ICCJ. Decizia nr. 689/2014. SECŢIA PENALĂ. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Infracţiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006). Recurs



ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 689/2014

Dosar nr. 1270/122/2012

Şedinţa publică din data de 26 februarie 2014

Deliberând asupra recursurilor de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 634F din data de 17 decembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1270/122/2012, Tribunalul Giurgiu, în baza art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003 şi art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul N.I., la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere în afara antrepozitului fiscal a mai mult de 10.000 de ţigarete.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei închisori exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie.

În baza art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 şi art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă şi 2(doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului pe durata executări pedepsei închisori exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului pe durata executări pedepsei închisorii exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie.

În baza art. 81-82 C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei aplicate inculpatului N.I. pe o durată de 4 (patru) ani termen de încercare.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii, constând în interzicerea inculpatului N.I. a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii de 24 ore de la 03 noiembrie 2011 la 04 noiembrie 2011.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003 şi art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe inculpaţii A.S.L., B.A.R., R.M.P. şi B.A., la câte o pedeapsă del (un) an închisoare fiecare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere în afara antrepozitului fiscal a mai mult de 10.000 de ţigarete.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpaţilor pe durata executării pedepsei închisorii exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie.

În baza art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 şi art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe aceeaşi inculpaţi la câte o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare fiecare pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă şi 2 (doi ) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă complementară, pentru fiecare inculpat.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpaţilor pe durata executări pedepsei închisorii drepturile prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie.

În baza art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe aceeaşi inculpaţi la câte o pedeapsă de 2 (doi) ani fiecare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune şi 2(doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă complementară, pentru fiecare inculpat.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpaţilor pe durata executării pedepsei închisorii exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpaţii să execute pedeapsa cea mai grea de câte 2 (doi) ani închisoare fiecare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă complementară, pentru fiecare inculpat.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpaţilor pe durata executării pedepsei închisorii drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie.

În baza art. 81-82 C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepselor aplicate inculpaţilor A.S.L., B.A.R., R.M.P. şi B.A., pe o durată de câte 4 (patru) ani fiecare termen de încercare.

A atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea inculpaţilor a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpaţilor, A.S.L. şi B.A.R. durata reţinerii de 24 ore de la 04 noiembrie 2011 la 05 noiembrie 2011.

În baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpaţilor, R.M.P. şi B.A., durata reţinerii de 24 ore de la 07 noiembrie 2011 la 08 noiembrie 2011.

A respins acţiunea civilă formulată de partea civilă M.F.P. - A.N.A.F. D.G.F.P. a Judeţului Giurgiu ca nefondată.

În baza art. 118 lit. f) C. pen., a confiscat de la inculpatul N.I. în folosul statului cantitatea de 9.600 (nouămiişaşesute) pachete de ţigări netimbrate a 20 în fiecare pachet, depuse la Camera de Corpuri delicte a I.P.J. Giurgiu, conform dovezii din 12 decembrie 2011 şi ridicate în baza procesului verbal din 12 decembrie 2011.

În baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, a dispus comunicarea către O.N.R.C. a unei copii a dispozitivului prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă a acesteia.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpaţii la plata a câte 400 lei fiecare reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat (1000 lei în cursul urmăririi penale).

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul a constatat că prin rechizitoriul nr. 1100/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor N.I. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 2961 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., A.S.L. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 296l alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 şi art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., B.A.R. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 2961 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 şi art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., R.M.P. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 2961 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 şi art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi B.A. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 2961 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 şi art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Din cuprinsul materialului probator administrat în cursul urmăririi penale s-a reţinut următoarea situaţie de fapt.

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că, pentru a face rost de bani, inculpaţii A.S.L., B.A.R., B.A. şi R.M.P., s-au hotărât să cumpere ţigări netimbrate din Bulgaria pe care apoi să le comercializeze în mun. Giurgiu, iar banii obţinuţi să-i împartă în mod egal.

În seara zilei de 02 noiembrie 2011, inculpaţii A.S.L. şi R.M.P. s-au deplasat în Bulgaria, în oraşul Ruse, cu autoturismul (proprietatea lui P.V.F., cumnatul inculpatului A.S.L.).

