poate fi tacită, atunci când legea nouă reglementează aceeaşi materie, în acelaşi cadru, şi cu aceeaşi substanţă ca şi legea veche.

Dar, aşa cum s-a arătat şi în literatura de specialitate, nu trebuie pus un semn de egalitate între abrogare şi dezincriminare. Abrogarea unui text care incriminează o anumită faptă, nu înseamnă neapărat că acea faptă a fost dezincriminată. Este posibil ca fapta să continue a fi incriminată, dar printr-un alt text de lege. De asemenea, se poate întâmpla ca fapta respectivă să-şi schimbe numai sediul de incriminare şi denumire, conţinutul rămânând însă neschimbat.

Prin urmare, pentru a se stabili dacă ne aflăm în prezenţa unei dezincriminări, trebuie să se constate că fapta nu îşi mai găseşte corespondent în legea nouă sau că nu mai este incriminată printr-o altă dispoziţie legală în vigoare. Se impune a se verifica, astfel, dacă fapta are, sub orice formă, corespondent în legea nouă.

Aplicând acest principiu, trebuie reţinut că, atunci când norma abrogată este o normă specială, fapta rămâne, de regulă, incriminată în norma generală. În urma dezincriminării, fapta poate ieşi complet din sfera ilicitului penal sau poate atrage sancţiuni de altă natură, cum ar fi sancţiunea contravenţională.

Comparând cele două legi (Legea nr. 39/2003, respectiv Legea nr. 286/2009), se constată că infracţiunea prevăzută în Legea nr. 39/2003 se regăseşte în art. 367 alin. (1) C. pen. Potrivit textului, "iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani." În alin. (6) al aceluiaşi articol se arată că, "prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni".

Se observă astfel că, nici prin dispoziţiile art. 367 C. pen. şi nici prin alte dispoziţii C. pen. nu mai este incriminată fapta prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen., care era reţinută în cazul unei pluralităţi ocazionale, când se constată existenţa unui grup cu o anumită specializare, dar fără o structură piramidală, conformă cu art. 7 din Legea nr. 39/20034.

Corelând susţinerile anterior formulate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 187/2012, potrivit cărora "în tot cuprinsul legii, trimiterile la art. 7 se vor considera făcute la art. 367 C. pen.", se impune, ca şi soluţie, achitarea inculpatului în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5), raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen.

În ceea ce privesc infracţiunile de favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen. (art. 269 alin. (1) din noul C. pen.) omisiunea sesizării organelor judiciare prev. de art. 267 alin. (1) C. pen., respectiv infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri prev. de art. 275 alin. (2) C. pen., Înalta Curte constată că probele administrate au înlăturat prezumţia de nevinovăţie astfel încât hotărârea de condamnare dispusă în cauză este legală.

Procedându-se la administrarea de probe în cursul cercetării judecătoreşti în apel, martorii audiaţi, inclusiv martorul cu identitate protejată, au confirmat aspectele esenţiale iterate la fond stabilindu-se, dincolo de orice dubiu, că inculpatul T.A.T. a transmis mai multe mesaje numitului N.A. pentru a-l avertiza cu privire la efectuarea unei percheziţii la data de 21 ianuarie 2013. Totodată, inculpatul T.A.T. îl avertiza în aceeaşi modalitate, pe numitul N.A. despre controalele ce urmau a fi efectuate la magazinul acestuia prin intermediul cărora erau valorificate substanţe cu efecte psihoactive.

Aceleiaşi persoane i-au fost restituite de către inculpat mai multe pliculeţe cu produse etnobotanice ridicate anterior de către lucrătorii de poliţie din cadrul IPJ Sibiu în data de 6 mai 2012.

Pentru infracţiunea de omisiunea sesizării organelor judiciare, relevante în cauză sunt dispoziţiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 în baza cărora inculpatul avea obligaţia - în raport de obiectul sesizării care făcea referire la un potenţial consum de substanţe cu efecte psihoactive - să sesizeze de îndată procurorul din cadrul D.I.I.C.O.T.

Inculpatul T.A.T. nu a respectat aceste dispoziţii imperative, păstrând în mod nejustificat lucrarea o perioadă de aproximativ 3 luni.

Prin urmare nu pot fi acceptate criticile inculpatului în sensul achitării sale în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Hotărârea pronunţată în cauză urmează însă a fi desfiinţată în ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu privire la care se impune, astfel cum s-a arătat anterior, achitarea inculpatului, fapta fiind dezincriminată.

De asemenea, se va proceda la schimbarea încadrării juridice a faptelor ca urmare a intrării în vigoare a noului C. pen., adaptarea pedepselor la limitele prevăzute de norma de incriminare cu respectarea dispoziţiilor art. 5 C. pen.

Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei, Înalta Curte va avea în vedere criteriile generale de individualizare, elementele ce caracterizează persoana inculpatului, apreciindu-se că se impune reducerea pedepselor cu păstrarea modalităţii de executare a acesteia.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 379 C. proc. pen., va admite apelul declarat de inculpatul T.A.T. împotriva Sentinţei penale nr. 101 din 2 august 2013 a Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Va desfiinţa în parte, sentinţa penală atacată, numai în ceea ce priveşte aplicarea art. 5 C. pen., condamnarea inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., încadrarea juridică a faptelor şi cuantumul pedepselor.

Rejudecând în aceste limite:

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor.

În baza dispoziţiilor art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., va achita pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. anterior (art. 386 C. proc. pen. în vigoare), va schimba încadrarea juridică a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi va reduce pedeapsa de la 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. la 1 an şi 8 luni închisoare şi 1 an pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. anterior (art. 386 C. proc. pen. în vigoare), va schimba încadrarea juridică a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen., în infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri prevăzută de art. 275 alin. (1) C. pen. şi va reduce pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., la 1 an şi 6 luni închisoare şi 1 an pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. anterior, va contopi pedepsele de mai sus cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru infracţiunea de omisiunea sesizării prevăzută de art. 267 alin. (1) C. pen. şi va dispune ca inculpatul T.A.T. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 8 luni închisoare şi 1 an pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi a arestării preventive de la 20 martie 2013 la 5 martie 2014.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de inculpatul T.A.T. împotriva Sentinţei penale nr. 101 din 2 august 2013 a Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată, numai în ceea ce priveşte aplicarea art. 5 C. pen., condamnarea inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., încadrarea juridică a faptelor şi cuantumul pedepselor.

Rejudecând în aceste limite:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza dispoziţiilor art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achită inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. anterior (art. 386 C. proc. pen. în vigoare), schimbă încadrarea juridică a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi reduce pedeapsa de la 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. la 1 an şi 8 luni închisoare şi 1 an pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. anterior (art. 386 C. proc. pen. în vigoare), schimbă încadrarea juridică a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen., în infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri prevăzută de art. 275 alin. (1) C. pen. şi reduce pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., la 1 an şi 6 luni închisoare şi 1 an pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. anterior, contopeşte pedepsele de mai sus cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru infracţiunea de omisiunea sesizării prevăzută de art. 267 alin. (1) C. pen. şi dispune ca inculpatul T.A.T. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 8 luni închisoare şi 1 an pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi a arestării preventive de la 20 martie 2013 la 5 martie 2014.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 martie 2014.

Procesat de GGC - AM

← ICCJ. Decizia nr. 421/2014. Penal		ICCJ. Decizia nr. 457/2014. Penal. Dare de mită (art. 255... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 43/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Apel