În zona complexului comercial „B." din oraşul Ruse - Bulgaria cei doi inculpaţi s-au întâlnit cu un cetăţean bulgar de la care au cumpărat 960 de cartuşe de ţigări contra sumei de 7.200 de euro. Ţigările au fost încărcate în autoturismul ce a fost lăsat de cei doi inculpaţi într-un garaj ce aparţinea cetăţeanului bulgar, până a doua zi.

După efectuarea tranzacţiei A.S.L. şi R.M.P. s-au întors în mun. Giurgiu şi s-au întâlnit cu inculpaţii B.A.R. şi B.A. cu care au discutat despre modalitatea în care urmau a introduce ţigările în ţară şi despre comercializarea acestora.

Cei patru inculpaţi au hotărât să apeleze la N.I. pentru a introduce în ţară maşina cu ţigări. Astfel, s-au deplasat la domiciliul inculpatului N.I. căruia i-au propus ca, pentru suma de 50 de euro, să conducă autoturismul, încărcat cu ţigări, din Bulgaria până în mun. Giurgiu şi să-l treacă prin vamă.

Fiind de acord cu propunerea, în dimineaţa zilei de 03 noiembrie 2011, N.I. s-a întâlnit cu inculpaţii A.S.L., B.A.R., B.A. şi R.M.P. şi toţi cinci au plecat în oraşul Ruse - Bulgaria pentru a lua autoturismul cu ţigări. Cei cinci s-au deplasat în Bulgaria cu un autoturism.

După ce au ajuns la garajul unde lăsaseră maşina şi au pornit-o, inculpaţii au stabilit ca N.I. să treacă singur prin vamă cu autoturismul încărcat cu ţigări, ceilalţi patru urmând să se întoarcă cu autoturismul.

În Vama din oraşul Ruse - Bulgaria, inculpatul R.M.P. a achitat taxa de pod şi pentru autoturismul, condus de inculpatul N.I. şi au trecut fără a fi controlaţi.

Când a ajuns în Vama Giurgiu, lucrătorii de poliţie au controlat autoturismul condus de inculpatul N.I., constatând că acesta transporta 960 de cartuşe de ţigări netimbrate.

Cele 9.600 de pachete de ţigări au fost ridicate în vederea confiscării şi depuse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Giurgiu cu dovada din data de 12 decembrie 2011.

Existând suspiciunea că numerele de înmatriculare ale autoturismului, sunt false, acesta a fost indisponibilizat de către organele de poliţie, în vederea continuării cercetărilor.

Conform notei unilaterale din 03 noiembrie 2011, întocmită de Garda Financiară Giurgiu, prejudiciul total reprezentând acciza şi T.V.A., datorate bugetului de stat este de 84.806 lei.

În faza cercetării judecătoreşti, prin cererea de la filele 38-39 A.N.A.F. - D.G.F.P. a Judeţului Giurgiu s-a constituit parte civilă cu suma de 84.806 lei prejudiciul produs bugetului general consolidat de stat, reprezentând contravaloare accize şi T.V.A. conform notei unilaterale din 03 noiembrie 2011 încheiată de comisari din cadrul Gărzii Financiare, secţia Giurgiu.

La termenul de judecată din 25 iunie 2012, apărătorul inculpaţilor N.I., A.S.L., B.A.R. şi R.M.P. a depus la dosarul cauzei înscrisurile de la filele 42-45, reprezentând declaraţiile date de inculpaţii menţionaţi în faţa Consulatului General al României la Sevilla, Regatul Spaniei, autentificate sub nr. C/5013/4733 din 14 iunie 2012 (R.M.P.), nr. C/5012/4732 din 14 iunie 2012 ( A.S.L.), nr. C/5054/4782 din 15 iunie 2012 (N.I.) şi nr. C/5045/4777 din 15 iunie 2012 (B.A.R.), declaraţii prin care inculpaţii învederau instanţei de judecată că înţeleg să se prevaleze de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., că îşi însuşesc întregul material probator administrat în faza de urmărire penală, material probator pe care îl cunosc şi în baza căruia solicită să se facă judecata.

Totodată, inculpaţii menţionaţi mai sus, prin declaraţiile date la Consulatul General al României au precizat şi faptul că regretă cele întâmplate.

Prin cererile aflate la filele 51-55 din dosar, inculpaţii au învederat că îşi însuşesc cuantumul prejudiciului cu care A.N.A.F. - D.G.F.P. a Judeţului Giurgiu s-a constituit parte civilă numai în măsura în care instanţa va aprecia că în cauză există un prejudiciu şi numai după ce acesta va fi dovedit de partea civilă.

Prin declaraţia depusă la dosar şi autentificată de Consulatului General al României la Sevilla, Regatul Spaniei, sub nr. C/6686/6015 din 31 iulie 2012 şi inculpatul B.A. a învederat instanţei de judecată că solicită aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., că are cunoştinţă de materialul probator administrat în faza de urmărire penală, pe care şi-1 însuşeşte şi în baza căruia solicită să se facă judecata.

Coroborând întregul material probator administrat în cursul procesului penal, Tribunalul a reţinut că inculpaţii A.S.L., B.A.R., B.A. şi R.M.P., pentru a face rost de bani, s-au hotărât să cumpere ţigări netimbrate din Bulgaria pe care apoi să le comercializeze în municipiul Giurgiu, iar banii obţinuţi să-i împartă în mod egal, motiv pentru care în seara zilei de 02 noiembrie 2011, inculpaţii A.S.L. şi R.M.P. s-au deplasat în Bulgaria, în oraşul Ruse, cu autoturismul (proprietatea lui P.V.F., cumnatul inculpatului A.S.L.), unde, în zona complexului comercial „B." din oraşul Ruse - Bulgaria cei doi inculpaţi s-au întâlnit cu un cetăţean bulgar de la care au cumpărat 960 de cartuşe de ţigări contra sumei de 7.200 de euro, ţigări ce au fost încărcate în autoturismul ce a fost lăsat de cei doi inculpaţi într-un garaj ce aparţinea cetăţeanului bulgar, până a doua zi.

Cei patru inculpaţi, pentru a introduce în ţară maşina cu ţigări, au hotărât să apeleze la inculpatul N.I., la domiciliul căruia s-au deplasat, propunându-i ca, pentru suma de 50 de euro, să conducă autoturismul, încărcat cu ţigări, din Bulgaria până în mun. Giurgiu şi să-l treacă prin vamă, propunere cu care inculpatul N.I. a fost de acord şi, în dimineaţa zilei de 03 noiembrie 2011, acesta s-a întâlnit cu inculpaţii A.S.L., B.A.R., B.A. şi R.M.P. şi toţi cinci au plecat în oraşul Ruse - Bulgaria pentru a lua autoturismul cu ţigări, cu ocazia deplasării, stabilindu-se ca inculpatul N.I. să treacă singur prin vamă cu autoturismul încărcat cu ţigări, ceilalţi patru urmând să se întoarcă cu autoturismul.

În Vama din oraşul Ruse - Bulgaria, inculpatul R.M.P. a achitat taxa de pod şi pentru autoturismul, condus de inculpatul N.I. şi au trecut tară a fi controlaţi.

În ziua de 03 noiembrie 2011, lucrători din cadrul I.J.P.F. Giurgiu, aflându-se în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, în Punctul de Trecere al Frontierei Giurgiu - Ruse, au oprit pentru control autoturismul, condus de inculpatul N.I. ce se întorcea din Bulgaria.

Cu ocazia controlului au constatat că, atât în portbagajul autoturismului cât şi pe locul banchetei din spate se aflau mai multe cartuşe de ţigări, acoperite de pături, ce urmau a fi introduse în ţară, în urma inventarierii constatându-se că în autoturism se aflau 960 cartuşe de ţigări marca Walton care nu aveau aplicate marcaje fiscale, cartuşe de ţigări cu privire la care inculpatul N.I. a declarat că nu are niciun document justificativ.

Pentru a reţine astfel, tribunalul a avut în vedere declaraţiile inculpaţilor B.A.R., A.S.L., R.M.P. şi B.A., declaraţii prin care aceştia au recunoscut că s-au înţeles să achiziţioneze din Bulgaria ţigări netimbrate şi fără documente de provenienţă pe care să le comercializeze în oraşul Giurgiu, pentru a face rost de bani, precum şi declaraţia inculpatului N.I. care a recunoscut că cei patru inculpaţi i-au propus să efectueze transportul ţigărilor din Bulgaria în mun. Giurgiu, propunere cu care a fost de acord, acesta conducând maşina cu ţigări şi oprită în Vama Giurgiu, declaraţii ce se coroborează aşa cum cer prevederile art. 69 C. proc. pen. cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv procesul verbal de depistare şi planşa foto aferentă din care rezultă că, în urma controlului efectuat de către organele de poliţie din cadrul S.P.F. Giurgiu la intrarea în ţară a autoturismului, condus de inculpatul N.I., s-a constatat că, în portbagajul acestuia şi pe locul banchetei din spate se aflau 960 de cartuşe de ţigări, acoperite de pături şi nota unilaterală din 03 noiembrie 2011, întocmită de Garda Financiară Giurgiu, prejudiciul total reprezentând acciza şi T.V.A., datorate bugetului de stat este de 84.806 lei.

Cu privire la încadrarea juridică, Tribunalul a constatat că faptele inculpatului N.I. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 2961 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003 şi art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. iar faptele inculpaţilor A.S.L., B.A.R., R.M.P. şi B.A. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 2961 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 şi art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor, Tribunalul a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, persoana inculpatului.

Tribunalul a reţinut că, într-adevăr faptele săvârşite de inculpaţi prezintă un grad de pericol social ridicat având în vedere că prin comiterea unor astfel de fapte se aduce atingere bugetului consolidat al statului, însă având în vedere şi persoana inculpaţilor care au adoptat o atitudine sinceră în cursul procesului penal concretizată în recunoaşterea şi regretarea faptelor comise, lipsa antecedentelor penale, Tribunalul a apreciat că scopul pedepsei enunţat de art. 52 C. pen., poate fi atins şi prin aplicarea prevederilor art. 81-82 C. pen. privitoare la suspendarea condiţionată a executării pedepselor aplicate inculpaţilor.

Cu privire la latura civilă, Tribunalul a reţinut că, deşi A.N.A.F. - D.G.F.P. a Judeţului Giurgiu, s-a constituit parte civilă cu suma de 84.806 lei prejudiciul produs bugetului general consolidat de stat, reprezentând contravaloare accize şi T.V.A. conform notei unilaterale din 03 noiembrie 2011 încheiată de comisari din cadrul Gărzii Financiare, secţia Giurgiu, şi având în vedere că în speţă, ţigările ce au făcut obiect al infracţiunii de contrabandă au fost găsite şi ridicate de la inculpaţi, a apreciat că, în cauză nu se mai impune obligarea acestora şi la plata sumei solicitate de partea civilă cu titlu de prejudiciu, ţigările indisponibilizate urmând a fi confiscate şi valorificate, prejudiciul cauzat fiind astfel acoperit din suma rezultată în urma valorificării bunurilor confiscate.

Pentru aceste considerente, Tribunalul a respins acţiunea civilă formulată de partea civilă M.F.P. - A.N.A.F. D.G.F.P. a Judeţului Giurgiu ca nefondată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal, partea civilă A.N.A.F., criticând-o pentru netemeinicie şi solicitând admiterea apelului, casarea sentinţei penale şi pe fond, rejudecând, admiterea în totalitate a acţiunii civile.

În motivarea scrisă a apelului (filele 3-4) partea civilă a arătat că din nota de constatare din 3 noiembrie 2011 întocmită de comisarii Gărzii Financiare Giurgiu a rezultat că inculpaţii au cauzat un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 84.806 lei, reprezentând 60.651 lei acciză şi 24.155 T.V.A. de plată.

Apelanta-parte civilă a considerat că în mod greşit a fost respinsă acţiunea civilă întrucât calculul prejudiciului a fost făcut cu respectarea Legii nr. 571/2003 privind C. fisc.

Analizând sentinţa recurată prin prisma criticilor formulate, cât şi sub toate aspectele de fapt şi de drept al laturii civile a cauzei, conform art. 371 C. proc. pen., Curtea de apel a constatat următoarele:

Partea vătămată A.N.A.F. s-a constituit parte civilă în cauză (filele 38-39 dup) cu suma de 84.806 lei, reprezentând 60.651 lei acciză şi 24.155 T.V.A. de plată, sumă rezultată din raportul de constatare al Gărzii Financiare Giurgiu. Constituirea de parte civilă a avut loc în termen, respectiv înainte de citirea actului de sesizare-art. 15 alin. (2) C. proc. pen.

Cu toate că a dispus în mod corect confiscarea ţigaretelor ce au făcut obiectul infracţiunii de contrabandă, prima instanţă a respins în mod nejustificat acţiunea civilă având ca obiect plata accizelor şi a T.V.A.-ului datorat bugetului de stat. Motivarea instanţei de fond în sensul că prejudiciul urmează a fi acoperit prin valorificarea ţigaretelor confiscate nu are fundament juridic, prima instanţă neobservând că accizele şi T.V.A.-ul nu sunt urmarea comiterii infracţiunii de contrabandă (ce ar fi generat eventual plata de taxe vamale, în măsura în care ţigaretele nu ar fi fost descoperite), ci urmare a comiterii infracţiunii de deţinere în afara antrepozitului fiscal a mai mult de 10.000 ţigarete, aceste ţigarete nefiind marcate. De asemenea, nivelul şi calcului accizei pentru ţigarete este reglementat în ari 176 şi art. 177 din C. fisc., iar modul de calcul a fost detaliat în cuprinsul notei unilaterale din 3 noiembrie 2010 întocmită de comisarii Gărzii Financiare Giurgiu.

Ca atare, constatând existenţa prejudiciului rezultat în urma faptei ilicite a inculpaţilor s-a impus admiterea în totalitate a acţiunii civile şi obligarea solidară a inculpaţilor la plata sumei datorată bugetului consolidat al statului.

Prin Decizia penală nr. 133 din 17 mai 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I-a penală, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de partea civilă M.F.P.-A.N.A.F.-D.G.F.P. a Judeţului Giurgiu împotriva sentinţei penale nr. 634 din data de 17 decembrie 2012, pronunţată de Tribunalul Giurgiu, secţia penală, în Dosarul nr. 1270/122/2012.

A desfiinţat, în parte, sentinţa penală atacată şi rejudecând în fond:

În baza art. 14 C. proc. pen. şi art. 346 C. proc. pen. a admis acţiunea civilă formulată de M.F.P.-A.N.A.F.-D.G.F.P. a Judeţului Giurgiu şi a obligat inculpaţii A.S.L., B.A.R., R.M.P. şi B.A. în solidar la plata către partea civilă M.F.P.-A.N.A.F.-D.G.F.P. a Judeţului Giurgiu a sumei de 84 806 lei lei, reprezentând prejudiciu produs bugetului consolidate al statului.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuieli judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu, în cuantum de 100 lei pentru fiecare intimate inculpat, s-a suportat din fondul Ministerului Justiţiei.

Împotriva sus-menţionatei decizii au declarat recurs inculpaţii N.I., A.S.L., B.A.R., R.M.P. şi B.A. doar sub aspectul laturii civile, în temeiul cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., considerând că prin soluţia pronunţată de Curtea de apel s-a făcut o greşită aplicare a legii, soluţia fiind netemeinică, atâta timp cât nu a fost avută în vedere decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 21 din 2011 prin care a fost respins recursul în interesul legii promovat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind măsura confiscării speciale prevăzută de art. 18 în cazul infracţiunilor de contrabandă concomitent cu obligarea legală a inculpaţilor la plata sumelor solicitate.

De asemenea, a mai învederat şi Decizia Curţii de apel nr. 168/1997 a Secţiei a Ii-a, care a statuat că atâta timp cât ţigaretele cât au făcut obiectul infracţiunii au fost confiscate, inculpaţii nu mai trebuie obligaţi şi la plată.

Examinând recursurile declarate de inculpaţii N.I., A.S.L., B.A.R., R.M.P. şi B.A. prin raportare la dispoziţiile art. 385 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 şi prin prisma art. 5 din N.C.P., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Conform art. 12 din Legea nr. 255/2013, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a C. proc. pen., declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs.

În consecinţă, analiza cazurilor de casare se va realiza în conformitate cu normele C. proc. pen. anterior, respectiv art. 385, art. 385 C. proc. pen. anterior.

Prealabil analizării motivului de recurs formulat de inculpaţi, Înalta Curte observă că decizia recurată a fost pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I-a penală, la data de 17 mai 2013, ulterior intrării în vigoare la data de 15 februarie 2013 a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, iar recursurile declarate de inculpaţi au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 29 septembrie 2013, situaţie în care acesta este supus casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 3859 C. proc. pen. anterior, aşa cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, care este legea procesual penală aplicabilă recursului de faţă.

Pe cale de consecinţă, constată că în conformitate cu dispoziţiile art. 38510 C. proc. pen. anterior, recursul trebuie să fie motivat în scris, iar motivele de recurs se depun la instanţa de recurs cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată sub sancţiunea luării în considerare numai a cazurilor de casare care potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. anterior, se iau în considerare din oficiu.

Inculpaţii N.I. şi A.S.L. au depus, prin apărătorul desemnat din oficiu, avocat V.C. motivele de recurs în scris la data de 19 februarie 2014.

Inculpaţii N.I., A.S.L., B.A.R., R.M.P. şi B.A. au depus, au depus, prin avocat C.L.Ş. motivele de recurs în scris la data de 25 februarie 2014, prin fax.

Primul termen pe fondul cauzei a fost stabilit pentru data de 26 februarie 2014, astfel că se constată că recursul inculpaţilor N.I. şi A.S.L. a fost motivat în termenul prevăzut de dispoziţiile legale.

Legiuitorul nu a avut în vedere vreo derogare cu privire la termenul de 5 zile, întrucât o astfel de situaţie ar fi fost menţionată expres în textul de lege, aşa încât orice interpretare care excede prevederilor legale menţionate nu poate fi luată în considerare de către instanţa de recurs,

Înalta Curte constată că a fost adusă la cunoştinţa recurenţilor inculpaţi obligativitatea depunerii motivelor de recurs, în scris, prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat care trebuie depus la instanţă cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată şi sancţiunea nedepunerii motivelor în termenul prevăzut de lege, respectiv neluarea în considerare a cazurilor de casare care nu se iau în considerare din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. Recurenţii inculpaţi au fost citaţi pentru primul termen de judecată în recurs cu această menţiune precizată anterior, citaţiile fiind emise din data de 30 septembrie 2013.

Ori, în condiţiile în care primul termen de judecată a fost fixat la data de 26 februarie 2014, la un interval de aproximativ 5 luni de la primirea citaţiilor, recurenţii inculpaţi au fost informaţi cu privire la obligaţiile legale ce le incumbă referitoare la depunerea motivelor de recurs, împrejurarea nerespectării termenului prevăzut de lege în acest sens, le este culpabilă.

În consecinţă, nerespectarea termenului de motivare a recursului prevăzut de art. 38510 C. proc. pen. atrage sancţiunea decăderii inculpaţilor B.A.R., R.M.P. şi B.A. din exerciţiul dreptului pentru nerespectarea termenelor procedurale, reglementat în art. 185 C. proc. pen., cu consecinţa că instanţa de recurs nu poate lua în considerare decât cazurile de casare ce pot fi avute în vedere din oficiu.

Faţă de cele arătate, în ceea ce priveşte recursurile declarate de inculpaţii B.A.R., R.M.P. şi B.A. care nu au motivat căile de atac în termenul prevăzut de lege, Înalta Curte va avea în vedere doar cazurile de casare ce -pot fi luate în considerare din oficiu conform art. 385 alin. (3) C. proc. pen.

Referitor la recursurile declarate de inculpaţii N.I. şi A.S.L., Înalta Curte constată că prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat o nouă limitare a devoluţiei recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanţial sau incluse în sfera de aplicare a motivului de recurs prevăzut de pct. 172 al art. 3859 C. proc. pen., intenţia clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept.

Cazul de casare prev. de art. 385 pct. 17 C. proc. pen. anterior, prevede că, este supusă casării hotărârea care este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.

În ce priveşte cazul de casare prevăzut în art. 385 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. anterior, se constată că, într-adevăr, acesta a fost menţinut şi nu a suferit nicio modificare sub aspectul conţinutului prin Legea nr. 2/2013, însă, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., în noua redactare, a fost exclus din categoria motivelor de recurs care se iau în considerare din oficiu, fiind necesar, pentru a putea fi examinat de către instanţa de ultim control judiciar, respectarea condiţiilor formale prevăzute în art. 38510 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.

Această verificare nu mai este permisă de lege, în condiţiile în care art. 3859 alin. (1) C. proc. pen. anterior, în forma aplicabilă prezentei cauze, reglementează doar motive de casare care vizează chestiuni de drept, constatându-se astfel că apărarea nu are caz de casare pentru a critica hotărârea din perspectiva modalităţii de stabilire a prejudiciului. Dincolo de acest aspect a apreciat că nu este o situaţie de aplicare greşită a legii, iar soluţia dispusă de către instanţa de apel este în acord cu Decizia nr. 17/2013 pronunţată în Recursul în interesul legii şi care vizează o situaţie similară cu cea din speţa de faţă referitor la concursul dintre contrabandă, evaziune fiscală şi mărfurile deţinute în antrepozit. Din motivarea acestei decizii rezultă că taxele sunt datorate în considerarea bunului, iar nu în considerarea încadrării juridice dată faptei.

Judecata în recurs înseamnă o verificare a hotărârii recurate numai sub acele aspecte care se încadrează într-unui din cazurile de casare prevăzute de art. 3859 C. proc. pen.

Limitarea obiectului judecăţii în recurs la cazurile de casare prevăzute de lege, înseamnă că nu orice încălcare a legii de procedură penală sau a legii substanţiale constituie temeiuri pentru a casa hotărârea recurată, ci numai acelea care corespund unuia din cazurile de casare prevăzute de lege.

Aşa cum s-a arătat şi în literatura de specialitate, recursul constituie o jurisdicţie exercitabilă numai în cazuri strict determinate, reprezentând violări ale legii ducând la o judecată care nu poartă asupra fondului, ci exclusiv asupra corectei aplicări a legii. De aceea, instanţa de casare nu apreciază faptele, nu decide asupra vinovăţiei şi pedepselor aplicabile; nu judecă procesul propriu zis, judecând exclusiv dacă din punctul de vedere al dreptului, hotărârea atacată este corespunzătoare.

În acest context, recursul nu este o cale de atac asemănătoare apelului, natura sa juridică fiind în principiu cea a unei căi de reformare sub aspect legal, de drept şi nu faptic, excluzând rejudecarea pentru a treia oară a unei cauze exact în parametrii în care a avut loc judecata în primele două grade de jurisdicţie (fond şi apel).

Legislaţia procesual penală actuală instituie teoria casării numai a aspectelor de drept legate de nelegalitatea hotărârilor penale ceea ce reprezintă esenţa recursului în al treilea grad de jurisdicţie.

Motivul invocat de apărare referitor la lipsa prejudiciului generată de luarea unei măsuri de siguranţă nu se poate circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 3859 pe. 172 C. proc. pen.

Existenţa infracţiunii de prejudiciu nu exclude sau nu impune de plano confiscarea specială. Obiectul material al infracţiunii (ţigările) poate fi confiscat, chiar dacă inculpatul este obligat la plata taxelor către stat, în acest sens fiind şi jurisprudenţa referitoare la modalitatea de soluţionare a laturii civile în cauzele având ca obiect infracţiunea de contrabandă ori evaziune fiscală (Înalta Curte de Casație și Justiție, secţia penală, Decizia penală nr. 2125/2013 şi nr. 1145/2013).

Faţă de considerentele anterior expuse, constatând că nu este incident vreunul dintre cazurile de casare ce ar putea fi avute în vedere din oficiu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de declarate de inculpaţii N.I., A.S.L., B.A.R., R.M.P. şi B.A. împotriva Deciziei penale nr. 133 din 17 mai 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I-a penală.

Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii N.I., A.S.L., B.A.R., R.M.P. şi B.A. împotriva Deciziei penale nr. 133 din 17 mai 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I-a penală.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 februarie 2014.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 689/2014. SECŢIA PENALĂ. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Infracţiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006). Recurs